4,646 matches
-
mai bune soluții pentru reglementarea desfășurării educației de-a lungul întregii vieți în România. Principalele acte normative cu privire la formarea profesională (inițială și continuă) a adulților sunt: • Legea învățământului nr. 84/1995 (republicată, modificată și completată prin Legea nr. 268/2003) schițează un cadru legislativ general prin reglementarea educației permanente ca element de structură a sistemului național de educație, alături de celelalte componente ale acestuia (art. 15, alin. 5). În titlul III („Conținutul învățământului”), capitolul IV („Educația permanentă”), articolul 133, se arată că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au de îndeplinit, înainte de a merge pe la grupuri să vedeți dacă au nevoie de clarificări suplimentare; - la colectarea în plen a rezultatelor muncii de grup respectați procedura care le permite tuturor să se exprime: un reprezentant al grupului prezintă rezultatul (schițat pe o foaie mare de hârtie, așezată pe perete); ceilalțimembri ai grupului pot face adăugiri după ce s-a terminat prezentarea; colegi din alte grupuri pun întrebări; la fel pentru fiecare grup; în final, comentariile moderatorului, după ce toți și-au prezentat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai bune soluții pentru reglementarea desfășurării educației de-a lungul întregii vieți în România. Principalele acte normative cu privire la formarea profesională (inițială și continuă) a adulților sunt: • Legea învățământului nr. 84/1995 (republicată, modificată și completată prin Legea nr. 268/2003) schițează un cadru legislativ general prin reglementarea educației permanente ca element de structură a sistemului național de educație, alături de celelalte componente ale acestuia (art. 15, alin. 5). În titlul III („Conținutul învățământului”), capitolul IV („Educația permanentă”), articolul 133, se arată că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au de îndeplinit, înainte de a merge pe la grupuri să vedeți dacă au nevoie de clarificări suplimentare; - la colectarea în plen a rezultatelor muncii de grup respectați procedura care le permite tuturor să se exprime: un reprezentant al grupului prezintă rezultatul (schițat pe o foaie mare de hârtie, așezată pe perete); ceilalțimembri ai grupului pot face adăugiri după ce s-a terminat prezentarea; colegi din alte grupuri pun întrebări; la fel pentru fiecare grup; în final, comentariile moderatorului, după ce toți și-au prezentat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitol abandonează tonul polemic În favoarea celui analitic-savant, atacând câteva dintre marile teme de studiu cultivate de istoriografia Transilvaniei, din perspectiva unei istorii a reprezentărilor sociale: imaginea patriei și a Europei, revoluția și sărbătoarea sunt principalele subiecte abordate. Capitolul al patrulea schițează o istorie a mentalităților transilvane, care presupune, În opinia mea, o puternică implicare comprehensivă a subiectivității istoricului În reconstituirea lumii pe care o evocă. În consecință, acest capitol ilustrează, inclusiv sub aspect stilistic și expresiv, o istorie mult mai umanizată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai multe continente, istoricii din România ocupă un loc important. În consecință, voi Începe capitolul de față cu o privire de ansamblu asupra istoriografiei noastre contemporane, Însoțită de judecăți, aprecieri și opinii. Vi se pare că sunt prezumțios Încercând să schițez bilanțuri și evaluări, În loc să Îmi văd liniștit de ale mele? Eventual să mai cresc, să mai scriu, să mai acumulez ani de viață, mai multă experiență profesională și rutină? Dar cine să-și dea cu părerea despre starea profesiunii și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
voi referi, În cele ce urmează, la relația dintre universitatea clujeană și naționalism, acel sentiment, atât de puternic, care a animat câteva generații de profesori și studenți, pe parcursul ultimelor două sute de ani. Făcând acest lucru, nu pot să uit că schițez istoria propriei mele biografii și familii intelectuale. Am și eu privilegiul neprețuit de a face parte din această confrerie ilustră, de a Însemna ceva, dincolo de modestele mele virtuți personale, prin simplul fapt că mă Înscriu pe firul tradiției ei onorante
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se sacrifice sau să ucidă la rândul lor? Cum a fost posibil ca timp de aproape un an, din toamna lui 1848 până În vara lui 1849, violența să devină o practică de masă, cotidiană, la scara Întregii Transilvanii? Pentru a schița răspunsuri la aceste Întrebări, voi urma calea studiului de caz, oprindu-mă la situația zonei regimentului de graniță de la Năsăud, din vara anului 1848. Fac acest lucru și pentru a profita de apariția recentă a unei excelente culegeri de documente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de fapt, niște militanți naționaliști, și asta cu mult Înainte ca țăranii din Franța, de exemplu, studiați de Eugene Weber, să fie animați de sentimente asemănătoare! Fără Îndoială că o schemă atât de simplistă, cum este cea pe care am schițat-o mai sus, nu este aptă să ofere un răspuns pertinent, dar poate constitui un punct de plecare pentru Întrebări și nuanțări necesare. Majoritatea istoricilor români, care au preluat, ca unic fundal teoretic, chiar discursul autojustificativ al revoluției pe care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deznaționalizare și dintr-o parte, și din cealaltă, adeseori bilingvă și biculturală - așa cum este atât de bine simbolizată În roman de dubla identitate a baronului Hátszegi. În acest cadru, animat de acțiunile spectaculoase și malefice ale lui Față Neagră, Jókai schițează o adevărată tipologie a societății românești ardelene, vie și bine conturată, ilustrată de personaje caracteristice, cum ar fi preotul Rubán Tódor, Aufklärer de provincie care predică necesitatea ridicării națiunii sale prin școală și cultură, prototip al intelectualului român fidel cauzei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de maghiari În dauna românilor. Explicațiile acestei subiectivități mai pronunțate pot să țină și de anumite afinități ideologice ale autorului, reticent, În general, față de comportamentul În revoluție al maselor needucate, dar și de caracterul literar al imaginii pe care o schițează, care trebuie să Împartă Într-un mod cât se poate de clar lumea personajelor sale În „cei buni” și „cei răi”. În schimb, Jókai manifestă o atitudine mai nuanțată și o certă simpatie față de români atunci când construiește, printre primii În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nôtre se scuza, pe motiv că talentul său era pentru grădinărit și nu pentru arhitectură. însă regele îl presa din nou să se gândească la asta, i-a venit o idee într-o noapte, s-a sculat și și-a schițat desenul. Dimineața i l-a arătat Maiestății Sale, care a fost atât de încântat, încât l-a chemat pe Mansart și i-a ordonat să finalizeze planul lui Le Nôtre și apoi să l execute.“ Clădirea, este alcătuită din trei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al adjectivului bătrân de tot. 3.Motivează rolul interogațiilor formulate de Pascalopol. 4.Precizează perspectiva narativă folosită de autor. 5.Notează două asemănări/ deosebiri sesizate de Felix, la Otilia. 6.Explică replica fetei: noi nu trăim decât cinci-șase ani. 7.Schițează, în 4-6 rânduri, portretul lui Pascalopol. 8.Comentează titlul, în relație cu textul literar. 9.Ilustrează conceptul literar epilog, pornind de la acest fragment. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dintre ele. Studierea lor permite caracterizarea mai amplă și complexă a fenomenelor de piață, precum și elaborarea unor strategii de vânzare mai realiste și mai eficiente. Marele psiholog român Paul Popescu-Neveanu, luând În considerare definițiile date de psihologi conceptului de comportament, schița sfera largă a acestuia, care era definit ca „ansamblul reacțiilor adaptative obiectiv-observabile, pe care un organism prevăzut cu un sistem nervos le execută ca răspuns la stimulii din ambianță”, În sfera conceptului intrând și comportamentul economic al consumatorilor. Comportamentul consumatorului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum În concordanță cu fenomenele psihosociale complexe antrenate de perioada de tranziție de la socialism la capitalism, cu schimbarea atitudinilor privind consumul, o dată cu diversificarea ofertelor, cu procesul de integrare În Uniunea Europeană și adoptarea unor valori și mentalități noi, considerăm oportun să schițăm procesul structurării comportamentullui de consum. Iată principalii pași delimitați. 1. Structurarea și formarea fondului de priceperi, valori și stări afective corelate atitudinilor specifice comportamentului consumatorului, cu baze din copilărie. 2. Elaborarea unui comportament selectiv, echilibrat, diversificat prin activități specifice diferitelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori citați, putem creiona o listă de avantaje ale Însușirii asertivității. A fi asertiv Înseamnă să fii: mai eficient În muncă și mai bun În relațiile cu ceilalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fizionomii implică coactivitatea zonelor asociative. Leziunea lor nu permite identificarea fețelor, retrogradând vederea. Condiția sine qua non a unei vederi sănătoase este integritatea rețelei neuronale asociative a funcției vizuale respective. Leziunile a, b și c nu realizează agnozia, leziunea rețelei schițate în pătratul d o provoacă F. Crick si C.Koch, în 1999, numesc rețeaua din pătratul d "complexul neuronal al conștiinței" (neuronal correlates of consciousness - NCC). Spiralogia o numește zona "cunoașterii conștiente a apartenenței fețelor". Vederea feței de către prosopagnozic este
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
clădirilor din partea stângă. Rugați să se așeze cu fața spre catedrală, au desenat toate clădirile neglijate în primul desen. Cei doi bolnavi prezentau leziuni ale zonei asociative a lobului parietal drept. În figurile de mai jos, în partea stângă, sunt schițate zonele asociative lezate în agnozia "spațială" sau neglect: lobul parietal inferior drept (IPL), joncțiunea temporo-parietală (TPJ), girusul frontal mijlociu (MFG) și girusul frontal inferior (IFG) care apare in figurile anterioare sub denumirea de basal frontal lobe (BFL). În partea dreaptă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
se fabrică rochii pe care nu le cumpără nimeni. „Artistul” are un adevărat coșmar diurn, cu nenumărate femei îmbrăcate în „colecția” lui jalnică. În fine, „i se ia ceața de pe ochi” ! La expoziția de modă a întreprinderii, un model frumos schițat de el cândva și abandonat este prezentat și premiat. Ileana, țesătoarea, e autoarea manevrei prin care Măgureanu e salvat de sine însuși și luat de bărbat. Noutatea propagandistică, reluată apoi sistematic, constă în crearea unei feerice lumi paralele cu România
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
teoria mulțimilor”. Paul Popescu-Neveanu arată că sistemele operaționale de scriere (ordonarea crescătoare sau descrescătoare a elementelor unei colecții după o anumită însușire) și clasificare (activitate mult mai complexă ce presupune coordonarea mai multor însușiri în gruparea obiectelor unei colecții) sunt schițate încă din perioada sensoriomotorie, dar se împlinesc în perioada operațiilor concrete și se desfășoară în cea a operațiilor formale. În grădiniță, copilul dobândește pregătirea necesară pentru a se putea ridica la însușirea conceptului de număr natural prin exerciții de clasificare
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
a adjectivelor demonstrative din limba vorbită actuală urmărim frecvența formelor simple în raport cu cele compuse, precum și topica preferată de vorbitori în cazul acelor adjective demonstrative care pot apărea fie antepuse, fie postpuse centrului nominal. De asemenea, pe baza materialului consultat, vom schița utilizările pragmasemantice pe care le au pronumele și adjectivele demonstrative în limba vorbită și vom identifica anumite tipare de construcție la care acestea participă. În a doua parte a studiului analizăm comparativ posibilitățile combinatorii ale fiecărei clase de demonstrative pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
asupra cărora autorii pot reveni, în care "greșelile" sau "ezitările" pot fi corectate 5. 1.3. În cele ce urmează ne propunem să observăm câteva aspecte care ilustrează fenomenele de dinamică a sistemului corelativelor în româna actuală, așa cum au fost schițate mai sus. Observațiile se vor face pe baza CLRA. Din acest corpus au fost selectate numai texte scrise de proză. Opțiunea pentru delimitarea de textele "orale" ("limba vorbită") nu este întâmplătoare. Ea se explică prin obiectivele cercetării noastre, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
nivelul lor de structurare, în funcție de valorile centrale ale culturilor care le-au dezvoltat, ce pot fi regăsite, sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară idealurile educative malformate, extramoderne, ale societăților totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
spre rezolvarea situației investigate și contribuie la avansarea cunoașterii. 4.1. Prelucrarea datelor - de la „grămadă” la „colecție” Ceea ce obținem imediat după despuierea instrumentelor de investigație reprezintă un fel de „grămadă”, o aglomerare nestructurată de informații sau cu o structură abia schițată prin însuși modul în care ne-am construit respectivele instrumente. Or, pentru a putea începe să capete sens, această „grămadă” de informații trebuie s. devină o entitate structurată după anumite criterii, ceea ce am putea numi o „colecție”. Este ceea ce încearcă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
influente, agenda publică e făcută de ei”<ref id=”3”>Răzvan Brăileanu, Dan Tăpălagă - PREMIUL GDS PE 2012. Criza presei și maladiile mass-media în România, onlina la http://www.revista22.ro/dan-t258p258lag258premiulgds-pe-2012-criza-presei si-maladiile-massmedia-n-romnia-23586.html. </ref>. Dacă într-o secțiune anterioară schițam ironic coordonatele unei lumi în care relația politic - mass-media era ideală din punctul de vedere al cetățeanului, aici putem de asemenea să caricaturizăm, dar fără ca de această dată să mai simțim impulsul de a zâmbi. Atât timp cât prezența în fața ecranului este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]