5,656 matches
-
Charles Dickens, București, 1984; A Course in Nineteenth Century and Early Twentieth Century English Literature and Civilization, partea I: The Novel, partea II: Poetry, Iași, 1980-1983. Traduceri: Christian Barnard, Inima nu trebuie să moară, Iași, 1988. Repere bibliografice: Alexandru Zub, Receptarea literară în orizontul istoriei, ATN, 1983, 2; Rodica Albu, „Opera lui Charles Dickens în România”, AUI, literatură, t. XXIX, 1983; Ștefan Avădanei, „Charles Dickens”, AUI, literatură, t. XXXII, 1986; Emilia Chiscop, A murit prof. dr. Grigore Vereș, „Monitorul” (Iași), 1998
VERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
lui Perpessicius - erotica lui Ion Minulescu ar fi „cea mai personală de la aceea a lui Eminescu încoace” sau că Remember de Mateiu I. Caragiale ar fi „cea mai pură expresie din întreg estetismul european” a confesiunii prin intermediul măștii. Efectele acestei receptări hiperempatice persistă și în eseul monografic Radu Stanca. Poezie și teatru (1978), cu toate că și aici ele sunt parțial compensate de finețea interpretării și de aria largă a contextualizărilor. V. identifică specificul operei lui Radu Stanca în „tensiunea barocă” dintre iluzie
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
a literaturii naționale. Cercetarea scoate în evidență însemnătatea factorului receptor și a concordanțelor, cu precădere cele de mentalitate, care facilitează preluarea influențelor. De la comentarea cronologică a traducerilor și a studiilor critice - „succesul” - la interpretarea „influenței” sunt urmărite modificările survenite în receptarea românească, precum și cauzele lor. Studiul se remarcă prin deschiderea informației și folosirea ei nefragmentată. Astfel, în abordarea traducerilor datele statistice reieșite din cercetarea arhivelor și a periodicelor sunt corelate cu liniile generale ale politicilor de educare, cu impactul bibliotecilor literare
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
opinie ținteau nu doar formarea gustului cititorilor, ci mai ales propagarea de modele sociale, etice și estetice. Cât privește exegeza românească, V. examinează și presa literară, memoriile, însemnările, corespondența celor care au venit în contact cu literatura engleză, sesizând că receptarea critică are un vârf în secolul al XX-lea, când influența lui Byron este în evident declin. Autoarea definește particularitățile și etapele de manifestare ale unui „comprehensiv byronism românesc, cu o pluralitate de nuanțe”, începând de la Gh. Asachi și Barbu
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
Stancu, „omul multilateral dezvoltat”), sunt de un interes mult mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie a presei românești, pref. Dan Berindei, București, 2000; Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003. Ediții, antologii: Sofia Nădejde, Din chinurile vieții, introd. edit., București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
și a analismului psihologic în raport cu activismul și tendința de făptuire realistă a politicianului. De unde și doza substanțială de poezie din paginile romanului. Cartea, remarcabilă prin unitatea și concentrarea acțiunii ce oscilează între idealitate și grotesc, s-a bucurat de o receptare critică extrem de favorabilă atât la apariție, cât și după. Cronica entuziastă a lui Virgil Ierunca din săptămânalul călinescian „Lumea” a dus de altfel la interzicerea publicației de către cenzura comunistă. Articole substanțiale au și Pompiliu Constantinescu (o cronică radiofonică), Dan Petrașincu
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
pentru diferite decodări ale informațiilor. Cursanții trebuie să înțeleagă faptul că profesorul nu mai predă adevărul care este discutabil și poate fi repede perimat, ci demersul său e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de receptare și filtrare a informațiilor ce îi bombardează; cu alte cuvinte, abordarea constructivistă și cea colaborativă în predarea-învățarea la adulți sunt cele care trebuie să primeze. Aceasta reclamă noi metode de predare și învățare (de exemplu, predare și învățare bazate pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
timp scurt. De obicei, metodele centrate pe profesor sunt expozitive, având ca obiectiv transmiterea unui conținut prestabilit, a unui grupaj ideatic și tematic dens. Activitatea cursantului se reduce aparent la a asculta, a lua notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite, a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a structura, a menține concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru diferite decodări ale informațiilor. Cursanții trebuie să înțeleagă faptul că profesorul nu mai predă adevărul care este discutabil și poate fi repede perimat, ci demersul său e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de receptare și filtrare a informațiilor ce îi bombardează; cu alte cuvinte, abordarea constructivistă și cea colaborativă în predarea-învățarea la adulți sunt cele care trebuie să primeze. Aceasta reclamă noi metode de predare și învățare (de exemplu, predare și învățare bazate pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
timp scurt. De obicei, metodele centrate pe profesor sunt expozitive, având ca obiectiv transmiterea unui conținut prestabilit, a unui grupaj ideatic și tematic dens. Activitatea cursantului se reduce aparent la a asculta, a lua notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite, a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a structura, a menține concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comportamental. Prin verificarea orală, se formulează cerințe de tipul: Enumeră! Explică! Compară! Clasifică! Dacă la clasele I-II, la întrebarea unică se primește răspuns unic, treptat, la clasele mai mari, întrebarea cere răspunsuri multiple, pe măsură ce elevul dobândește o capacitate de receptare mai mare. Referitor la forma concretă în care apare, poate îmbrăca: forme stricte în clasele mici, obligând elevul să respecte anumite reguli ale dialogului, dând răspunsurile într-o singură variantă; forme relativ libere în clasele mai mari, existând posibilitatea unor
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
și nefuncțională, concurența este neloială, iar În aceste condiții valorile nu pot fi selectate și promovate În mod corespunzător. Atât În fotoliile Academiei, cât și pe rafturile librăriilor sau În conștiința cititorilor, valorile stau alături de non-valori, În devălmășie, deoarece mecanismele receptării critice nu sunt capabile să instituie ordinea necesară. S-ar putea spune că evaluarea mea este excesiv de simplistă, maniheistă și pesimistă, În raport cu o realitate care ar trebui să fie, Întotdeauna, mult mai nuanțată și mai complexă. Așteptând cu toată deschiderea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii ale științei literaturii, axate pe tema circulației și receptării operei literare: sociologia literaturii sau estetica receptării; iconologia, ca ramură a istoriei artei, În ceea ce privește imaginile transmise prin limbaj figurativ; disciplinele sistemelor generale: teoria comunicării, cibernetica, semiotica, gramaticile formale - nu atât printr-o atenție specială acordată imagologiei, cât prin sugestiile metodologice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii ale științei literaturii, axate pe tema circulației și receptării operei literare: sociologia literaturii sau estetica receptării; iconologia, ca ramură a istoriei artei, În ceea ce privește imaginile transmise prin limbaj figurativ; disciplinele sistemelor generale: teoria comunicării, cibernetica, semiotica, gramaticile formale - nu atât printr-o atenție specială acordată imagologiei, cât prin sugestiile metodologice, tehnicile și conceptele care pot fi aplicate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În comparație cu rezultatele anchetelor psihosociale. Probleme cum ar fi relația prejudecată - discriminare, sesizabilă istoric În raporturile interetnice (situație În care istoricul poate confrunta atitudini și reprezentări consemnate În texte cu acțiuni și comportamente efective), apoi rolul stereotipurilor În comunicarea culturală, În receptarea și aprecierea valorilor celuilalt - sunt numai câteva dintre sugestiile pe care psihologia socială le oferă cercetărilor de imagologie comparată. 5. Istoria Deși, la prima vedere, istoricul pare să fi acordat o atenție specială imagologiei la o dată mai târzie decât au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acoperire În realitate a imaginilor referitoare la specificitatea ardeleană. În final, am adăugat o serie de considerații redactate În toamna anului 2004 - pentru a Închide cercul pe care l-am deschis acum șapte ani - În care este vorba despre istoria receptării acestui text. 1. În anul 1997, Într-un studiu publicat În revista Magyar Kisebbség, politologul maghiar Molnár Gusztáv formula o pledoarie elaborată În favoarea ideii descentralizării României, a reorganizării ei Într-o structură federală. În cadrul acestei noi formule administrative, Transilvania urmează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
normale, cum ar fi dialogul sau critica rațională, nu Își găsesc loc Într-un asemenea orizont al așteptării. În consecință, formularea unui punct de vedere În această chestiune, asumat dintr-o perspectivă rezonabilă, este minată din start datorită contextului de receptare nefavorabil, mai ales dacă scopul demersului respectiv Îl reprezintă transmiterea unui mesaj public, cu efecte active, și nu exhibarea unei simple convingeri personale. Pe de o parte, ținând cont de propriile mele „prejudecăți” absolut banale, potrivit cărora integrarea occidentală a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
una pretins „științifică”, „rațională”, dlui Molnár, când, har Domnului, are cine să o facă din plin? Desigur, În cazul contrar, al acceptării punctului său de vedere, te expui pericolului de a fi transformat Într-o țintă pentru tirul naționaliștilor. Cu toate că receptarea Înjurăturilor proferate prin gazete poate constitui o experiență dezagreabilă, acesta este totuși un risc pe care ar merita să ți-l asumi. A fi În dezacord cu rinocerii de diferite categorii reprezintă, dacă nu un titlu de glorie sau un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că lumea se schimbă și datorită discursurilor intelectualilor, numai că acest lucru se petrece foarte lent, indirect, complicat... În consecință, cred că și modesta mea intervenție cu privire la „problema Transilvaniei”, destinată spațiului public, nu a avut parte, de fapt, decât de receptarea care i se cuvenea. Universitatea clujeană și naționalismul Trecutul prestigios al universității clujene aduce În atenția celor de azi o istorie dramatică și destul de ciudată. Principalele comunități etnice ardelene, ca și diferitele autorități statale care s-au perindat aici de-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestei priviri aruncate spre trecut se materializează, de obicei, printr-o dispută, printr-o neînțelegere, adeseori printr-un scandal, care ar provoca râsul venerabilelor statui, dacă acestea ar avea neșansa să mai audă și să mai Înțeleagă. Decât o asemenea receptare nefastă și falsificată a istoriei, mai bine uitarea! Dar ar fi o naivitate să credem că mecanismele tenace ale memoriei colective vor Înceta să reproducă, tocmai acum, miturile istorice autojustificative, atât de necesare pentru compensarea frustrărilor datorate unui prezent dificil
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care s-au aplecat până acum asupra subiectului s-au oprit, de obicei, asupra conținutului ideologic al publicației, comentând articolele considerate mai semnificative pentru orientările politice ale vremii. Spre deosebire de aceste lucrări, rândurile de față vor analiza tema din perspectiva sociologiei receptării, abordând așadar câteva aspecte legate de apariția, difuzarea, publicul și receptarea periodicului din Blaj. 1. Istoriografia problemei Învățătorul poporului a intrat În atenția cercetării În anul 1901, atunci când preotul Emilian Micu XE "Micu" a descoperit o colecție aproape completă „Între
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de obicei, asupra conținutului ideologic al publicației, comentând articolele considerate mai semnificative pentru orientările politice ale vremii. Spre deosebire de aceste lucrări, rândurile de față vor analiza tema din perspectiva sociologiei receptării, abordând așadar câteva aspecte legate de apariția, difuzarea, publicul și receptarea periodicului din Blaj. 1. Istoriografia problemei Învățătorul poporului a intrat În atenția cercetării În anul 1901, atunci când preotul Emilian Micu XE "Micu" a descoperit o colecție aproape completă „Între hârtiile cârnățarilor” din piața Lugojului, fapt semnalat imediat În gazeta lugojeană
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Al. Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" sau Septimiu Popa XE "Popa" , vor semna câte o contribuție pe marginea foii, limitându-se la selectarea unor citate, comentate și analizate sumar. De o cu totul altă calitate este studiul istoricului literar Ion Breazu, dedicat receptării operei lui Lamennais XE "Lamennais" În mediul românesc din Transilvania, studiu care urmărește, cu acribie, prezența autorului francez În publicațiile ardelene, inclusiv În paginile Învățătorului poporului. O nouă fază În istoriografia problemei este reprezentată de cercetările mai recente. În primul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
destinate În Anglia unui public modest, iar În Germania unor categorii intermediare), să fie oferite În Transilvania, prin Foaia duminecii, unui public pe care Îl putem considera instruit din punctul de vedere al standardelor și al gusturilor culturale locale. Particularitățile receptării locale explică Însă motivul pentru care Foaia duminecii nu a avut succes: publicul românesc cultivat reclama o publicație mai serioasă, pe care o va avea odată cu foile lui Bariț XE "Bariț" ; pentru publicul modest, eventual țărănesc, care se mulțumea cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]