3,870 matches
-
sorții, de la Ministerul de Interne a sosit pașaportul pentru plecare definitivă a lui Alexandru Malin Tăcu În SUA. E posibil că funcționarii de la Ministerul de Interne să nu fi știut că Între timp posesorul pașaportului pentru America decedase. Sistemul de represiune comunist avea și el lacunele sale. Tindem să credem Însă mai degrabă o altă ipoteză plauzibilă: și anume că pașaportul a fost transmis În semn de avertisment și intimidare nu numai familiei Tăcu, ci și cercului de disidenți ce se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Comisie, completată și susținută de dosarele de urmărire informativa scoase din arhivele securității comuniste, documente ce sintetizează următoarele ținte: 1 - Condamnarea politică a lui Tăcu Gh. Alexandru - motivele, perioada. 2 - Atitudinea familiei Tăcu față de regimul de dictatură totalitara. 3 - Prigoana, represiunea organizate sistematic În scopul suprimării familiei Tăcu, considerată un real pericol social, aspecte de natură politică de felul: rapoarte indicații sarcini de serviciu planuri de măsuri note informative apostile și destinație de ordine Încrucișări de sarcini Între mari ofițeri DSS
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de ,,amabilitățile” Securității a povestit În amănunt calvarul prin care a trecut, fără ca vreo instanță din România democratică să-și propună să stabilească vinovăția torționarilor. Dosarul Tăcu, chiar și În formă dată de CNSAS, probează prin documente autentice implicarea În represiune a ofițerilor UM 0544, Serviciul III Securitate, Serviciul I Securitate, Serviciul ,,F”, Serviciul ÎI Securitate, B.L.D., Serviciul ,,Ț”, Serviciul ,,R”, Indicativul ,,F2”, Serviciul ,,M.T.” 13 ani de liniște pentru torționari. Dosarul ,,Sandu” nu are raport de Închidere! Cel mai important
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
când, citindu-mi dosarul la CNSAS, am descoperit acolo oameni pe care Ii credeam prieteni. Unii dintre ei spun astăzi că au fost victime ale regimului comunist. Dar ei Înșiși, așa cum rezultă din dosar, au fost părți ale sistemului de represiune prin faptul că dădeau «inocențe informări despre mine și familia mea. Acum, toata suferință noastră a căzut În derizoriu. Noi, cei torturați de Securitate, parem mai degrabă niște tipi plângăcioși și revanșarzi. Ei, torționarii noștri, sunt parlamentari și «onorabili oameni
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
emisiune tv În care invitați au fost Ristea Priboi și Werner Sommerauer, protagoniștii celui mai mediatizat scandal de la sfârșitul anului trecut. Să refacem firul evenimentelor. În preajma comemorării a 15 ani de la revoltă muncitorilor din Brașov, Werner Sommerauer, una dintre victimele represiunii Securității, Îl acuză pe deputatul PSD Ristea Priboi că s-a numărat printre torționarii săi. Subiectul a fost preluat cu interes de Întreaga presă. Liderii partidului de guvernământ au bălmăjit replici inconsistente, lăsând să se Înțeleagă faptul că nu se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Alexie apare că destinatar al interceptării convorbirii dintre fiul său și cei din Ambasada SUA. Ștefan Alexie Stahanov, campionul miliției politice. În preajma morții lui Malin, Direcția a III-a era În primplanul operațiunilor de spionaj al ambasadei americane și de represiune a celor care Încercau să ceară azil politic: ,, În scopul prevenirii pătrunderii În sediile ambasadelor SUA, R.F. Germania, Franța, Anglia, Italia și ale altor reprezentante diplomatice occidentale a cetățenilor români cu intenții de a cere azil politic sau de a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de urmărire. Or, de la CNSAS am primit doar un dosar, care numără mai puțin de 60 de pagini. Mă și miră faptul că printre documentele pe care le-am obținut apar și trei documente care arată foarte clar implicarea În represiune a UM 0544. Cred că acum Își musca mâinile că le-au scăpat acele documente. Explicația cred că vine din faptul că În 2001, când am primit dosarul, nu există Încă ,,scandalul Priboi”. Care a fost rolul UM 0544 În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o casă din cerdacul căreia admira Moldova de la Ceahlău până la Prut, contemplă colinele Iașului și o livadă cu cireșe coapte care Îi băteau În geam. Deși plecat de ani mulți din țară, mai precis din februarie 1946, salvându-se din fața represiunilor devastatoare - ginere al regalistului industriaș Malaxa, Într-un anturaj din oficiu incompatibil cu ororile stalinismului, eminentul medic și savant a rămas credincios României. Și-a revăzut casă copilăriei pe stradela Sărărie, a străbătut pe jos drumul spre școală. Amintirile i-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și motivele ce au determinat-o. - Cine ne-a aruncat În stradă cu vehemență samavolniciilor revoluției proletare când huligani fioroși deghizați În uniforme sovietice militare maltratau elitele? - În cartea „Iași, 14 decembrie 1989 Începutul revoluției române”, la pagina 200-201 Capii represiunii, poziția 3 și la pagina 148, rândul 17 de jos apare numele locotenentului colonel Adrian Filioreanu, un personaj arogant și grosier. Acest indicativ cazon, colaborator direct al șefului Inspectoratului județean MI Constantin Pleșa, În ziua de 12 dec. '89, ora
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rămase definitive sau a fost lipsită de libertate În baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice; 313 b) a fost privată de libertate În locuri de deținere În baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organul de represiune. Fiecare an de detenție sau internare pentru situațiile de mai sus se considera că vechime În munca un an și șase luni. Persoanele aflate În situațiile respective au dreptul, cu Începere de la 1 august 1997, la o indemnizație lunară de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
amintite mai sus însă, noi avem o lucrare ce prezenta SUA în urma unei călătorii de studii, foarte temeinic realizată, însă în condițiile postbelice, autorul ei, profesorul Nicolae Cornățeanu, nu a mai fost în măsură să o publice, fiind victimă a represiunilor cunoscute asupra intelectualilor acelui timp. Lucrarea profesorului Nicolae Cornățeanu elaborată baza notelor de studii și călătorie în 28 de state americane, a fost și a rămas ilustrarea unei experiențe de excepție pentru acel timp. Într-o altă variantă, autorul a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pot suporta. Atât sunt de vii. C.Ș.: De ce spuneai că ai avut noroc? A.B.: Am avut un noroc absolut incredibil. Mergând cu trenul la București, mi-a fost dat să-l întâlnesc în compartiment pe cel care condusese represiunea în Munții Apuseni împotriva partizanilor. Acesta a fost norocul meu, care a făcut să schimb cu totul structura cărții. De fapt, am și aruncat ceea ce scrisesem înainte. Mi se părea penibil. Am luat cartea de la început, dar a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
a fost o revoluție, dar e ca și cum ai spune că într-un sat, într-un bordei, cineva s-a revoltat. Iar după masacrul din Piața Tien An Men, care s-a petrecut în 1989, ce a mai fost? Nimic. Iar represiunea s-a retras în planul doi sau trei. De aceea vorbesc de un fel de cooperare tacită, volens-nolens. Nu că simplii chinezi vor să fie comuniști, dar este ceva în cultura lor care îi face să coopereze cu ceea ce li
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
proclamată cea mai mare expoziție despre comunismul românesc, a lăsat senzația de sărăcie, poate și din cauza faptului că a fost întinsă pe un spațiu larg, la parterul Muzeului Național de Istorie a României. Organizarea pe capitole - sovietizarea României, partidul stat, represiunea și rezistența, exilul românesc, economia României în timpul regimului comunist, politica externă și cultul lui Ceaușescu, revoluția din 1989 - nu a fost foarte clară. Aici, impresia a fost de amestec, de încercare - nu foarte reușită - de a cuprinde câte puțin din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
ale comunismului reciclat. În absența unei reacții viguroase a societății civile, acesta ar fi devenit cuvântul de ordine al domnului Iliescu, reîntors din Olimp la partid. Aproape că o spunea textual: veniți la mine toți cei vinovați. De mineriade, de represiune, de corupție și hoție. Vorbind despre grațierea lui Cozma, la început chiar a afirmat că „i se pare utilă“. România e pe punctul unei schimbări radicale, pe care Iliescu și compania n-o pot îngădui. Cu Băsescu președinte și Alianța
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
vulgarității limbajului, ca metodă de reducere a personalității umane la zero. Totul venea de la 64 înălțimea lui Eu, personal, consider, am hotărât, am inițiat, am făcut, am dres etc. Pe acest „eșafodaj” sumar schițat s-au clădit nedreptatea, cruzimea, sălbăticia represiunii ce a atins cota de sus în zilele revoluției. Cum a fost posibil? Puterea personală, puterea de grup, prostia, ambiția oarbă, ticăloșia îmbrobodită cu sloganuri „revoluționare” au modificat treptat, după un scenariu regizat diabolic, și cele mai simple „principii ideologice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a lui Ceaușescu. Deși aruncate aparent neglijent și „tangențial”, respectivele alegații nu par întâmplătoare dacă privim spre strategia de politică internă a regimului Putin (comparativ cu realitatea românească). În această materie, Rusia deține o experiență istorică „de invidiat”. Sistemul de represiune contra dușmanilor reali și imaginari a fost pus la punct de țarul Ivan cel Groaznic (sec. XVI). Gărzile sale pretoriene în număr de vreo 6000 („opritciniki”) făceau legea în numele tiranului urmărit de fantomele conspiratorilor și trădătorilor. Îmbrăcați în negru, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
judecă după schema „ce nu am cunoscut eu nu a existat!”. În optica lor, crimele comunismului nu ar fi decât invenția unor intelectuali frustrați, povestea cu cenzura ar fi mult exagerată, ca și mărturiile scrise, audio și video ale victimelor represiunii regimului instaurat abuziv în România de cotropitorii sovietici. Acești concetățeni 150 încă acordă credit foștilor ideologi care le spun ce mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vulgarității limbajului, ca metodă de reducere a personalității umane la zero. Totul venea de la 64 înălțimea lui Eu, personal, consider, am hotărât, am inițiat, am făcut, am dres etc. Pe acest „eșafodaj” sumar schițat s-au clădit nedreptatea, cruzimea, sălbăticia represiunii ce a atins cota de sus în zilele revoluției. Cum a fost posibil? Puterea personală, puterea de grup, prostia, ambiția oarbă, ticăloșia îmbrobodită cu sloganuri „revoluționare” au modificat treptat, după un scenariu regizat diabolic, și cele mai simple „principii ideologice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a lui Ceaușescu. Deși aruncate aparent neglijent și „tangențial”, respectivele alegații nu par întâmplătoare dacă privim spre strategia de politică internă a regimului Putin (comparativ cu realitatea românească). În această materie, Rusia deține o experiență istorică „de invidiat”. Sistemul de represiune contra dușmanilor reali și imaginari a fost pus la punct de țarul Ivan cel Groaznic (sec. XVI). Gărzile sale pretoriene în număr de vreo 6000 („opritciniki”) făceau legea în numele tiranului urmărit de fantomele conspiratorilor și trădătorilor. Îmbrăcați în negru, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
judecă după schema „ce nu am cunoscut eu nu a existat!”. În optica lor, crimele comunismului nu ar fi decât invenția unor intelectuali frustrați, povestea cu cenzura ar fi mult exagerată, ca și mărturiile scrise, audio și video ale victimelor represiunii regimului instaurat abuziv în România de cotropitorii sovietici. Acești concetățeni 150 încă acordă credit foștilor ideologi care le spun ce mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
În șir și a rămas pentru totdeauna În memoria asistenței. A doua oară l-am vizitat la București, str. Alexandru Donici, nr. 32, Împreună cu poetul, colegul și actorul Arcadie Donos - sorocean și el, studenții Podoleanu, Baltaru și Nicușor Boga. Începuseră represiunile Îndeosebi În mediul universitar și contrar așteptărilor noastre, Pan Halippa ne-a sfătuit să Înțelegem Împrejurările, să nu Încălcăm regulile orânduite și să avem Încredere că vor veni și vremuri de dreptate și pentru neamul românesc. Ultima dată l-am
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
distrusă. În Capela Liceului ”Regina Maria” populația alogenă a organizat un muzeu antireligios. Jaful și incendiile au cuprins așezările orășenești din toată Basarabia după un plan de distrugere și incendiere de proporții. Populația Basarabiei a fost supusă unor anchete și represiuni draconice. Mai Întâi au avut de suferit și mulți și-au pierdut viața dintre cei ce au dorit să se repatrieze dar au fost interceptați de patrulele sovietice și bandele fidele regimului. Ca noaptea Sf. Bartolomeu a devenit noaptea de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
său prieten Federico García Lorca. Yrigoyen, Hipólito. Om politic argentinian (1852-1933), cofondator al Uniunii Civice Radicale (1891), președinte al republicii (1916-1922 și 1928-1930), autor a numeroase și importante reforme sociale și politice, care au condus la democratizarea țării. Este inițiatorul represiunii Împotriva puternicelor mișcări contestatare ale studenților și muncitorilor din Săptămâna Tragică (1919). Criza s-a rezolvat prin lovitura militară de stat dată În 1930, În timpul celui de-al doilea mandat al său, de J.F. Uriburu. Yunnan. Provincie din sudul Chinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
anchetatorul, fără să fie prea abil, avea să caute în jurul arestatului și să afle foarte simplu cine îi sunt prietenii. Zilele treceau însă și nu ne aresta nimeni. Mulți ani mai târziu, prin '57 sau '58, am înțeles de ce. Mecanismul represiunii lui Antonescu nu era bine pus la punct. Nu era, adică, rodat. A aresta pe toată lumea care era prietenă cu condamnatul, era o subtilitate la care acest mecanism încă nu ajunsese. În acele zile am vizitat-o pe doamna Niculescu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]