7,371 matches
-
rezidențial, statutul socio-profesional, statutul locuinței) poate conduce la aprecieri foarte diferite în cadrul aceluiași sit. Contrar unei prejudecăți curente în privința multor aspecte, cartierele săracilor se dovedesc a fi mult mai amestecate decât cele ale bogătașilor. Se pune apoi problema determinării unei scale adecvate de măsurare a mixității sociale și a solidarității urbane. Nu numai că o aglomerație urbană mixtă poate să conțină cartiere foarte segregate, dar chiar și o repartiție omogenă a locuințelor sociale HLM poate să nu aibă nici o incidență asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrației locale, care nu se rezumă doar la participarea la vot. Perspectiva de a suprima comunele dezorientează, cu atât mai mult cu cât ele sunt locul forte al sentimentului de apartenență civică. Așadar așteptăm, avem de construit, se impune o scală susceptibilă să garanteze o mai bună coeziune socială, să orchestreze o mai mare coerență economică și să restabilească o comunicare responsabilă între guvernanți și guvernați. Perimetrele pertinente ale cooperării intercomunale nu coincid, după cum avem în vedere excelența economică sau solidaritatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ști cu certitudine că acest principiu va fi într-o zi pe aceeași lungime de undă cu gradul de complexitate a interdependențelor ce caracterizează societatea modernă? Prioritatea constă mai degrabă în favorizarea cooperării între actorii locali și teritorii, indiferent de scală, decât în impunerea de sus a unui model de asociere. În Franța, accederea orașului la rangul de actor colectiv autonom depinde mult de reformele modalităților de intervenție a statului, de schimbarea raporturilor sale cu colectivitățile locale și de modificarea culturii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
interesul colectiv înaintea interesului propriu - acceptarea sau dezaprobarea free-riding-ului. Pentru aceasta, cerem estimarea justificării unor situații pe o scară de 10 puncte, unde 10 înseamnă că situațiile sunt întotdeauna justificate, iar 1 că ele sunt întotdeauna nejustificate. Mediile estimărilor pe scale sunt prezentate mai jos. Tabelul 5. Acordul cu normele de reciprocitate Item Media Să pretinzi de la stat beneficii la care nu ești îndreptățit. 2,73 Să nu plătești taxele și impozitele, dacă ai posibilitatea să nu le plătești. 3,76
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la 10, ca la școală, pentru cât de bine merg lucrurile în România, unde 1 înseamnă foarte prost și 10 înseamnă foarte bine, ce notă ați da?”. Media răspunsurilor este de 3,91. Când sunt rugați să dea - pe aceeași scală - o notă pentru fostul regim comunist, media scade la 3,26. Din contră, media crește spectaculos la 5,53 atunci când trebuie evaluat regimul politic pe care-l va avea România peste cinci ani. O altă abordare idealistă remarcată de autori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
propensiunii indivizilor către urmărirea interesului strict privat în dauna celui colectiv. Indexul aditiv calculat pe baza itemilor privind free-riding-ul indică gradul de egoism, de orientare către urmărirea interesului strict particular, pentru că răspunsurile la fiecare dintre întrebările specifice sunt exprimate pe scală de la unu (întotdeauna nejustificat) la 10 (întotdeauna justificat). Anterior, analiza factorială indicase că cei șase itemi formează un singur factor al normelor de reciprocitate. Tabelul 11. Importanța capitalului social pentru sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
La limita inferioară se află următoarele țări, cu procentele respective de ocupare: Ungaria - 19,4; Belgia - 24,7; Luxemburg - 26,3; Italia - 27,5; Austria - 29,2; Franța - 34,2; Spania - 34,9; Olanda - 35,3. La celălalt capăt al scalei, cu rate mari sunt: Islanda - 85,9; Elveția - 71,7; Norvegia - 67,3; Suedia - 64,0; Japonia - 63,4. În aceeași perioadă, în SUA, din populația de 55-64 de ani, o proporție de 57,7% era ocupată. Un document emanând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele pentru formele tipărite, dar sunt în curs numeroase negocieri pentru ca CFC-ul să poată colecta și distribui drepturile de autor și în acest domeniu. 7 Deși presa franceză se confruntă cu o scădere alarmantă a difuzării, rămâne totuși pe scala mondială, pe care difuzarea plătită a jurnalelor scade cu aproximativ 2% pe an. Unele persoane tocmai se întreabă dacă presa scrisă nu cumva este o mass-media a erei industriale pe cale de extindere. 8 66% gândind, de fapt, că această metodă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se poate realiza prin raportare la criterii și standarde stabilite la nivel organizațional, sau printr-o discuție liberă cu managerul. Această modalitate pare a fi mai eficientă, permițând ajungerea la un numitor comun și corectarea rapidă a situației; d) Tehnica scalelor și ancorelor comportamentale. Reprezintă o modalitate de analiză a comportamentului personalului pe baza unei scale Lickert, cu cinci trepte, de la 1= comportament demonstrat în mică măsură, la 5 = comportament demonstrat în mare măsură. Suplimentar, este nevoie de o cunoaștere obiectivă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o discuție liberă cu managerul. Această modalitate pare a fi mai eficientă, permițând ajungerea la un numitor comun și corectarea rapidă a situației; d) Tehnica scalelor și ancorelor comportamentale. Reprezintă o modalitate de analiză a comportamentului personalului pe baza unei scale Lickert, cu cinci trepte, de la 1= comportament demonstrat în mică măsură, la 5 = comportament demonstrat în mare măsură. Suplimentar, este nevoie de o cunoaștere obiectivă a persoanei și comportamentului acesteia de către manager. Raportând această strategie la organizația școlară, trebuie să
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe care îi au conflictele asupra atitudinilor și comportamentelor publice. Pentru a măsura conflictele prezente în știri, se apelează, de regulă, în cadrul analizei de conținut la o grilă propusă și dezvoltată de două autoare olandeze: Holli Semetko și Patti Valkenburg. Scala care măsoară cadrajele conflictuale se compune din trei întrebări: (a) "Reflectă știrea o neînțelegere între indivizi/partide/instituții sau țări?"; (b) "Menționează știrea acuze/reproșuri făcute de anumite persoane, instituții sau organizații?"; (c) "Menționează știrea două sau mai multe aspecte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Semetko și Valkenburg, 2000). Operaționalizarea standard a cadrajelor conflictuale se referă la acele știri în relatarea cărora se insistă pe reproșurile, neînțelegerile dintre două tabere concurente. Având ca punct de plecare această operaționalizare, am dezvoltat în cadrul unei cercetări anterioare o scală proprie, compusă din nouă itemi, în încercarea de a vedea care sunt caracteristicile conflictelor din știrile autohtone. Cercetarea a constat într-o analiză de conținut și a avut o abordare deductivă asupra cadrajelor. Au fost folosite cinci cadraje pre-definite: cadrajul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
codare a fost știrea și au fost analizate în total 1744 de știri. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a investiga prezența cadrajelor am folosit scale cu itemi multipli. Scala conflictului a fost operaționalizată prin 9 întrebări 3, spre exemplu: a) Știrea sugerează existența unor conflicte/ neînțelegeri între partide/indivizi/grupuri de interese / țări?; b) Știrea sugerează existența unor "tabere" sau a două abordări distincte/ opuse
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și au fost analizate în total 1744 de știri. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a investiga prezența cadrajelor am folosit scale cu itemi multipli. Scala conflictului a fost operaționalizată prin 9 întrebări 3, spre exemplu: a) Știrea sugerează existența unor conflicte/ neînțelegeri între partide/indivizi/grupuri de interese / țări?; b) Știrea sugerează existența unor "tabere" sau a două abordări distincte/ opuse?; c) Știrea se referă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
un atac la persoană între doi sau mai mulți actori?; e) Sunt menționate în știre consecințe ale conflictului asupra unor indivizi/ instituții/ partide sau asupra populației în general? Răspunsurile au fost de tip binar: da (1) și nu (0), iar scala a fost aplicată tuturor știrilor. Pentru fiecare dintre cele cinci cadraje, scalele au fost formate prin acumularea scorului fiecărui item și împărțirea la numărul total de itemi. Un scor mare indică proeminența unui cadraj, iar un scor mic semnalează, dimpotrivă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
menționate în știre consecințe ale conflictului asupra unor indivizi/ instituții/ partide sau asupra populației în general? Răspunsurile au fost de tip binar: da (1) și nu (0), iar scala a fost aplicată tuturor știrilor. Pentru fiecare dintre cele cinci cadraje, scalele au fost formate prin acumularea scorului fiecărui item și împărțirea la numărul total de itemi. Un scor mare indică proeminența unui cadraj, iar un scor mic semnalează, dimpotrivă, o prezență modestă în cadrul știrilor. Datele obținute sunt reunite în tabelul de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai ales, în rândul acelora care au mai puține cunoștințe politice, sunt mai dependenți de informația primită din media, au mai puțină încredere că se pot implica în politică, sunt mai introverți și manifestă o mai mare aversiune față de conflicte. Scalele folosite pentru a măsura acești indicatori au fost construite pornind de la literatura de specialitate (în unele cazuri au fost preluate ca atare 5) și au avut șapte puncte pe scala Likert. O listă completă a indicatorilor folosiți în analiză se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai introverți și manifestă o mai mare aversiune față de conflicte. Scalele folosite pentru a măsura acești indicatori au fost construite pornind de la literatura de specialitate (în unele cazuri au fost preluate ca atare 5) și au avut șapte puncte pe scala Likert. O listă completă a indicatorilor folosiți în analiză se regăsește în Anexa 4. 9.2. Metodologie Pornind de la un studiu anterior (Boțan, 2012) care constata proeminența cadrajelor axate pe conflicte în știrile politice, cercetarea de față a folosit un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
întrebări, legate de a) emoțiile resimțite; b) încrederea politică; c) cinismul față de politică; d) activismul politic 11. La final au fost incluse variabilele socio-demografice, un set de întrebări legate de obiceiurile media și o întrebare legată de intențiile de vot. Scala pentru încrederea politică a fost construită pornind de la o operaționalizare a încrederii dintr-un studiu recent (Schuck și de Vreese, 2012) și a inclus șase enunțuri declarative: "Politicienii au intenții bune"; "Politicienii nu merită să fie respectați"; Când fac declarații
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
spun adevărul"; Putem avea încredere în majoritatea politicienilor"; În ciuda a ce cred mulți, majoritatea politicienilor încearcă să-și respecte promisiunile electorale"; Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor se adresează presei". Fiecare variabilă corespunzătoare acestor afirmații a fost măsurată pe o scala Likert 12 cu șapte puncte, în care 1 este egal cu "dezacord total" și 7 reprezintă "acord total". Fidelitatea scalei a fost măsurată folosind coeficientul Cronbach alfa13 ( = 0.817). Așadar, am construit o variabilă compusă din media aritmetică a celor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
electorale"; Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor se adresează presei". Fiecare variabilă corespunzătoare acestor afirmații a fost măsurată pe o scala Likert 12 cu șapte puncte, în care 1 este egal cu "dezacord total" și 7 reprezintă "acord total". Fidelitatea scalei a fost măsurată folosind coeficientul Cronbach alfa13 ( = 0.817). Așadar, am construit o variabilă compusă din media aritmetică a celor șase variabile din scale. Scala pentru cinism a fost dezvoltată pornind de la aceeași lucrare, Schuck și de Vreese (2012), și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
șapte puncte, în care 1 este egal cu "dezacord total" și 7 reprezintă "acord total". Fidelitatea scalei a fost măsurată folosind coeficientul Cronbach alfa13 ( = 0.817). Așadar, am construit o variabilă compusă din media aritmetică a celor șase variabile din scale. Scala pentru cinism a fost dezvoltată pornind de la aceeași lucrare, Schuck și de Vreese (2012), și a constat în cinci itemi: "Oamenii ar trebui să se implice mai mult în politică"; Este mai bine ca la conducerea țării să existe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
puncte, în care 1 este egal cu "dezacord total" și 7 reprezintă "acord total". Fidelitatea scalei a fost măsurată folosind coeficientul Cronbach alfa13 ( = 0.817). Așadar, am construit o variabilă compusă din media aritmetică a celor șase variabile din scale. Scala pentru cinism a fost dezvoltată pornind de la aceeași lucrare, Schuck și de Vreese (2012), și a constat în cinci itemi: "Oamenii ar trebui să se implice mai mult în politică"; Este mai bine ca la conducerea țării să existe un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Majoritatea politicienilor vorbesc mult, însă fac prea puțin pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara"; Deși pare că sunt în conflict, majoritatea politicienilor sunt prieteni sau parteneri de afaceri între ei". Pentru măsurarea variabilelor a fost folosită o scală Likert cu 7 puncte, în care 1 reprezintă "dezacord total", iar 7 "acord total". Scala a fost una fidelă, valoarea coeficientului Cronbach alfa fiind de 0.633. Pentru a treia variabilă dependentă participarea politică -, scala a fost construită pornind de la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
variabilelor a fost folosită o scală Likert cu 7 puncte, în care 1 reprezintă "dezacord total", iar 7 "acord total". Scala a fost una fidelă, valoarea coeficientului Cronbach alfa fiind de 0.633. Pentru a treia variabilă dependentă participarea politică -, scala a fost construită pornind de la cercetările reunite în seria de studii National Elections Studies, care se realizează în Statele Unite încă din 1952 (cf. Bartels, 2008). Scala a inclus opt întrebări. Șapte dintre ele: "Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]