5,291 matches
-
science-fiction: probleme ontologice și politice / 118 4.4. Figuri de mutanți în texte / 119 Capitolul 5: Două abordări ale științei în SF / 123 1. Roboți, androizi și cyborgi / 123 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului / 124 1.2. Roboți și androizi / 126 1.3. Noi teritorii / 127 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 / 128 2.1. Aceste romane promiteau mult... / 129 2.2. Știința și savanții / 130 2.3. Viitorul științei / 131 2
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte mijloace, SF-ul abordează, raporturile întreținute de oameni, mai ales de occidentali, cu alteritatea (Lardreau, 1988). Aceasta din urmă poate fi reprezentată prin extratereștri, roboți*, mutanți*, androizi, inteligențe artificiale (IA) sau poate fi legată de obiectele și de problemele izvorând din genomică, informatică, biotehnologii sau nanoștiințe. Ca și filozofia, SF-ul abordează temele nemuririi, religiilor, moralei și dreptului. Dar în afară de plăcerea descoperirii, textele SF îi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
extrem. A descoperit astfel numeroși autori, printre care A. E. Van Vogt, Robert A. Heinlein, Clifford D. Simak, Theodore Sturgeon sau Lester Del Rey, fără a-l uita pe Isaac Asimov, căruia i-a sugerat, pentru seria începută cu I, Robot ⁄ Eu, robotul (1950)41, cele trei reguli ale roboticii. Dar Campbell cădea pradă și tentației ideilor bizare, vis-a-vis de existența farfuriilor zburătoare sau de locul și rolul parapsihologiei în realitate. A trecut chiar dincolo de granițele șarlatanismului, în ceea ce privea "dianetica
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
descoperit astfel numeroși autori, printre care A. E. Van Vogt, Robert A. Heinlein, Clifford D. Simak, Theodore Sturgeon sau Lester Del Rey, fără a-l uita pe Isaac Asimov, căruia i-a sugerat, pentru seria începută cu I, Robot ⁄ Eu, robotul (1950)41, cele trei reguli ale roboticii. Dar Campbell cădea pradă și tentației ideilor bizare, vis-a-vis de existența farfuriilor zburătoare sau de locul și rolul parapsihologiei în realitate. A trecut chiar dincolo de granițele șarlatanismului, în ceea ce privea "dianetica", inventată de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pe cei dintâi. Planeta Marte este astăzi cunoscută aproape la fel cum fuseseră odinioară Extremul Orient sau Africa de contemporanii lui Jules Verne. Ca și acesta din urmă, autorii de SF sunt interesați de explorarea unei planete, posibilă actualmente grație roboților* Spirit și Opportunity de pe Marte. Pe Robinson îl interesează dificultățile călătoriei pe Marte, și nu pe Lună, care îl interesau odinioară pe Verne. Își imaginează eventuala instalare a colonizatorilor în acest loc pustiu și posibila transformare a lui în slujba
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
temă nouă duce la alte teme care servesc, la rândul lor, unor povestiri noi. Nu ne rămâne decât să remarcăm succesul temelor legate de viteza care o întrece pe cea a luminii, de lumile paralele, de farfuriile zburătoare*, de clone*, roboți și sfârșitul lumii. Numeroase povestiri întrebuințează și articulează temele respective pe un substrat științific și/sau tehnologic cel puțin în planul vocabularului. 2. Câteva procedee După cum subliniază J. Habermas (1973; 2002), știința și tehnologia creează valori specifice, care tind să
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ceilalți". Și oferă acces la fantasmele personajelor sau la îndoielile lor existențiale, cum se poate vedea la Ballard și la anumiți autori ulteriori mișcării New Wave. Însă, în ciuda invențiilor tematice, SF-ul nu a inovat materia narativă. Să folosești un robot drept detectiv, cum face Asimov în Caverne de oțel, îți permite, ce-i drept, să ai o perspectivă diferită aupra intrigii polițiste. În Stand on Zanzibar ⁄ Zanzibar (John Brunner, 1968)101, autorul multiplică punctele de vedere și împletește povestirile, pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
subiect, ce evoluează rapid în funcție de anchetele antropologice. Această problematizare de ordin filosofic și în aceasta rezidă originalitatea SF-ului se efectuează prin intermediul unor figuri noi, al unor ficțiuni ancorate într-o realitate permanent în evoluție: este vorba despre figurile de roboți, de androizi*, de clone* sau de extratereștri. Odată stabilit cine sunt "ceilalți", ne putem întreba ce limbaj să folosim pentru a comunica cu ei? Raporturile stabilite cu aceste ființe vor da oare un nou chip vechilor întrebări? Vor conduce la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-o și care, după distrugere, continuă să-l obsedeze. Helen O'Loy ilustrează un vis de burlac american al anilor 1940. Doi prieteni, Phil și Dave, care întâmpină diverse neplăceri cu amantele lor, două gemene, comandă un nou model de robot care nu doar să se ocupe de treburile casnice, ci să fie livrat împreună cu "un ansamblu de bobine memoriale" conținând în special emoțiile omenești. Astfel, femeia- robot poate "simula orice acțiune umană". Ea poate, de asemenea, să-și alimenteze circuitele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
întâmpină diverse neplăceri cu amantele lor, două gemene, comandă un nou model de robot care nu doar să se ocupe de treburile casnice, ci să fie livrat împreună cu "un ansamblu de bobine memoriale" conținând în special emoțiile omenești. Astfel, femeia- robot poate "simula orice acțiune umană". Ea poate, de asemenea, să-și alimenteze circuitele memoriale cu filme și lecturi, ceea ce și face, citind jurnalul intim scris în adolescență de unul dintre cei doi prieteni și uitându-se la serialele sentimentale de la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
înmormântată lângă el. Phil a rămas burlac fiindcă "nu era decât o singură Helen O'Loy". Umor? • Iubiri și extratereștri Întâlnirile dintre extratereștri și oameni generează curioase imagini fantasmatice. Pe coperțile revistelor pulp, trupe mârșave de oameni-caimani, de vârcolaci și roboți care răpesc, pentru cine știe ce soartă nedemnă, blonde fragile, pe jumătate dezbrăcate. Această imagistică naivă, această reprezentare a celuilalt ca un monstru nu constituie aspectul cel mai interesant. SF-ul are și povești în care extratereștrii încearcă să se folosească de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de memorare prin grefarea unor discuri auxiliare, transformând individul în purtător de informații recuperabile în Johnny Mnemonic (William Gibson, 1981)121 sau permițându-i să stăpânească un mediu artificial, ca în Eon (Greg Bear, 1985). Ca să nu mai vorbim de roboții și androizii cu caracteristici fizice strict umane, ca în Blade Runner (1982). Toate aceste situații și inovații țin de reprezentarea "celuilalt" ca mod de a fantaza despre alteritate. Ele nu se confundă, chiar dacă se apropie uneori, cu figura mutantului. • Mutantul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
oameni lasă să se presupună un război atomic. La fel și în Le Grand Feu / Marele foc (B. R. Bruss, 1964). Dar, în toate cazurile, raporturile dintre oameni și mutanți sunt problematice și mult mai complexe decât cele cu extratereștrii, roboții sau androizii. 4.3. Oameni și mutanți în science-fiction: probleme ontologice și politice SF-ul se folosește de figura mutantului pentru a pune întrebări legate de definiția fizică și psihologică a omului. Monstruozitatea mutantului ar fi atunci văzută ca transgresarea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
posibile". Una dintre abordările interesante în conturarea acestui interes al SF-ului constă în a observa rolul jucat de mașină. Dar putem și să ne amuzăm de utilizarea stângace a referirilor la știință, care poate duce la glume involuntare. 1. Roboți, androizi și cyborgi Constrângerile materiale impuse omului de natură au fost mai întâi obiectul unor soluții imaginare pe care le regăsim în mituri și care adesea aduc în scenă animale. Ele propun scenarii în care zeii acționează și vorbesc de la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
universală. Or, cum susține T. Nathan (2001), este vorba de "un fenomen specific societății occidentale moderne: știința dă naștere la ideologie". Aceste fantasme și vise legate de știință și tehnică au permis SF-ului să genereze și să exploateze imaginile robotului, androidului și cyborgului. 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului Vom privi aici ansamblul textelor SF ca pe un singur discurs despre universul tehnologic considerând ca un lucru stabilit faptul că acest univers are implicații importante la nivel politic
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pună serios sub semnul întrebării conceptele și aporiile filozofiei. Vom aborda acest discurs cu ajutorul a două figuri care interpelează imaginea pe care omul și-o face despre sine, în prezentul lui și în variantele eventuale ale viitorului: mașina în general, robotul și androidul în particular. Cuvântul "robot" este folosit pentru prima dată de scriitorul ceh Karel Čapek, în piesa de teatru RUR Roboții Universali de la Rossum (1921)127. El înfățișează "muncitori artificiali" produși cu miile de firma Rossum și folosiți ca
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și aporiile filozofiei. Vom aborda acest discurs cu ajutorul a două figuri care interpelează imaginea pe care omul și-o face despre sine, în prezentul lui și în variantele eventuale ale viitorului: mașina în general, robotul și androidul în particular. Cuvântul "robot" este folosit pentru prima dată de scriitorul ceh Karel Čapek, în piesa de teatru RUR Roboții Universali de la Rossum (1921)127. El înfățișează "muncitori artificiali" produși cu miile de firma Rossum și folosiți ca lucrători la operațiuni pe care le
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
omul și-o face despre sine, în prezentul lui și în variantele eventuale ale viitorului: mașina în general, robotul și androidul în particular. Cuvântul "robot" este folosit pentru prima dată de scriitorul ceh Karel Čapek, în piesa de teatru RUR Roboții Universali de la Rossum (1921)127. El înfățișează "muncitori artificiali" produși cu miile de firma Rossum și folosiți ca lucrători la operațiuni pe care le execută fără să aibă nici cel mai mic drept, înainte de a se revolta împotriva creatorilor lor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
artificiali" produși cu miile de firma Rossum și folosiți ca lucrători la operațiuni pe care le execută fără să aibă nici cel mai mic drept, înainte de a se revolta împotriva creatorilor lor. Ultimul om (un savant) trimite un cuplu de roboți în afara scenei, parodiind Geneza: "Du-te, Adam; du-te, Eva, îi vei fi soție". În ciuda numelui de "robot", ei sunt androizi, asemănători la înfățișare cu oamenii și concepuți în mod industrial. Asemănarea androizilor cu oamenii va provoca, mai târziu, probleme
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să aibă nici cel mai mic drept, înainte de a se revolta împotriva creatorilor lor. Ultimul om (un savant) trimite un cuplu de roboți în afara scenei, parodiind Geneza: "Du-te, Adam; du-te, Eva, îi vei fi soție". În ciuda numelui de "robot", ei sunt androizi, asemănători la înfățișare cu oamenii și concepuți în mod industrial. Asemănarea androizilor cu oamenii va provoca, mai târziu, probleme existențiale bine abordate în filmul Blade Runner (1982). Roboții proveniți direct din SF-ul popular apar mai întâi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-te, Eva, îi vei fi soție". În ciuda numelui de "robot", ei sunt androizi, asemănători la înfățișare cu oamenii și concepuți în mod industrial. Asemănarea androizilor cu oamenii va provoca, mai târziu, probleme existențiale bine abordate în filmul Blade Runner (1982). Roboții proveniți direct din SF-ul popular apar mai întâi pe copertele revistelor pulp ca ființe antropomorfe și metalice cum sunt și roboții din Războiul stelelor. Sunt cvasi-obiecte în slujba oamenilor. Odată cu Isaac Asimov, o lege generală se va impune de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
industrial. Asemănarea androizilor cu oamenii va provoca, mai târziu, probleme existențiale bine abordate în filmul Blade Runner (1982). Roboții proveniți direct din SF-ul popular apar mai întâi pe copertele revistelor pulp ca ființe antropomorfe și metalice cum sunt și roboții din Războiul stelelor. Sunt cvasi-obiecte în slujba oamenilor. Odată cu Isaac Asimov, o lege generală se va impune de acum poveștilor cu roboți. Prima poveste de acest tip, Robbie 128 (Asimov, 1940), apare în Super Science Stories. Ea inaugurează o lungă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
SF-ul popular apar mai întâi pe copertele revistelor pulp ca ființe antropomorfe și metalice cum sunt și roboții din Războiul stelelor. Sunt cvasi-obiecte în slujba oamenilor. Odată cu Isaac Asimov, o lege generală se va impune de acum poveștilor cu roboți. Prima poveste de acest tip, Robbie 128 (Asimov, 1940), apare în Super Science Stories. Ea inaugurează o lungă serie în care Asimov, după ce formulase cele trei legi ale roboticii*, încearcă să găsească situații-limită în care ele sunt, în aparență, dejucate
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
poveste de acest tip, Robbie 128 (Asimov, 1940), apare în Super Science Stories. Ea inaugurează o lungă serie în care Asimov, după ce formulase cele trei legi ale roboticii*, încearcă să găsească situații-limită în care ele sunt, în aparență, dejucate de roboți, dar al căror deznodământ arată că nu este așa. 1.2. Roboți și androizi Figura robotului asimovian permite SF-ului să inventeze conflicte și deci să genereze povestiri între logica deterministă a unei programări pentru sarcini precise și libertatea de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Stories. Ea inaugurează o lungă serie în care Asimov, după ce formulase cele trei legi ale roboticii*, încearcă să găsească situații-limită în care ele sunt, în aparență, dejucate de roboți, dar al căror deznodământ arată că nu este așa. 1.2. Roboți și androizi Figura robotului asimovian permite SF-ului să inventeze conflicte și deci să genereze povestiri între logica deterministă a unei programări pentru sarcini precise și libertatea de alegere pentru mașină. În cadrul acestei tematici, sunt abordate diverse teme: • exploatarea "maselor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]