5,027 matches
-
timp de câțiva ani, până în momentul în care obțineau dreptul de ședere. După 2002, acest lucru s-a schimbat complet și migranții ilegali pot reveni în România, unde pot să își petreacă o perioadă de timp, după care se pot reîntoarce în Italia. Astfel, efectele nedorite ale acestui tip de migrație se diminuează și migrația temporară la muncă devine alternativă viabilă la lipsa de locuri de muncă de pe plan local. Consumând acasă, sau mimând bunăstarea În timpul sejurului în România, mulți borșeni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și simfoniile, dezbaterile științifice, produsele educaționale, dar și clădirile, uneltele. Cele trei lumi sunt interconectate: nu există una fără alta, dar nici nu se confundă. Acțiuni ce pornesc din lumea a doua o traversează și pe cea de-a treia, reîntorcându-se în cea de-a doua, așa cum ar fi produsele pedagogiei sau unele cure terapeutice psihanalitice. Doctrina lui Popper și altele similare nu au fost serios combătute în esența lor, prin care subliniază existența acelei realități umane ce ființează în afara
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
împreună cu Valer Moldovan, Ilie (Miron) Cristea, Iuliu Maniu și Aurel Vlad la Congresul studențesc de la Constanza (Elveția), iar în luna mai a aceluiași an, face parte din Biroul de presă al procesului Memorandului, condus de Vasile Lucaciu și Septimiu Albini. Reîntorcându-se în țară se stabilește la Timișoara, unde conduce ziarul „Dreptatea”. În 1895, Ion Rațiu, președintele Partidului Național Român, îi încredințează direcția „Tribunei” din Sibiu, pe care o conduce până în 1900. În 1900 rămâne văduv cu doi copii și se
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
în surprinderea valorii. Absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1923), tânărul frecventează cursurile Facultății de Drept din București, obține licența în 1926 și își continuă studiile juridice, timp de trei ani, la Paris, în vederea susținerii unui doctorat, intenție nefinalizată. Reîntors în țară, debutează și se impune rapid în ziaristică, semnând, în timp, și cu pseudonimele Ajax, Ali-Baba, Antipater, Argoman, Aster, Asterisc, Cara-Onid, Nekar, N. Grecu, Traian Nicodim sau cu pseudonimul colectiv Kalvincar (împreună cu L. Kalustian și I. Vinea). I se
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
ultimul an de facultate, fusese exclus din UTM pentru atitudinea sa din timpul mișcărilor studențești legate de evenimentele din Ungaria în 1956. Între 1960 și 1962 este profesor într-un sat din județul Dâmbovița, iar la începutul lui 1963 se reîntoarce la Timișoara ca redactor la „Scrisul bănățean” („Orizont”) și asistent (apoi lector) la Universitate. La sfârșitul anului 1968 este nevoit să plece definitiv din oraș și se stabilește în București, angajându-se mai întâi la Televiziunea Română, apoi, din 1971, ca
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
are ca punct de plecare lumea satului, surprinzând diferite ipostaze ale vieții de familie - infidelitatea unei soții de moșier (De ochii lumii), o crimă, autoarea acesteia fiind o nevastă ce își omoară bărbatul dispărut cu mult timp în urmă și reîntors să-și vadă copiii (Străinul), pregătirile febrile ale unui burlac pentru a-și primi virtuala logodnică împreună cu tatăl ei și așteptarea zadarnică a acestora (Musafirii lui Stavarache), necazurile provocate de o soție cicălitoare care, până să-i plece bărbatul la
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
o scurtă pauză, începe să ridice cărțile de pe raftul de jos, una câte una. După ce a îndepărtat opt dintre acestea fără a găsi acadeaua, renunță pentru moment și începe să se uite sub revistele de pe raftul de sus. Apoi se reîntoarce să caute sub câteva cărți de pe raftul de sus, pe care le ridicase înainte. După aceasta, se întoarce către experimentator și întreabă: „Unde este bomboana?”, fără a primi răspuns. După o scurtă pauză, mai scoate câteva cărți de pe raftul de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspuns. După o scurtă pauză, mai scoate câteva cărți de pe raftul de jos, se oprește, se așază și se uită la cărți aproximativ 30 de secunde, pleacă de lângă etajeră, caută sub o carte de pe o măsuță din apropiere, apoi se reîntoarce și îndepărtează mai multe cărți. Găsește bomboana sub a treizeci și șaptea carte pe care o ridică. Scoțând o exclamație de plăcere, o ia și o mănâncă. Această încercare de a găsi bomboana i-a luat 210 secunde. Este trimisă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Germania în 1920 și a fost numit director al Institutului de Psihologie al Universității din Berlin; dar a părăsit postul timp de un an pentru a lucra ca dozent - profesor de psihologie la Universitatea din Göttingen; în 1922 s-a reîntors ca profesor de psihologie și director al Institutului de Psihologie. În anul universitar 1925-1926 a fost detașat ca visiting professor la Universitatea Clark și a ocupat același post la Universitatea din Chicago în 1935. La Harvard, a fost asistentul lui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lucru care nu se afla la îndemâna acestuia. În timp ce acesta din urmă căuta în depozit lucrul respectiv, „hoțul”/„hoții” aruncau o scurtă privire în jur și apoi luau o sticlă de bere de pe tejghea și plecau din magazin. Când vânzătorul se reîntorcea, îi întreba pe ceilalți clienți dacă știu ce s-a întâmplat cu acesta/aceștia. Cei doi cercetători au definit starea de responsabilitate în funcție de gradul de ajutor pe care clienții îl ofereau vânzătorului prin povestirea despre furt (deoarece ei au conchis
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
angajează secretar al „Magazinului istoric pentru Dacia”. În 1848, în zilele revoluției, se agită în calitate de comisar pentru propagandă în județele Prahova și Buzău. Arestat, după punerea în libertate ia drumul Parisului, apoi voiajează la Constantinopol, unde se afla Ion Ghica, reîntorcându-se după aceea în capitala Franței. Intenționa să-și ia licența juridică, dar se răzgândește și în 1853 revine în țară. Va lua parte la războiul din Crimeea ca locotenent într-un corp din garda imperială franceză, fiind avansat căpitan
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
ales din 2002 când s-a renunțat la vize, o bună parte din copiii celor plecați în străinătate trăiesc singuri. Generația care a crescut ,,cu cheia la gât” pleacă astăzi în lume să-și caute un rost mai bun, pentru ca reîntorși în țară să aibă același nivel de civilizație ca în țările în care au lucrat. Este generația ,,plecată pe afară” interesată de acumulare de bogăție materială cu orice preț, chiar cu cel al pierderii propriei identități și a copiilor. Prezentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Revenirea în țările occidentale nu s-ar mai face pentru a munci, dar pentru vizite (Adriana Oprea Popescu Macarale râd în soare la Corod, Jurnalul național online, 10 octombrie 2007). Cel mai greu este pentru copii și tineri să se reîntoarcă în țară cu părinții deciși să muncească în România. Așadar sunt diferențe între generații, tinerii simțind mai acut nevoia de schimbare și de confort ca și de neprevăzut. Sunt copii născuți și crescuți de pildă în Italia sau Spania. Venirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
temporală este mult mai complexă. Timpul poate avea o semnificație prezentă sau altundeva o semnificație așteptată. Finalizarea proiectului de migrație marchează diferența dintre migrația temporară și migrația definitivă. Migrația este temporară dacă o persoană renunță la statutul de migrant, se reîntoarce acasă și își redobândește statutul anterior. Pe de altă parte, migrația definitivă este atunci când statutul de migrant în țara-gazdă încetează să mai fie temporar și devine permanent. Există două tipuri de permanență: primul tip este atunci când persoana dobândește cetățenia țării-gazdă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au câștigat. Investiția în educația superioară este o pierdere atunci când oamenii care au fost formați părăsesc țara și nu se mai întorc. Fenomenul brain drain poate apărea atunci când indivizii care studiază în străinătate și își completează educația lor nu se reîntorc în țara de origine sau când persoanele educate din țara de origine emigrează pentru salarii mai mari și oportunități mai bune (http://en.wikipedia.org/wiki/Brain drain). Un raport OECD din 1997 privind libera circulație a persoanelor cu calificare înaltă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că angajamentul privind întoarcerea în țara de origine este foarte puternic printre persoanele înalt calificate care lucrează și studiază în străinătate. În timp ce mulți și-au planificat să stea o perioadă mai lungă decât și-au propus inițial, totuși ei se reîntorc în țara de origine (Glaser, 1978). Fenomenul migrației resurselor umane înalt calificate poate justifica utilizarea conceptului brain drain, dar este necesară folosirea acestui concept într-o manieră nediscriminatorie. Pentru a înlocui termenul drain (exod) cu unul mai general precum migrație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în țara de origine. O modalitate prin intermediul căreia viitorii academicieni și oameni de știință vin în țările străine ca absolvenți de universitate pentru a absolvi o formă de învățământ postuniversitară, un doctorat sau postdoctorat. Câțiva dintre acești studenți străini se reîntorc acasă după absolvirea formei respective de învățământ în străinătate, în timp ce alții rămân în țara-gazdă pentru a munci în universități, centre de cercetare și industrie. Statistica empirică privind studenții străini care studiază și lucrează după absolvire în SUA, furnizată de Fundația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este o trăsătură rară pentru țările în curs de dezvoltare și, de asemenea, după toate probabilitățile pentru țările dezvoltate, astfel plecarea lor permanentă pare să aibă un efect întârziat asupra dezvoltării naționale. Cu toate că, dacă condițiile sunt favorabile și antreprenorii se reîntorc acasă aduc capital nou, tehnologii și contacte dezvoltate în străinătate împreună cu un efect pozitiv asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
direcție: "Există și o altă lege adevărată a naturii, care spune că ceea ce este natural rămâne așa cum s-a născut, de unde reiese clar că ceea ce a fost conceput necorespunzător cu natura nu durează mult. Și deci totul trebuie să se reîntoarcă la locul ce-i aparține și-i este firesc o, Dumnezeule drept și natură rațională! Îndeplinește aceasta!"9 Or, în mentalitatea medievală și în cea a veacului al XVIII-lea din Răsăritul Europei nu mai puțin, "natural", "corespunzător cu natura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unui fluture la Paris ar provoca un taifun la Yokohama 98. În A Sound of Thunder ⁄ Vînătoare fatală (Ray Bradbury, 1948) 99, autorul înscenează o călătorie temporală în era terțiară. Un turist, fără s-o facă intenționat, strivește o plantă. Reîntors în prezent, constată că președintele nu mai este același, iar lumea s-a schimbat. În această categorie de efecte ar putea fi clasificate anumite ucronii. Într-adevăr, după cum susținea și Pascal, dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fața
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
printr-un lung citat de o pagină 54 și încearcă să demonstreze adecvarea materialului românesc. Procesul e întrucâtva similar celui economic presupus de externalizarea capacităților de prelucrare, când materia primă e exportată într-o economie mai avansată și mai diversificată, reîntorcându-se ulterior în țara de origine sub forma produsului finit. În cazul acesta, lucrurile s-au întâmplat ca și cum abia modelarea în tiparele pariziene ar fi cristalizat "figura" poeziei populare ca substitut al literaturii naționale. Esența procesului de mediere estetică în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aglomerată, în care erau foarte mulți foști ofițeri români care au luptat în Uniunea Sovietică. Ei bine, acești foști ofițeri români au fost ținuți ani și ani de zile prizonieri prin Rusia și prin Siberia și prin alte părți și reîntorși în țară au fost rearestați de către Securitate și condamnați la ani foarte grei, ca foști criminali de război. Dacă ați ști ce figuri aveau oamenii aceștia, acești eroi fantastici sufletește și pe care din toate punctele de vedere eu îi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sau lagăre de muncă și de condamnare. Au murit și nu mai vorbește nimeni despre ei, acești cu adevărat martiri. Am cunoscut, de pildă, pe un fost avocat din Câmpina, Mircea Marin, care a stat 5 ani prizonier în Rusia, reîntors în țară, rearestat și recondamnat la 15 ani de închisoare, tot așa, pentru opoziție față de regimul comunist. Ei, omul acesta avea un suflet la care eu mă închinam ca în fața unei icoane, cu adevărat ca în fața unei icoane. Și de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
emigrat în Rusia împreună cu părinții la 1711, urmându-i lui D. Cantemir, cu care se înrudea, purtase prenumele de Ioan, dar, călugărindu-se, a devenit Evloghie, iar în timpul emigrației și-a însușit o cultură slavonă temeinică, ceea ce a făcut ca, reîntors în Moldova, să fie numit „dascăl de slavonie" la școala domnească din Iași, întemeiată în 1714 de Nicolae Mavrocordat. La această școală, între anii 1755 - 1767 a predat el scrierea și citirea în limba slavonă și în limba română, gramatica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Germania la Mittelsteine, pentru ca în anul următor să ajungă iar în Estonia. Activitatea sa misionară a fost intensă; poate de aceea a considerat colaborarea sa cu presa catolică din țara noastră ca fiind "singura lui recreație". În 1938 s-a reîntors în România. Și-a desfășurat activitatea misionară în întreaga Europă, predicând în 16 țări, însă cel mai mult în România. A decedat pe 20 ianuarie 1940 la Blaj, unde se dusese pentru a ține exerciții spirituale; acolo a și fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]