3,356 matches
-
o piatră, acum pierdută. Catedrala a fost construită de către un episcop local și de un arhitect iscusit Ilarion, care, de asemenea, a fost ctitorul bisericii din apropiere de la Ashuriani. Puternic afectată de o serie de cutremure, catedrala a fost parțial reconstruită în secolele al XV-lea și al XIX-lea. Excelenta fațadă de este decorată este singura care a supraviețuit din structura originală. este caracterizată de o structură cruciformă particulară care constituie un exemplu pentru alte arhitecturi religioase ale Georgiei medievale
Catedrala Samtavisi () [Corola-website/Science/336183_a_337512]
-
una dintre primele moschei în stil sudano-sahelian de pe teritoriul Nigeriei. Construcția ei a fost rezultatul unor influențe islamice venite prin intermediul contactelor comerciale dintre Imperiul Songhai și orașele etnicilor hausa. În anul 1582, Muhammad Zaki (1582-1618) a dărâmat moscheea și a reconstruit-o mutându-i locația pe terenul unde se află în prezent. Edificiul a fost din nou reconstruit în timpul emirului Abdullah Dabo (1855-1883). După ce a fost distrusă în anul 1950, moscheea a fost reconstruită cu materiale moderne, străine arhitecturii tradiționale. Construcția
Marea Moschee din Kano () [Corola-website/Science/336179_a_337508]
-
islamice venite prin intermediul contactelor comerciale dintre Imperiul Songhai și orașele etnicilor hausa. În anul 1582, Muhammad Zaki (1582-1618) a dărâmat moscheea și a reconstruit-o mutându-i locația pe terenul unde se află în prezent. Edificiul a fost din nou reconstruit în timpul emirului Abdullah Dabo (1855-1883). După ce a fost distrusă în anul 1950, moscheea a fost reconstruită cu materiale moderne, străine arhitecturii tradiționale. Construcția a fost sponsorizată de către guvernul britanic ca un gest de prietenie și de apreciere a rolului pe
Marea Moschee din Kano () [Corola-website/Science/336179_a_337508]
-
Zaki (1582-1618) a dărâmat moscheea și a reconstruit-o mutându-i locația pe terenul unde se află în prezent. Edificiul a fost din nou reconstruit în timpul emirului Abdullah Dabo (1855-1883). După ce a fost distrusă în anul 1950, moscheea a fost reconstruită cu materiale moderne, străine arhitecturii tradiționale. Construcția a fost sponsorizată de către guvernul britanic ca un gest de prietenie și de apreciere a rolului pe care l-a jucat Nigeria în timpul Celui De-Al Doilea Război Mondial (1939-1945). este un edificu
Marea Moschee din Kano () [Corola-website/Science/336179_a_337508]
-
familia a câștigat dreptul deplin de proprietate asupra castelului numai în 1422 de la Regele Vladislav al II-lea al Poloniei în semn de recunoaștere a serviciului credincios în Bătălia de la Grunwald de către Piotr Szafraniec, șambelan din Cracovia. Castelul a fost reconstruit în 1542-1544 de către Niccolò Castiglione cu ajutorul lui Gabriel Słoński din Cracovia. Sponsor al reconstrucției castelului în stil manierist a fost calvinistul Stanisław Szafraniec, voievodul de Sandomierz. La acea vreme turnul medieval original a fost transformat într-o pitorească logie dublă
Castelul Pieskowa Skała () [Corola-website/Science/336210_a_337539]
-
protestantă fiind adăpostită temporar în interiorul său. După moartea lui Raczyński în 1845 planurile de a deschide o academie sau un spital au fost abandonate, iar castelul a început din nou să ajungă într-o stare proastă. Castelul nu a fost reconstruit decât atunci când în perioada comunistă, anii 1952-1956, s-a deschis un muzeu. Castelul a devenit locul unui muzeu, Muzeul Zagłębie în 1956. Muzeul are mai multe colecții: una de armament, de la perioada medievală la cel de-al doilea Război Mondial
Castelul Będzin () [Corola-website/Science/336214_a_337543]
-
unei curți închise. În timpul Potopului, castelul a fost distrus în timpul retragerii trupelor suedeze ale generalului Sincler. Aproximativ cincizeci de polonezi, care au intrat în castelul abandonat au fost uciși. Aripa de vest a castelului care a supraviețuit a fost ulterior reconstruită în timpul domniei regelui Ioan al III-lea Sobieski între 1680-1688.
Castelul Sandomierz () [Corola-website/Science/336217_a_337546]
-
a fost încredințată unui călugăr pe jumătate orb din acel ordin. Între 1703 și 1710 a fost construită o nouă intrare pentru a sprijini peretele din față, care începuse să se încline spre exterior, iar capela de sus a fost reconstruită. Această lucrare, în stil baroc ceh, a fost proiectată de Jan Santini Aichel. În 1870, cioplitorul František Rint a fost angajat de către familia Schwarzenberg pentru a aranja grămezile de oase în ordine, obținându-se un rezultat macabru. În 1970, cu
Osuarul din Sedlec () [Corola-website/Science/336225_a_337554]
-
a schimbat de mai multe ori. Începând din 1408 a fost stăpânit de Zmrzlík din familia Svojšín, iar în timpul stăpânirii lor căpitanul husit Jan Žižka din Trocnov a locuit în castel. În anul 1508 castelul a ars și a fost reconstruit ca un castel renascentist de către noii proprietari, seniorii de Švamberk. În 1623 familia Eggenberg a dobândit domeniul Orlík, trecând prin moștenire în 1717 la familia Schwarzenberg. La începutul secolului al XIX-lea a devenit reședința principală a familiei sus-menționate. Castelul
Castelul Orlík () [Corola-website/Science/336250_a_337579]
-
Wen al dinastiei Sui". În timpul dinastiei Tang (618-907), templul a devenit unul dintre cele mai importante complexe monahale din capitala imperială Chang'an (numele vechi al orașului Xi'an). Inițial, locașul s-a numit "Templul Wulou", dar după ce a fost reconstruit în anul 648 de către Li Zhi (împăratul Gaozong al dinastiei Tang) în memoria mamei sale recent decedate, templul a primit numele de "Daci'en", însemnând "Amintirea iubirii mamei sale". Templul a fost în continuare renovat și extins în timpul dinastiei Tang
Templul Daci'en () [Corola-website/Science/336445_a_337774]
-
voievod al Transilvaniei între 1441-1456, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin. Iancu de Hunedoara a transformat Timișoara într-o tabără militară permanentă unde își forma oștirea înainte de a pleca în campaniile antiotomane de la sud de Dunăre. Între 1443-1447 a reconstruit vechiul castel al Timișoarei, ridicat de Carol Robert de Anjou. Bustul său a fost realizat de Remus Irimescu (n. 1967) și dezvelit la 3 august 2011. Absolvent al Literelor, a participat la înființarea celebrului Cerc Literar de la Sibiu. A fost
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
stație aglomerată din cauza corespondenție cu Line 3 Roșie (Linha 3 - Vermelha, Leste-Oeste), iar Linia 3 folosește același sistem în stațiile Sé, República (Estaçăo República), Itaquera, Barra Funda și Luz. În Hong Kong, fosta societate KCRC, acum parte a MTR Corporation, a reconstruit în același mod peroanele stației terminus Lo Wu, aflată la granița administrativă cu China Continentală. Când trenurile opresc, ușile care dau spre peronul central se deschid, iar pasagerii coboară. Apoi ușile se închid și se deschid cele spre peroanele laterale
Soluția spaniolă () [Corola-website/Science/336686_a_338015]
-
mai afectate zone, în timp ce Asociația Voluntarilor Italieni ai Sângelui a lansat apelul de a se dona sânge din toate grupele sanguine. În zonele afectate de cutremur a fost declarată stare de urgență. Premierul Matteo Renzi s-a angajat că va reconstrui comunitățile devastate și că va iniția o strângere de fonduri în acest sens. Președintele italian Sergio Mattarella a descris cutremurul ca fiind "un moment de durere" și a spus într-o declarație de presă că gândurile sale sunt cu victimele
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
căzuți la datorie au fost înmormântați în „Cimitirul eroilor SS” de lângă Arnhem, dar după război, rămășițele lor pământești au fost reînhumate la Ysselsteyn. Podul rutier distrus de la Arnhem a fost înlocuit cu o succesiune de poduri prefabricate până când a fost reconstruit în aceeași formă cu originalul. Podul a fost rebotezat în cinstea lui John Frost pe 17 decembrie 1977. Pe 31 mai 2006, regina Beatrix a Țărilor de Jos a conferit două ordine militare forțelor poloneze care au participat la bătălia
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
de trupe, dar nu a fost nici o mare bătălie navală în timpul războiului. Flota Otomană avea opt nave de luptă cel puțin la fel de mari ca navele de luptă grecești și, deși cele mai multe dintre acestea erau modele depășite, clasa "Osmanieh" a fost reconstruită și modernizată. Marina Turcă avea, de asemenea, mai multe vedete mici, două crucișătoare și câteva nave mai mici, inclusiv un torpilor. Cu toate acestea, Flota Otomană nu era întreținută corespunzător probabil din cauza fricii sultanului că o flotă puternică ar putea
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
aferente. a fost una dintre primele mori cu abur ridicate în Chișinău. A fost construită în anii 1850-1860 din lemn și avea un singur etaj. Inițial, moara era construită din lemn și avea trei niveluri, iar în 1884 a fost reconstruită din piatră. După ce a fost vândută de mai multe ori, în 1889/1890 moara a trecut în proprietatea negustorului Abram Levenzon, care a instalat un ascensor și a construit un magazin alături. În 1901, al treilea nivel a fost distrus
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
centrul Italiei în perioada august - octombrie 2016 Oficiali ai Uniunii Europene au declarat că monitorizează situația, și că uniunea este „gata pentru a ajuta” Italia după valul de cutremure. Prim-ministrul italian Matteo Renzi a promis că totul va fi reconstruit, recunoscând în același timp că timpurile dificile se află înainte. Costurile reconstrucției ar putea să ajungă la miliarde de euro. La 31 octombrie, numărul de persoane fără adăpost a ajuns deja la 40 mii, potrivit estimărilor presei italiene. Mulți dintre
Cutremurele din centrul Italiei, octombrie 2016 () [Corola-website/Science/337083_a_338412]
-
simplifica transferul între zborurile de tranzit. După reconstrucție, complexul sudic al aeroportului (terminalele D, E și F), va fi capabil de a primi 25 de milioane de pasageri anual. În cele din urmă, după ce partea de nord a aeroportului este reconstruit, aeroportul va avea capacitatea să primească 40 de milioane de pasageri anual. [6] Din 25 decembrie 2009 toate terminalele au fost identificate prin litere (caractere latine), spre deosebire de numere. În decembrie 2011, a fost deschis un nou centru de control regional
Aeroportul Internațional Moscova Sheremetyevo () [Corola-website/Science/337337_a_338666]
-
și au deteriorat serios unele case. Astfel au fost grav avariate de această dată și troițele bisericii catolice din Ilia. Cu timpul apele s-au retras, râul Mureș și-a reintrat în matcă iar segmentul de dig dislocat a fost reconstruit apoi întregul dig de apărare a fost înălțat cu un nou strat de nisip de către locuitorii Iliei. Apoi locuitorii comunei iar au reînceput refacerea locuințelor și a clădirilor avariate ale Iliei. După aceste inundații însă din lipsă de interes, nimeni
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
450, extinsă de împărătul Leon I (457-474) și renovată de Iustinian I cel Mare (527-565). Astăzi se mai văd doar ruinele palatului imperial alături de zidurile vechii capitale. Biserica Sfânta Maria a fost distrusă de otomani în 1434, dar a fost reconstruită în 1867. Filologul român Ilie Gherghel, după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Roman de Răsărit, în special a scrierilor lui Genesios și a Lexiconului Suidas a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvintelor “vlah” și "Blachernae". Conform acestei opinii, cuvântul
Blachernae () [Corola-website/Science/335838_a_337167]
-
secolul al IX-lea Cartierul Blachernae se numește astăzi Ayvansaray. Față de zidurile Constantinopolului este amplasat în apropierea porții Blachernae. Izvorul sfânt este în mica biserică Sfânta Maria. În limba turcă se numește Ayazma. Biserica Sfânta Maria (Maica Domnului) a fost reconstruită dar la dimensiuni mult mai mici. Biserica deținea o icoană faimoasă a sfintei Maria, numită Blachernitissa, după numele cartierului. Biserica a fost terminata și înfrumusețată de către împăratul Leon I, care a adăugat "Hagiasma" (fântâna cu apa sfințită) și "Hagion Lousma
Blachernae () [Corola-website/Science/335838_a_337167]
-
a format ca un complex monastic vast, cu clădiri grupate în trei zone separate (Todo, Saito și Yokawa), planul căre în mare parte se păstrează până în prezent. De câteva ori templul a suferit incendii, dar de fiecare dată a fost reconstruit și restabilit. În secolul XVI, în perioada de fărâmițare feudală și de războaie continue între clanuri, templul Enryaku-ji, la fel ca și multe alte școli budiste, a participat la conflicte feudale cu armata sa de sōhei. Astfel, în timpul răscoalei Hokke
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
Tenkai a instaurat cultul sincretic (budist-șintoist) de venerare a shogunilor, prin care shogunul decedat se declara "gongen" (o manifestare a lui Buddha în forma unui kami). În prima jumătate a secolului XVII mai multe clădiri de pe muntele Hiei au fost reconstruite, iar școala Tendai și-a extins influența în Edo (reședința shogunilor și centrul administrativ al Japoniei de atunci) într-atât că Iemitsu, al treilea shogun din clanul Tokugawa, a fost înmormântat într-un templu Tendai (Rinnō-ji în prefectura Tochigi). Teritoria
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
și reconstrucția ulterioară lanterna a fost aprinsă din nou cu focul adus din templul Risshaku-ji din Yamagata). Denumirea de provide de la poziția relativă a Yakushi-dō față de celelalte două clădiri întemeiate de Saicho: și . Cu timpul cele trei clădiri au fost reconstruite, lărgite și în fine unite într-una singură. În anul 1443 membrii clanului Hino, urmărind reinstaurarea dinastiei de Sud, au pătruns în interiorul Palatului Imperial de la Kyoto (pe atunci reședința din dinastia de Nord) și au furat una dintre cele Trei
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
est de Konponchudo) Monju-rō corespunde porților principale a altor temple. Clădirea originală a Monju-rō a fost construită în 866, al optulea an al erei , adică în relativ scurt timp după fondarea templului. După dezastrul din perioada statelor beligerente a fost reconstruit împreună cu Konponchudo și Daikodo, însă a fost ars în întregime în urma incendiului din februarie 1668, după care în scurt timp a fost reconstruit din nou. În comparație cu construcția originală, clădirea actuală a fist micșorată și decorată mai puțin, însă a menținut
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]