10,383 matches
-
precum celelalte surori ale ei”. Din păcate lucrurile nu au stat deloc așa. În afara Neapolului opera nu a plăcut, iar în următorii ani nu au existat mai mult de 13 reprezentații. Trei luni după premieră, operă a fost reprezentată la Romă, iar Jacopo Ferretti, un poet care îi dedicase un sonet lui Verdi după premieră operei I due Foscari, i-a scris compozitorului cu sugestia de a face unele îmbunătățiri ale operei. Verdi i-a răspuns: ”Am remarcat și eu deficiențele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din esență operei și cârpăcind la ea nu am reușit decât să o fac mai proastă. Atunci... cum aș putea să o îmbunătățesc? Sperasem că uvertura și finalul actului doi să poată salva restul operei, dar am văzut că la Romă am dat greș. În același timp, cred că ăsta nu ar fi trebuit să se întâmple”. După 1858 opera avea să dispară în totalitate de pe scenele de operă. Este nu mai puțin adevărat că soprana care a interpretat rolul titular
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Temistocle Solera, cu completările aduse de Francesco Maria Piave, după dramă “Attila, König der Hunnen”, de Zacharias Werner. Premieră a avut loc pe 17 Martie 1845 la Teatro La Fenice. Acțiunea Operei Locul acțiunii: Aquileia, lagunele Mării Adriatice, aproape de Romă, anul 452 Personajele: Attila 1/, Regele hunilor (baș); Odabella, fiica Ducelui de Aquileia (soprana); Foresto, cavaler de Aquileia (tenor); Ezio, general român (bariton); Uldino, sclavul lui Atilla (tenor); Leone, un bătrân român (baș); cavaleri, soldați, bărbați și femei din Aquileia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Împăratul Romei, Valentinian, și vine să-și ofere serviciile lui Atilla pentru viitoarea lui campanie împotriva Romei cerând în schimb acordarea calității de conducător al Italiei (Avrai tu l’universo). Atilla refuză cu indignare orice compromis: el intenționează să cucerească Romă și restul Italiei prin forță. Tulburat, Ezio, răspunde că dacă Atilla nu l vrea pe el că aliat, îl va avea ca adversar curajos pe câmpul de bătălie. Tabloul 2. Rio-Alto, situat în lagunele Adriaticei. Puznicii trăiesc în colibe construite
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru ea. Tabloul 2. Cortul lui Atilla. Regele doarme păzit de Uldino. Deodată Atilla se trezește înspăimântat de coșmarul avut: el a visat că un batran, venind spre el și adresăndu-i-se cu cuvântul căpitan, i-a interzis să intre în Romă, care este tărâmul lui Dumnezeu și nu al muritorilor (Mentre gonfiarsi l'anima). Venindu-și în fire, Atilla ordona trompetelor să sune pentru începerea marșului către Romă (Oltre quel limite t'attendo, o spettro!). Abia încep trompetele să sune când
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
spre el și adresăndu-i-se cu cuvântul căpitan, i-a interzis să intre în Romă, care este tărâmul lui Dumnezeu și nu al muritorilor (Mentre gonfiarsi l'anima). Venindu-și în fire, Atilla ordona trompetelor să sune pentru începerea marșului către Romă (Oltre quel limite t'attendo, o spettro!). Abia încep trompetele să sune când se aude un cor mistic care se apropie. De pe dealuri coboară o lungă coloana de de tineri și de fecioare române. În fruntea lor se află Patriarhul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
renunțând la planul de cucerire a Romei. Act ÎI. Tabloul 1. Tabăra lui Ezio. Generalul român citește o scrisoare de la Împăratul Valentinian în care acesta îl informează asupra unui armistițiu încheiat cu hunii și îi ordona să se întoarcă la Romă. Ezio visează să reconstruiască Romă în vechea ei splendoare după preluarea puterii din mâinile tânărului împărat care se dovedise neputincios (Dagl'immortali vertici). O delegație a hunilor își face apariția și îl invită pe Ezio să vină în tabăra lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a Romei. Act ÎI. Tabloul 1. Tabăra lui Ezio. Generalul român citește o scrisoare de la Împăratul Valentinian în care acesta îl informează asupra unui armistițiu încheiat cu hunii și îi ordona să se întoarcă la Romă. Ezio visează să reconstruiască Romă în vechea ei splendoare după preluarea puterii din mâinile tânărului împărat care se dovedise neputincios (Dagl'immortali vertici). O delegație a hunilor își face apariția și îl invită pe Ezio să vină în tabăra lui Atilla. Printre membrii delegației se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Mentre gonfiarsi l'anima părea din Actul I, Scena 2 Rezumat : Attila se trezește dintr-un coșmar și îi povestește lui Uldino cum în vis un batran l-a apucat de păr și i-a ordonat să oprească marșul către Romă. Cabaletta Oltre quel limite, t'attendo, o spettro pentru aria Mentre gonfiarsi l'anima Rezumat : Venindu-și în fire, Atilla ordona trompetelor să sune pentru începerea marșului către Romă. Aria Dagl'immortali vertici din actul ÎI, scena 1 Rezumat : După ce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
apucat de păr și i-a ordonat să oprească marșul către Romă. Cabaletta Oltre quel limite, t'attendo, o spettro pentru aria Mentre gonfiarsi l'anima Rezumat : Venindu-și în fire, Atilla ordona trompetelor să sune pentru începerea marșului către Romă. Aria Dagl'immortali vertici din actul ÎI, scena 1 Rezumat : După ce primește ordin de la Împăratul Valentinian să se întoarcă la Romă deoarece hunii se retrag, Ezio declară că el nu acceptă să fie condus de un copil și invocă spiritele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aria Mentre gonfiarsi l'anima Rezumat : Venindu-și în fire, Atilla ordona trompetelor să sune pentru începerea marșului către Romă. Aria Dagl'immortali vertici din actul ÎI, scena 1 Rezumat : După ce primește ordin de la Împăratul Valentinian să se întoarcă la Romă deoarece hunii se retrag, Ezio declară că el nu acceptă să fie condus de un copil și invocă spiritele strămoșilor pentru a-l ajuta să se întoarcă la Romă și să-i redea acesteia măreția trecută. Cabaletta E' gettata la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rezumat : După ce primește ordin de la Împăratul Valentinian să se întoarcă la Romă deoarece hunii se retrag, Ezio declară că el nu acceptă să fie condus de un copil și invocă spiritele strămoșilor pentru a-l ajuta să se întoarcă la Romă și să-i redea acesteia măreția trecută. Cabaletta E' gettata la mia sorte la aria Dagl‘immortali vertici Rezumat : După ce s-a înțeles cu Foresto în legătură cu asasinarea lui Atilla, Ezio își exprimă hotărârea să apere Italia cu prețul propriei sale
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
atât față de curtea imperiala, pe care o disprețuiește, cât și față de Atilla, cu care, printr-o stranie tradiție, fusese crescut în postura de “frate de cruce” la curtea unchiului lui Atilla. Totuși el moare că un erou în bătălia pentru Romă. Spre deosebire de lucrările din epoca, piesa Attila, König der Hunnen conține un numar de coruri după modelul Greciei antice. Toate aceste motive au fost de natură să-l atragă pe Verdi să compună o operă pe acest subiect. Chiar și Beethoven
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Wells din 1963 pe un libret în limba italiană, cu Rae Woodland, Donald Smith, Mossfield și Donald McIntyre în distribuție și cu Muir Mathieson în postura de dirjor. A urmat un an mai târziu a producție cu opera Atilla la Romă iar în anul 1965 la Trieste. Mai menționam montările de la Buenos Aires (1966) și Berlin (1971) pentru că în anul 1972 opera să fie reprezentată la Edimburgh Festival și la Florența. Pe 21 Decembrie 1980 Opera de Stat din Viena a prezentat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în 1844, ca în final să se oprească la Ernani. O listă cu posibilele viitoare proiecte de opere pe care o întocmise cuprindea și Cain de Byron. Opera I due Foscari , deasemenea planificată pentru Veneția, a văzut luminile rampei la Romă - Teatro Argentino. În următorii ani, probabil în urma unui conflict cu Ricordi care adăpostise în revistă casei sale „Gazzetta Musicale di Milano“ o notă răutăcioasa referitor la „Giovanna d„Arco“, Verdi a semnat un contract cu rivalul acestuia, Francesco Lucca, pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o opera - situație întotdeauna periculoasă - să fie evitată. În sfârșit, nu existase o abordare anterioară a subiectului cu un suficient succes pentru a creea o competiție. Opera Îl Corsaro a lui Pacini din 1831, compusă pentru inaugurarea Teatrului Appolo din Romă, se pierduse în uitare după o primire ostilă, care îi oferise lui Mendelssohn, prezent la premiera, prilejul de a-si manifestă indignarea față de audiția română (“Muzică a adăugat el a fost sub orice critică“). Oricum, Ferretti libretistul operei fiind un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Battaglia di Legnano (Bătălia de la Legnano) La Battaglia di Legnano: tragedie lirica în patru acte, libretul de Salvatore Cammarano după piesa lui Joseph Méry “La battaille de Toulouse“. Premieră a avut loc la 27 Ianuarie 1849 la Teatro Argentina din Romă Acțiunea Operei Locul acțiunii: Milano și Como, anul 1176 Personaje: Rolando, unul din conducătorii trupelor milaneze (bariton); Lida, soția lui și în același timp logodita cu Arrigo (soprana); Arrigo, conducător al trupelor veroneze (tenor); Federico Barbarossa, Împăratul Imperiului German (baș
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în esență Arrigo, Lida și Rolando corespund lui Gaston, Isaure și Duhoussais, personajele din piesă franceză. Lui Cammarano i-a luat ceva timp pentru terminarea libretului, ultimile două acte fiind gata în Octombrie 1848. Verdi să deplasat de la Paris la Romă, puțin înainte de Crăciun, în timp ce premieră a avut loc la 27 Ianuarie 1849. Concepută în perioada euforiei celor cinque giornate, la momentul premierei atmosferă se întunecase din nou. Austriecii se întorseseră în Nordul Italiei, iar insurgenții trebuiseră să se adapteze la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
etajul 4 și-a aruncat vestonul militar, sabia și epoleții pe scenă și probabil că ar fi și sărit după ele, daca nu ar fi fost reținut și aproape arestat. O parte din succesul premierei și al următorelor spectacole de la Romă este datorat sentimentelor patriotice ale operei, dar și calitățile muzicale ale operei sunt notabile. Criticul ziarului La Pallade a scris: “Cu această lucrare Verdi și-a început zborul sublim. Departe de a urma vechile canoane, el a simțit că spiritul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Asediul Harlenului), în care Barbarossa a devenit Ducele de Alva, iar acțiunea a fost relocată în Olanda. Mulți ani mai tarziu, în zorile Italiei unite, operă s-a bucurat de aceeasi primire entuziasta la Parma că și la premiera de la Romă. Titlul operei a fost de această data “La Disfatta degli Austriaci“ (Înfrângerea Austriecilor). Lăsând la o parte problemele cu cenzură, relativă lipsa de succes a operei poate fi atribuită și faptului că onorariul inițial cerut de Verdi pentru reprezentarea lucrării
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1952 (L) Hebert unknown Warren, Güden, Conley LR 1952 (L) Mugnai Palacio de las Bellas Artes de Mexico Campolonghi, Callas, di Stefano Melodram 1953 (L) Questa RĂI di Torino Taddei, Pagliughi, Tagliavini Fonit Cetra 1953 (L) de Tură Eliseo di Romă Valentino, Reggiani, Landi ? 1954 (S) Erede Accademia di Santa Cecilia Protti, Güden, del MonacoLondon/Decca 1955 (S) Serafin Teatro alla Scală di Milano Gobbi, Callas, di Stefano EMI 1956 (S) Perlea Opera di Romă Merrill, Peters, Björling RCA 25 febr
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1953 (L) de Tură Eliseo di Romă Valentino, Reggiani, Landi ? 1954 (S) Erede Accademia di Santa Cecilia Protti, Güden, del MonacoLondon/Decca 1955 (S) Serafin Teatro alla Scală di Milano Gobbi, Callas, di Stefano EMI 1956 (S) Perlea Opera di Romă Merrill, Peters, Björling RCA 25 febr. 1956 (L) Cleva Metropolitan Opera of New York Warren, Peters, Tucker Grand Tier 1957 (L) Bendix Stockolm Royal Opera Sundquist, Prytz, BjörlingBluebell 1959 (S) Molinari-Pradelli Teatro Sân Carlo di Napoli Capecchi, d'Angelo, Tucker Philips
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Peters, Kraus Bongiovanni 1964 (S) Kubelik Teatro alla Scală di Milano Fischer-Dieskau, Scotto, Bergonzi DG 1965 (L) Gardelli Hungarian Opera Melis, Laszlo, Ilosfalvy Qualiton 1966 (L) Molinari-Pradelli Metropolitan Opera of New York MacNeil, Peters, Kraus Bongiovanni 1966 (L) Giulini Opera di Romă Paskalis, Scotto, Pavarotti Butterfly Music 1967 (S) Molinari-Pradelli Opera di Romă MacNeil, Grist, Gedda Angel 1967 (L) Rossi RĂI di Torino Cappuccilli, Rinaldi, Pavarotti Frequenz 1967 (L) Previtali Teatro Colón de Buenos Aires MacNeil, Scotto, Tucker Legato 1970 (L) ? ? Cappuccilli, Scotto
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Fischer-Dieskau, Scotto, Bergonzi DG 1965 (L) Gardelli Hungarian Opera Melis, Laszlo, Ilosfalvy Qualiton 1966 (L) Molinari-Pradelli Metropolitan Opera of New York MacNeil, Peters, Kraus Bongiovanni 1966 (L) Giulini Opera di Romă Paskalis, Scotto, Pavarotti Butterfly Music 1967 (S) Molinari-Pradelli Opera di Romă MacNeil, Grist, Gedda Angel 1967 (L) Rossi RĂI di Torino Cappuccilli, Rinaldi, Pavarotti Frequenz 1967 (L) Previtali Teatro Colón de Buenos Aires MacNeil, Scotto, Tucker Legato 1970 (L) ? ? Cappuccilli, Scotto, Pavarotti HRE 1971 (S) Bonynge London Sym. Milnes, Sutherland, Pavarotti London
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Primele revolte italiene au avut loc la Messina și Palermo. Puțin după ele au avut loc manifestații la Neapole, unde Ferdinand ÎI a fost forțat să liberalizeze constituția. Același lucru s-a petrecut și în Toscana, în Piemont și la Romă. La Milano, în timpul faimoaselor cinque giornate (între 18 și 22 Martie) insurgenții au luptat de pe acoperișurile și ferestrele clădirilor, postăndu-se chiar și pe acoperișul Domului, până când trupele austriece au fost forțate să se retragă din oraș. Mai tarziu austriecii au
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]