3,927 matches
-
fost un important filolog și scriitor român din Șerbia. Școala primară a terminat-o în localitatea natală Satu Nou (1929-1934), pentru ca, apoi, să-și continue studiile la Liceul din Panciova (1934-1937) și la Liceul din Vârșeț (1937-1942). A studiat limbile romanice la București și Belgrad. În anul 1948 și-a luat licență la Facultatea de Filologie din Belgrad (Limba și literatura franceză și Gramatică comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat "Graiurile românești din punctul de vedere al geografiei lingvistice" (Banatski
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Liceul din Panciova (1934-1937) și la Liceul din Vârșeț (1937-1942). A studiat limbile romanice la București și Belgrad. În anul 1948 și-a luat licență la Facultatea de Filologie din Belgrad (Limba și literatura franceză și Gramatică comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat "Graiurile românești din punctul de vedere al geografiei lingvistice" (Banatski rumunski dijalekti u svetlu lingvističke geografije) a apărat-o în anul 1959, la Zagreb. Mentorul profesorului Floră la elaborarea acestui studiu deosebit de important și care are 530
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare la Editură ["Libertatea”] din Panciova și
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
V.n.nd.r. (sau N.nd.r.) este un popor creștin și romanic (rum) menționat în secolul al IX-lea în două scrieri în limba arabă, aflat în apusul Mării Negre lângă niște munți, între țară Madjgharî și poporul Mirvât (M.rdât). Cele două izvoare care menționează neamul V.n.nd.r. sau N.nd
V.n.nd.r. (N.nd.r.) () [Corola-website/Science/308256_a_309585]
-
vechi macedonene cu greaca veche" (1960). Devine conferențiar la catedra de filologie clasică și lingvistică generală (1963), apoi profesor, șeful catedrei de limbi orientale (1968), iar din 1974 șeful catedrei de limbi clasice. A fost prodecan al Facultății de limbi romanice, clasice și orientale între 1963 și 1970, când a fost numit director general al învățământului universitar în Ministerul Învățământului, de unde își va da ulterior demisia. Devine secretar, apoi vicepreședinte al Societății de Studii Clasice între 1961-1974 și președinte al Societății
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție 3, succesive: Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor. Stilul cetății este romanic, existând un donjon masiv, locuibil prevazut cu 2-3 etaje iar la partea superioară dispune de creneluri.
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
și construiesc "Porta della Carta", în curtea interioară, Antonio Rizzo (1430-1498) construiește o galerie cu arcade bogat împodobită în onoarea dogelui Francesco Foscari, denumită "Arco Foscari", în care se reunesc în mod armonios trei stiluri: coloane în stilul Renașterii, arcuri romanice și ogive gotice. În afara clădirilor oficiale, membrii bogatelor familii aristocratice - Giustiniani, Contarini, Barbari, Loredani, Foscari, Grimani - își construiesc palate fastuoase pe cele două laturi ale lui "Canal Grande", cu fațade de marmură albă, porfir și serpentină, cu grădini împodobite de
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
apare în Franța, în limba franceză, volumul de versuri POEMES la Editură La Maison Internaționale de Poesie, Saint-Malo, Bretagne. martie 1995 este invitat la "Congresul Mondial al Poeților, la Sintra, în Portugalia." aprilie 1995 este invitat la "Institutul de Limbi Romanice din Madrid, Spania." 1995: "Poèmes" (poezii în limba franceză), Editura La Maison Internaționale de Poésie, Saint-Malo, Franța; 1996: "Ce mai aștept" (poezii), Editura Helicon, Timișoara; reeditat în 1997 1997: "Moartea mea - viața mea" (poezii), Editura Apollonia, Iași,cu o prefață
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
tehnologiei, politicii și organizării sociale nu sunt exacte. Populația deja existentă a rămas sau a fost doar parțial dezlocuită. În timp ce popoarele din Franța, Italia, Spania sau România au continuat să vorbească dialecte provenite din limba latină, care astăzi formează limbile romanice, limba populației mai reduse ca număr din Anglia a dispărut fără a lăsa aproape nicio urmă în teritoriile cucerite de saxoni. Noile popoare au schimbat puternic societățile existente, inclusiv legile, cultura, religia și economia. "Pax Romana" oferise siguranță meșteșugarilor și
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
Statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina) din Chișinău, a fost dăruită de municipalitatea orașului Roma în primii ani după unirea Basarabiei și Bucovinei cu România, respectiv în anul 1921. Pentru a aminti originea romanică a populației băștinașe din Basarabia și romanitatea lingvistică comună, în 1921 municipalitatea orașului Roma a oferit municipiului Chișinău o copie a statuii "Lupa capitolina" realizată de sculptorul Ettore Ferrari. Statuia a fost instalată în fața clădirii în care „Sfatul Țării” (Parlamentul
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudica în sec. XIV-XV. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală, datând din 1443, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” este
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
stăpânire romană, limba latină fiind limba Bisericii creștine în aceste locuri până la începutul sec. VII. Conform studiilor lui Nicolae Iorga, I. Nistor, Dumitru Stăniloaie acest teritoriu face parte din teritoriul de etnogeneză al românilor ca popor. De altfel populația creștină romanică străveche din aceste zone va fi atestată și de izvoarele bizantine din secolele VIII-IX. În antichitate foarte importante au fost pentru Zaporojia cetățile-colonie grecești Tyras (de la gura Nistrului), Olbia (de la gura Bugului) și Herson (de la gura Niprului, în amonte de
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
fost proiectată de arhitectul John Eisenmann după modelul galeriei din Milano și este considerată unul din monumentele de arhitectură urbană americană din secolul al XIX-lea. Intrarea din spre Superior Avenue a fost proiectată în stilul care este numit astăzi "Romanicul Richardsonian" (după inițiatorul lui Henry Hobson Richardson. Cea de a doua intrare, din spre strada Euclid, a fost refăcută în 1939. În 2001 corporația Hyatt a achiziționat imobilele și a trecut la reamenajarea lor. Astfel, cele două turnuri precum și trei
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
mai mare parte a comunei este localizată în Bucovina, excepție făcând doar satele Mănăstioara, Racova și Știrbăț. Localitatea Udești, centrul comunei, este una dintre cele mai vechi așezări românești (protoromâne) de la răsărit de Carpații Orientali, aici fiind descoperită o așezare romanică din secolul al V-lea. În localitate se află "Casa memorială Eusebiu Camilar". Tot aici sunt organizate numeroase concursuri de literatură. În satul Reuseni (comuna Udești) se află Biserica " Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul", ctitorie a lui Ștefan cel Mare
Comuna Udești, Suceava () [Corola-website/Science/302006_a_303335]
-
abolitae anno 1865"" ("Monumentul altarului vechii biserici din lemn clădita în 1822 și desființată la 1865"). Pe aceeasi parcela de teren, în anul 1870, a fost zidita o biserică din piatră și cărămidă acoperită cu tablă - formă de navă - stil romanic, cu turn în față, iar lângă biserică o casă din cărămidă acoperită cu tablă care a fost locuința preotului. Biserică a fost renovată și apoi resfințită la 3 iulie 2005 de episcopul romano-catolic de Iași Petru Gherghel. În satul Voievodeasa
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
de mari, încât a adus-o în pragul desființării. În anul 1263 mănăstirea a fost reconstruită de către regele Béla al IV-lea. Săpături arheologice efectuate la nord de corul gotic al actualei biserici au scos la iveală ruinele unei rotonde romanice din secolul al XIII-lea. Rotonda avea diametrul de 8,60 metri, construită la exterior cu un soclu profilat. În interior avea șase absidiole bine conturate. Lucrări de restaurare au avut loc și în anul 1342. În 1362, în urma unui
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
secolele III - IV d. H., reprezentând o afirmare a creștinismului în stânga Dunării Începând cu anul 814 slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta după creștinarea slavilor sudici. Creștinarea slavilor sudici odată cu populația romanică n-a fost completă decât după secolul al zecelea, cinci secole după forțarea liniei de apărare Constanța-Cernavodă (a "valului "lui Traian"" ) întărit cu toate fortificațiile limesului dunărean al Imperiului bizantin. Printre primele vestigii creștine autohtone din România (secolele IV-V
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Budapesta (în ) sau Biserica Încoronării din Budapesta (în ), este o biserică situată în Piața Sfintei Treimi din Budapesta, în fața Bastionului Pescarilor din sectorul Cetății Buda. În conformitate cu tradiția bisericii, ea a fost construită inițial în stil romanic în 1015. Clădirea actuală este realizată în stil gotic târziu în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a fost restaurată la sfârșitul secolului al XIX-lea. După mărime, ea a fost cea de-a doua biserică din
Biserica Mátyás () [Corola-website/Science/302700_a_304029]
-
mai mare parte a Aquitaniei regatului lui Clovis. El și-a stabilit apoi capitala la Paris, ridicând o biserică dedicată "Sfinților Petru și Paul" pe malul sudic al Senei. Din acea mare biserică a mai rămas "Tour Clovis", un turn romanic care se află astăzi în incinta prestigiosului "Lycée Henri IV", la est de Panthéon. (după construirea ei, biserica a fost redenumită în onoarea sfintei protectoare a Parisului, Geneviève. A fost demolată în 1802) După afirmațiile lui Grigore de la Tours, după
Clovis I () [Corola-website/Science/303235_a_304564]
-
active, precum și înlesnirile majore acordate bistrițenilor de către regina Elisabeta, mama împăratului Sigismund de Luxemburg, au încurajat cetățenii să înalțe o nouă biserică. Zidirea noii biserici, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a dus la ridicarea unei bazilici romanice cu trei nave, având un cor poligonal și două turnuri ce flancau intrarea principală a peretelui nordic al corului, ce va fi lărgită după mijlocul secolului al XVI-lea. Într-o a doua etapă, biserica a fost reconstruită în stilul
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
în spirală prin care se asigură un acces independent spre turnul nou construit. Între acesta și turnul orașului s-au păstrat două ferestre din vechea fațadă din secolul X. În 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri ale bazilicii romanice, s-a început construirea, alături de turnul păstrat, a unui nou turn care era inițial plasat în afara zidurilor bisericii și care va fi legat, prin lucrări de zidărie și tâmplărie, abia în 1487. De la început, turnul a aparținut orașului, rolul lui
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
epoca marilor migrații (sec. III - X), teritoriul dintre Tisa, Crișul Alb si Mureș a fost dominat succesiv de către sarmați, goți, huni, gepizi, avari și slavi. Vestigii aparținătoare acestor neamuri (ceramică, arme, accesorii vestimentare, podoabe) sunt expuse alături celor ale polulației romanice autohtone. Atrage atenția replica unui cuptor de ars ceramică din așezarea de meșteri olari de la Ceala. Aceasta a funcționat în perioada secolelor III - V, producând veselă pentru toate comunitățile așezate în Câmpia Aradului (sarmați, daci, germanici). O ampla frescă prezintă
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
scrieri asupra folclorului aromân datorate d-sale, întrunesc strict toate condițiunile cerute, sunt dezbrăcate cu totul de orice tendințe și considerațiuni patriotice rău înțelese, neurmărind decât adevărul, singurul în stare a contribui la limpezirea multor probleme relative la istoria limbilor romanice în genere, care au întreținut și cimentat și mai mult dragostea pentru folclor." Cealaltă contribuție de seamă a lui Papahagi, "Basme aromâne", a surprins „duhul aromânilor" atât în substanța sa spirituală, cât și originalitatea graiului, reprodus cu „deplină scrupulozitate", culegerea
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
literatura de specialtate numeroasele sale etimologii. Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de aromâni. Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de alți cercetatori ai filologiei romanice, români sau străini, cum sunt St. Mihaileanu, Gh. Murnu, O. Densusianu, Al. Phillippide, Tache și Pericle Papahagi, Theodor Burada, N. Saramandu, Chirata Iorgoveanu și mulți alții. Aceștia au ajuns la concluzia că aromânii își păstrează limba, muzica, obiceiurile, trasăturile fizice
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
de ani. Imaginea 6 prezintă intrarea monumentală a Operei, cu un imens spațiu gol interior, cu o scară maiestoasă ce se desparte perfect simetric în două conducând la nivelele superioare. Alături de acestea, se numără și coloanele duble impunătoare, arcadele largi, romanice, ornarea bogată a oricăror suprafețe libere, decorarea absolut fastuoasă a tavanului, toate fiind elemente esențiale ale unei construcții realizate în stil baroc, de data aceasta redenumit neo-baroc. Pictura baroc a fost în floare în multe culturi europene între sfârșitul secolului
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]