3,569 matches
-
colectivității, dar și să sancționeze orice încălcare a legii strămoșești. Dintr-o retrospectivă istorică, rezultă că „ceata oamenilor bătrâni și buni (denumiți de latini homines veteres et bini), a condus întâi comunitățile gentilico-tribale și apoi cele etnice, de tipul obștilor sătești, și au creat credințe, datini și tradiții de conduită etico-juridică și magico-mitologică” (R. Vulcănescu, 1987). În viziunea cercetătorilor, organizarea social-istorică avea forma unei piramide, în straturi suprapuse și era alcătuită din: opinia sătească, ceata feciorilor, ceata oamenilor vrednici și ceata
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
și apoi cele etnice, de tipul obștilor sătești, și au creat credințe, datini și tradiții de conduită etico-juridică și magico-mitologică” (R. Vulcănescu, 1987). În viziunea cercetătorilor, organizarea social-istorică avea forma unei piramide, în straturi suprapuse și era alcătuită din: opinia sătească, ceata feciorilor, ceata oamenilor vrednici și ceata de bătrâni (din care erau aleși căpeteniile satului). Sub raport tehnic, se practica judecata la hotarele moșiei și judecata în pridvorul bisericii sau în bătătura satului. Referitor la actul de judecată, se presupune
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
Curții Domnești. Fiecare locuința are o încăpere cu pereți din bârne și un cuptor de ars ceramică. S-a găsit ceramică lucrata cu roată, dar și cu mâna, precum și o fibula de bronz. Putem considera că aici era o comunitate săteasca autohtonă continuotoare a comunității daco-romane. Cercetările efectuate din zona Băncii Naționale au scos la suprafață o așezare din secolele V-VI d.Hr. Peste ea s-a mai descoperit o altă di secolele VI-VII d.Hr., alcătuită din opt
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
care de ani de zile bătea drumurile pe la organele guvernamentale, s-a dus cu mai mulți săteni la Aiud, la avocatul lor Pál Gál. Din cele spuse de acesta, țăranii au înțeles că autoritățile superioare ar fi hotărât înapoierea pădurilor sătești luate cu sila, deși, în realitate, nici nu fusese vorba de așa ceva. Și, cum de la înalții funcționari ai comitatului n-au putut obține executarea unei astfel de sentințe pentru că, de fapt, ea nici nu exista, au recurs la forță, hotărând
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
au poftit pe stăpânii de moșii să vină și ei a doua zi la pădure; scrisoarea a fost trimisă tuturor proprietarilor. Stăpânii l-au înștiințat imediat pe Benedek Lazăr, administratorul comitatului Alba de Jos. Lazăr a trimis o ordonanță judelui sătesc, pentru ca, împreună cu vicejudele și cu Dumitru Vargás, să se prezinte la Aiud. Judele, însă, a „ascuns” ordonanța. Mai târziu, în timpul anchetei, va mărturisi că ordonanța i-a sosit noaptea, când tăierea pădurii era deja un fapt împlinit, și de aceea
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
au dus din nou la pădure. Au dărâmat trei case de pădurari. În ziua de 5 martie, Zudor și Szálantzi au depus o nouă informare adresată lui Lázár, în care arătau că nu există alte mijloace „pentru potolirea marei comunități sătești răzvrătite, în afară de folosirea cât mai grabnică a forței armate”. Exemplul stremțenilor s-a răspândit repede. Până la 4 martie, în satul învecinat, Geomal, se desfășoară evenimente asemănătoare cu cele din Stremț. Apoi, o delegație formată din aproximativ 40 săteni a înmânat
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
au stabilit orașul drept capitală lor. La scurt timp după aceea, o forță expediționara Taiping a pătruns spre nord, până în suburbiile Tianjinului, aproape de Beijing. În disperare de cauză, curtea Qing comandă unui mandarin, Zeng Guofan, să organizeze milițiile regionale și sătești într-o armata permanentă numită „tuanlian” pentru a contracara rebeliunea. Strategia lui Zeng Guofan a fost să se bazeze pe mică nobilime locală (gentry), pentru a forma un nou tip de organizare militară, din aceste provincii pe care rebelii Taiping
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
pe cel mai important dintre ele, Scaunul Sibiului, ar fi total greșită. În fruntea scaunelor săsești se afla un jude regal ("judex regius") numit din rândurile greavilor, secondat de juzi scăunali aleși din rândul locuitorilor și mai apoi de către juzii sătești ("villicus"). Demnitarii scăunali se ocupau cu perceperea și distribuirea taxelor regale, probleme de ordin financiar și administrație, precum și cu mobilizarea armatei, cea mai înaltă instituție din provincia Sibiului fiind Congregația Scăunală. Cum scaunele săsești nu constituiau un teritoriu unitar, este
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
colonizării a început după 1224. Cert este că în anul 1322, când această regiune intrase deja sub dreptul sibian, satele din capitulul Șeica purtau numele de „"întemeieri noi"” (în ). Apariția acestor "novella plantatio" se explică prin faptul că multe comunități sătești și-au răscumpărat libertatea de la proprietarii lor, ceea ce a avut ca urmare și reorganizarea Decanatelor ecleziastice Mediaș ("Mediasch") și Șeica ("Schelk"). Începând cu anul 1315 cele Două Scaune au aplicat dreptul sibian, fără a constitui totuși împreună cu Sibiul o singură
Două Scaune () [Corola-website/Science/314806_a_316135]
-
termen folosit din secolul al XII-lea până în secolul al XV-lea pentru desemnarea unei persoane care a fost aleasă din rândul coloniștilor sași ca reprezentant al lor, cu atribuții de judecător special în disputele majore ale comunității, alături de judele sătesc.. Modul de alegere al greavilor, atribuțiile lor, contribuția lor la procesul de colonizare a teritoriilor transilvănene, începând cu secolul al XII-lea, formarea puterii lor ereditare precum și dispariția acestei funcții, începând cu secolul al XIV-lea și terminând cu sfârșitul
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
de „"comes"” și că uneori, în interiorul aceleiași comunități, existau greavi înrudiți între ei. Toate menționările documentare ale tuturor privilegiilor acordate de-a lungul timpului coloniștilor sași, unde se amintește despre alegerea unui conducător localnic, întotdeauna este vorba de un jude sătesc. Chiar dacă greavul nu era cea mai importantă personalitate a satului, el era privilegiat fie și numai din faptul că putea cere un teren agricol mai mare, neluând în calcul că documentele amintesc și de modul ereditar de transmitere a averii
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
nobiliare, fie să părăsească Pământul Crăiesc. O contribuție la cercetarea instituției greavilor (pl) (în , în ) a avut-o Georg Müller, care semnala că aceștia aveau atribuții judecătorești și administrative în sate și târguri, și care nu trebuie confundați cu juzii sătești (în , în ). Th.Nägler susține teza prin care, la momentul înființării instituției greavilor, comunitatea locală nu avea drept de opinie sau de vot. În susținerea acestei supoziții stau menționări documentare prin care greavul era instituit împotriva voinței comunității, prin ordin
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale), Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere), Transporturile tradiționale, muzeul abordează, fenomenologic, întreg sistemul ocupațional tradițional (de la culesul din natură, la ocupațiile generale și specializate, de la îndeletnicirile gospodărești, la meșteșugurile sătești de toate genurile, de la "industriile casnice", la "industriile țărănești" specializate, de la transporturile purtate (direct, de om sau de animale), la cele tractate (târâte sau rulate) și flotante. Muzeul Tehnicii Populare (1963-1989) a cumulat cea mai complexă colecție de monumente de
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
deal și cele risipite, de munte, pâna la stânile din golul alpin), pomicultura (cu "industria" oțetului și a țuicăritului), viticultura (cu industria vinăritului) și uleitul (cu tehnologii și instrumentar ce coboară, tipologic, până în străvechile culturi ale antichității europene), a meșteșugurilor sătești: țesut (lânar, mătăsar, cânepar, trăistar - păr de capră) și împletit (frânghierit), cojocărit și pielărit, olărit și pietrărit, minerit (aurifer), fierărit și clopotărit, urmate de meșteșugurile lemnului (dulgherit, măsărit, tâmplărie, rotărit, dogărit, spătărit) și confecționarea instrumentelor muzicale (de suflat și cu
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
Alba și Capul Midia, printr-un domiciliu obligatoriu într-un „sat nou“, popular, din Bărăgan. În 1955, sub acuzațiile de „filosof existențialist“ (promotor al mișcărilor „de tip naționalist”) și „negare a importanței mișcării muncitorești“ prin accentul pus pe civilizația română sătească, este condamnat de Tribunalul Militar București la zece ani de temniță grea. Este eliberat la 1 octombrie 1962, după ispășiri în închisorile Jilava, Văcărești, Aiud și se retrage la Tohanu Vechi, lângă Brașov, unde scrie poezii și eseuri și face
Ernest Bernea () [Corola-website/Science/314495_a_315824]
-
stanițele de origine. În unele comunități căzăcești din Rusia, aceste tipuri de așezări mai erau numite și „posiolok” (посёлок) sau „vîselki” (выселки). În timpul reformelor lui Stolîpin, președintele Consiliului de miniștri ai Rusiei, Piotr Stolîpin a încurajat țăranii să părăsească obștile sătești, să-și revendice partea lor din pământul comunitar și să-și creeze hutoare unde să se mute și pe care să le lucreze în mod individual. Un concept mai puțin radical a fost crearea proprietăților de tip „otrub” (отруб): partea
Hutor () [Corola-website/Science/318419_a_319748]
-
partea lor din pământul comunitar și să-și creeze hutoare unde să se mute și pe care să le lucreze în mod individual. Un concept mai puțin radical a fost crearea proprietăților de tip „otrub” (отруб): partea din pământul obștii sătești revendicate revenea noului proprietar, dar acesta continua să locuiască în satul de origine și era nevoit să se deplaseze zilnic până la terenurile sale pentru a le lucra. În jurul anului 1910, hutoarele și otrubele reprezentau aproximativ 10,5% din proprietățile rurale
Hutor () [Corola-website/Science/318419_a_319748]
-
, comuna Ruginești, județul Vrancea a fost ridicată în secolul XVII. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 Cod LMI: . Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de râu, au fost realizați din bârne groase
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
i) gata lei 4 lei vechi...” De asemenea trebuie să luăm în considerație și atestarea documentară a satului Păulești, undeva între anii 1507 și a doua jumătate a anilor 1500. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” a fost realizată de către obștea sătească. Edificiul dispune de un plan trilobat, cu absida altarului decroșată, de formă poligonală. Încăperile sunt ordonate pe axa est-vest, iar sistemul de boltire subliniază acest lucru cu mijloace specifice arhitecturii de lemn. Silueta edificiului este marcată de învelitoarea de șindrilă
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
comuniste, ajungând ca aceștia să reprezinte 62% în anii '50. În anul 1945 este creat Comitetul pentru afacerile instituțiilor cultural-educative pe lângă Consiliul Comisarilor Poporului al RSSM și se organizează comisii corespunzătoare în cadrul comitetelor executive ale sovietelor județene, raionale, orășenești și sătești. În ceea ce privește componența națională a cadrelor de culturalizare se observă o decreștere considerabilă a ponderii românilor, astfel în 1947 din 1841 de lucrători 1045 erau români; în 1949 (după doar 2 ani) din 2245 de lucrători doar 1024 erau români (sub
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
11 localități. În 1924 populația localității constituia 948 persoane. În anii 1931-1932, Slobozia-Bălți avea deja 2.193 de locuitori, funcționau 4 școli primare și un punct medical. După cel de-al Doilea Război Mondial Slobozia-Bălți este administrat de un soviet sătesc . Hotarul sectorului este marcat la vest și sud de râul Răut, iar la nord și est - de șoseaua de centură a orașului. Populația sctorului se estima în 2003 la 17,8 mii locuitori. Zona locativă a sectorului este reprezentată de
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
din cărămidă. În partea din interiorul cetății, zidul este prevăzut la partea superioară cu metereze, unde se ajungea de pe un coridor de acces acoperit, susținut de o înșiruire de arcade. Acest sistem fortificat de apărare este larg răspândit la cetățile sătești din județul Sibiu, un exemplu tipic fiind fortificația din Vorumloc. Turnul Olarilor este construit din piatră și cărămidă. Are o formă dreptunghiulară (la bază), după care turnul se retrage la etajul intermediar, pentru a se încheia în partea superioară prin
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
2. │Dări de seamă și planuri de muncă ale Direcției Speciale 3. │Rapoarte privind cifrele de plan, impozitele populației Planurile și rapoartele de încasare daune 11. │Rapoarte de control la structurile teritoriale 12. │Rapoarte privind aprovizionarea cu mărfuri a magazinelor sătești 27. │Corespondență cu Consiliul de Miniștri, Marea Adunare Națională și Anexa 3 12. │Studii privind evoluția circulației bănești în România Planul cincinal privind impozitele și taxele Situația creditelor externe Analize, informări, dări de seamă privind planul valutar de operațiuni │ │ │necomerciale
HOTĂRÂRE nr. 453 din 22 iunie 2016 privind declasificarea unor categorii de informaţii secrete de stat, emise de Ministerul Finanţelor Publice anterior datei de 17 februarie 1972. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273101_a_274430]
-
pod satul Schitu Frumoasa pct. Olaru; Refacere podeț sat Schitu Frumoasa, pct. Ilinca; Refacere 3 podețe, sat Bârsănești, pct. Moisa, pct. Pricopie și pct. Butucaru; Refacere punte pietonală, sat Berești-Tazlău, pct. Marza Niculina; │Comuna Berești-Tazlău │ 960 Refacere 1000 m drum sătesc, sat Berești-Tazlău, pct. Cioloca; Refacere 1000 m drum sătesc sat Brusturoasa Refacere pod casetat Cașin, pct. Branza Vasile; Refacere pod provizoriu sat Curița, pct. Pârjol; Refacere pod sat Curița, pct. Albu; Refacere 2 punți pietonale, sat Curița, pct. Renta Branza
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Schitu Frumoasa, pct. Ilinca; Refacere 3 podețe, sat Bârsănești, pct. Moisa, pct. Pricopie și pct. Butucaru; Refacere punte pietonală, sat Berești-Tazlău, pct. Marza Niculina; │Comuna Berești-Tazlău │ 960 Refacere 1000 m drum sătesc, sat Berești-Tazlău, pct. Cioloca; Refacere 1000 m drum sătesc sat Brusturoasa Refacere pod casetat Cașin, pct. Branza Vasile; Refacere pod provizoriu sat Curița, pct. Pârjol; Refacere pod sat Curița, pct. Albu; Refacere 2 punți pietonale, sat Curița, pct. Renta Branza și pct. Andrusca Vasile; Refacere acces pod, sat Curița
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]