8,522 matches
-
des mentalités, Images et systèmes du român, Dancing with the Word, De la «structura a cumulo» à la «structura ordinata», Imaginaire moderne et médieval. Se includ studii ample, comentarii din perspective epistemologice diverse, oferind un bun prilej pentru reinterpretări și reevaluări, relatări și dârî de seamă despre congrese, colocvii, simpozioane (rubrică „Chronique”), recenzii și prezentări de carte („Notes de lecture”, „Comptes-rendus”), pagini documentare și revista revistelor („Notices bibliographiques”, „À travers leș périodiques roumains”). Din toate acestea transpare limpede încercarea revistei de a
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
1983), publicist-comentator la Redacția publicațiilor pentru străinătate, autor al unor lucrări privind politica europeană. Ca scriitor, debutează în volumul colectiv Caiet de proză (1973), obținând o mențiune din partea Editurii Eminescu. Reportajul Pe drumuri de bazalt și nisip (1976) este o relatare a unei călătorii de trei săptămâni în Republica Democratică Populară a Yemenului. Aici „înlesnirea de condei” remarcată de Al. Piru este vădită mai ales în paginile despre intrarea în portul Aden, cu livezile lui de fructe exotice, apoi în cele
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
a furat nenorocitul”; „Cu latul sabiei a plesnit-o. Peste obraz a plesnit-o”. Scurtimea propoziției, revenirile oarecum naive, gratuite, unele inversiuni pot părea artificiale. De fapt, ele corespund tensiunii speciale a emoției și creează tocmai impresia exprimării spontane, a relatării trepidante, pe nerăsuflate. Aducerile-aminte năvălesc în conștiință impetuos, clipele trecute sunt retrăite cu o nouă febrilitate, o vibrație intensă, un zguduitor plâns lăuntric se zbuciumă în vorbe, încercând să le stranguleze, vânzolindu-se, cedând până la urmă sforțării de a păstra
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
minte pentru ca, sub obsesia faptului, spiritul să intre în alertă. Cartea se ordonează, astfel, de la sine, în mers, în cursul unei redactări febrile de câteva săptămâni. Reluările succesive adaugă, elimină, nuanțează, dar nu modifică, în esență, fluxul și tonul primei relatări. Proza este mai întâi trăită în acest chip emoțional, și retrăită, a doua oară, în momentul elaborării ei. Alte explicații teoretice prozatorul nu cunoaște. EUGEN SIMION SCRIERI: Poeme simple, București, 1927; Moara piticilor (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1931
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de regăsit în mai toată proza lui T., evocând predilect mediul pestriț al mahalelor, cu șmecheri și mici delincvenți, personaje rudimentare, nu lipsite, altfel, de o anume finețe sufletească. Din păcate, umorul e fără adâncime, autorul își sentimentalizează nu o dată relatările, elimină probleme de existență grave, dă o satiră ușoară. Nu îi pot fi negate însă, mai cu seamă în nuvele, considerate uneori microromane, verva, darul de a înfățișa secvențe autobiografice pe un ton glumeț, ceea ce putea cuceri pe cititorul tânăr
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
după A. Vraciu, hidronim traco-dacic. Și pentru a completa lista microhidronimiei traco-dacice a Banatului, să menționăm în această categorie, după A. Vraciu, Mehedia (Mehadia), apoi, după A. Vraciu și C. Poghirc, Bersobis (Bîrzava), cuprinsă în fragmentul de itinerar rămas din relatarea războaielor dacice ale Împăratului Traian și, în fine, aici raliindu-se și alți specialiști, Dierna (Cerna), de la radicalul indoeuropean kers = negru. În Oltenia, atât Jiul de Est, cât și cel de Vest, au la izvoare câte un pârâu montan, cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care se exprimaseră cu multă furie În interviuri ar fi trebuit să se exprime mai puțin agresiv În scris. Rezultatele, Însă, nu au confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În societățile de
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
sub toate aspectele sale; primul cuvânt apare în medie la vârsta de 2 ani, iar primele propoziții la vârsta de 3 ani. Vorbirea conține multe cuvinte parazite, perseverarea unor expresii, dezacorduri gramaticale activism redus al vorbirii (se înmulțește cu multe relatări superficiale, fără mobilizarea și organizarea amintirilor), vocabular sărac în cuvinte-noțiuni, frecvența tulburărilor de limbaj este mai mare decât la copiii normali, rezistență specifică la acțiunea de corectare a tulburărilor de limbaj, dificultăți importante în însușirea limbajului scris; Capacitate scăzută de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
identificate: 1. Diminuarea impactului infracțiunii asupra A., în special în scopul reducerii victimizării/revictimizării. Pe întreg parcurs a interviului de evaluare, victima a manifestat ușurință în ceea ce privește comunicarea cu consilierul de probațiune, simțindu-se totuși o stare de emotivitate în momentul relatării evenimentelor în care a fost implicată. 2. Sprijinirea și încurajarea acesteia atât de către familie, cât și de către consilierul de probațiune, pe întreaga durată a procesului penal. A. manifestă temeri privind contactul cu organele de urmărire penală și cu reprezentanții instanței
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ambii părinți. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca D.A. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în condițiile în care agresorul este menținut în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui A., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorului în comunitate, vizitarea/apropierea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Nevoile identificate: 1. Diminuarea impactului infracțiunii asupra N., în special în scopul reducerii victimizării/revictimizări;. Pe întreg parcursul interviului de evaluare, victima a manifestat ușurință în ceea ce privește comunicarea cu consilierul de probațiune, simțindu-se totuși o stare de emotivitate în momentul relatării evenimentelor în care a fost implicată. 2. Sprijinirea și încurajarea acesteia atât de către familie, cât și de către consilierul de probațiune, pe întreaga durată a procesului penal. N. manifestă temeri privind contactul cu organele de urmărire penală și cu reprezentanții instanței
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
simtome depresiv-anxioase. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca P.N. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în condițiile în care agresorii sunt menținuți în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui N., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorilor în comunitate, vizitarea/apropierea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Actul medical este un tip de raționament cauzal privind relația dintre factorii etiologici (cauză) și boală (efect). În cazul psihopatologiei, suferința psihică este considerată în mod diferit, așa cum rezultă aceasta din ascultarea de către psihopatolog a istoriei psiho-biografice a persoanei respective. Relatarea bolnavului sau enunțul bolii acestuia se va constitui într-un discurs sau într-un context narativ specific, reprezentând imaginea paralelă a persoanei bolnavului respectiv. Acest enunț narativ este echivalentul tabloului clinic din sfera psihiatriei. Printr-un raționament analitic, de ordonare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor. Imaginile suferinței au fost distribuite de medicină în spațiul corporal, asupra căruia se fixează „observația” (privirea medicului) și „anamneza” (ascultarea bolnavului) în cadrul relației „medic - bolnav”. Rezultatul acestei întâlniri este „discursul clinic” în care sunt cuprinse atât bolnavul, cât și relatarea subiectivă a suferinței sale. Acest „discurs clinic” reprezintă „spațializarea și verbalizarea fundamentală a patologicului” (M. Foucault). Discursul medical obiectivează, din punct de vedere patologic corpul uman considerat ca reprezentând „spațiul de origine și de repartiție al bolii” în care sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul psihiatriei. El este intuit, ca esență, și nu perceput ca fenomen clinic, sau ca manifestare exterioară. Ceea ce interesează psihopatologia este „nebunia”, iar aceasta este interioară și proprie persoanei bolnavului psihic. Nebunia este vizualizată prin manifestările sale exterioare, atitudinile sau relatările bolnavului și mijloacele de expresie sau producțiile acestuia. Din acest motiv, modelul de gândire în psihopatologie va avea un dublu caracter: intuitiv și deductiv. Se va ajunge în acest caz la o analiză pur hermeneutică urmărindu-se explicarea „sensurilOR” persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bazează pe „observația” (voire) și „ascultarea” (ecouter) celuilalt 2 sau, mai exact, pe „discursul narativ” al bolnavului 3. Două aspecte intră în discuție. Pe de o parte, cunoașterea persoanei bolnavului așa cum se poate desprinde din observarea comportamentului acestuia și din relatările trăirilor sale; iar pe de altă parte, din analiza conținutului „discursului narativ” al acestuia considerat ca „material-document” clinic. Orice „discurs clinic” este centrat tematic în jurul suferinței care este descrisă ca o modalitate personală, nouă, neobișnuită, de „a fi”, trăită de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relata, în primul rând și adesea chiar în exclusivitate, ceea ce crede și simte el că este important, ceea ce-l impresionează în mod deosebit și reprezintă pentru el un „pericol”, chiar dacă în fapt lucrurile nu stau deloc așa. În toate situațiile relatările bolnavilor sub forma „narațiunii clinice” reprezintă „materialul brut” sau „primar” din care se reconstituie de către observatorul de specialitate, medic sau psiholog, „discursul clinic” ordonat obiectiv-științific. Trecerea de la „narațiunea bolnavului” la „discursul clinic” reprezintă un act de ordonare serială a faptelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anormală a naturii sale. Latura științifică a „discursului clinic”, reprezentată prin „discursul medico-psihologic” este rezultatul unei elaborări a intelectului analitic-cunoscător al medicului sau psihologului, care, plecând de la informațiile cuprins în conținutul „discursului narativ” al bolnavului, elaborează printr-o „codificare științifică” relatările subiective, trăite de acesta, sub forma „simptomelor clinice”. Discursul epistemic final este rezultatul unei duble analize clinico-psihologice de „ascultare a suferinței” și de „observare a bolnavului” care se desfășoară în „spațiul clinicii psihiatrice”. Discursul clinic devine, în felul acesta, o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în prezent, în contextul actual al coprezenței „bolnav/medic”. În această situație sarcina observatorului (medic/psiholog) este dublă în ceea ce privește ordonarea semiologiei întrucât este obligat să aibă în vedere următoarele: - analiza datelor relatate de bolnav; - analiza modului în care se face relatarea de către bolnav (atitudinea acestuia față de propria sa suferință). Semiotica diacronică este o semiologie a evoluției, care ne revelează faptul că boala psihică are un caracter de procesualitate. Ea reconstituie „istoria bolii” iar prin aceasta ne dezvăluie dimensiunea ontologică a bolii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează fenomenele psihice morbide, în raport cu cele normale. Cele mai sus prezentate se referă, în primul rând, la limbajul epistemic al psihopatologiei. Acesta exprimă termenii denominativi și conceptele științifice „construite” de cercetătorul psihopatolog, ca urmare a observării și ascultării manifestărilor și relatărilor bolnavilor psihici. Este vorba de limbajul științific. Alăturat acestuia este limbajul empiric, cel prin care bolnavii psihici își exprimă sau îi comunică medicului suferința lor. Acesta are caracteristici și semnificații particulare pe care le vom analiza în continuare. Caracteristicile limbajului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este un limbaj rațional, limbajul empiric este un tip de limbaj emoțional și subiectiv, comunicând noile „experiențe morbide” ale persoanei în condițiile determinate de boală. Acest limbaj al bolnavului este un „limbaj paralel” cu limbajul specialistului, și dacă pentru bolnav relatările sale sunt autentice și inteligibile, limbajul științific al specialistului îi apare ermetic, complicat, adesea confuz. Aceste aspecte sunt importante din punct de vedere psihologic. Limbajul bolnavului, prin faptul relatării suferinței sale, are un efect catartic și de transfer asupra persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este un „limbaj paralel” cu limbajul specialistului, și dacă pentru bolnav relatările sale sunt autentice și inteligibile, limbajul științific al specialistului îi apare ermetic, complicat, adesea confuz. Aceste aspecte sunt importante din punct de vedere psihologic. Limbajul bolnavului, prin faptul relatării suferinței sale, are un efect catartic și de transfer asupra persoanei medicului-interlocutor. În mod egal, faptul de a nu putea înțelege limbajul științific al medicului reprezintă pentru bolnav un factor psiho-traumatizant, generator de angoase, trăiri emoționale penibile, impresia că i
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor persoană. În cazul disimulării, bolnavii caută ca prin cele relatate să ascundă, să mascheze sau cel puțin să estompeze pe cât le este posibil, nefirescul pe care-l resimt ca urmare a unor „transformări” ale persoanei lor. În aceste cazuri relatările sunt sărace, simple, caută să evite tema suferinței sau a bolii, mai mult decât atât, caută să convingă interlocutorul că ei sunt perfect normali. Limbajul fabulativ, inventiv, are un rol de acoperire a realității și apare în două situații întâlnite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
existența unor tulburări imaginare sau inexistente; fiind conștient de acest fapt, o face în scopul realizării unor interese personale. Tot în această categorie se înscrie și „limbajul suferințelor imaginare” din cursul ipohondriei, limbaj care, spre deosebire de cel „inventiv” al simulanților, este relatarea unor suferințe inexistente, dar de care bolnavul este ferm convins că sunt reale. A treia categorie o reprezintă limbajul bolnavilor psihici care relatează în mod curent stările lor sufletești anormale, pe care le resimt în forme dintre cele mai variate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A treia categorie o reprezintă limbajul bolnavilor psihici care relatează în mod curent stările lor sufletești anormale, pe care le resimt în forme dintre cele mai variate, ca „transformări” ale persoanei lor. De regulă acest limbaj expozitiv are caracterul unei „relatări narative”, având ca tematică „transformarea persoanei bolnavului”, iar ca motiv central „persoana” acestuia. De regulă aceste relatări au un caracter de expunere psiho-biografică cu caracter patografic; ca formă de expunere-expresie, este în raport cu nivelul de inteligență al bolnavului și cu bagajul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]