KorAP: Find »[drukola/base=senior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...132 133 134 ...198 >

4,941 matches

Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

de vasali, care formează în același timp curtea sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea și de a face cunoscută puterea stăpînului. De la castel pornește autoritatea pe care seniorul o exercită asupra locuitorilor din împrejurimi. La castel ajung dările în natură sau în bani datorate de acești locuitori. În castel se desfășoară principalele scene ale vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere unei literaturi și unei civilizații numite "de curte", fără să uităm esențialul: antrenamentul militar al unei întregi clase sociale a cărei funcție principală rămîne războiul. Cavalerii. Seniorii și vasalii sînt, într-adevăr, înainte de toate, luptători călare. Superioritatea militară a cavaleriei grele are două corolare. Primul este de ordin financiar, legat de costul cailor și de armamentul cavalerului, ofensiv lance, spadă și defensiv coif (cască), cămașă de zale

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul și a unor zile de muncă pe rezervă *corvezile. Există apoi și această formă a senioriei

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
deținătorul castelului asupra tuturor oamenilor care locuiesc (este vorba de mananți de la latinescul manere, a locui) pe teritoriul care ține de castel, fie că sînt arendașii săi sau nu, fie că sînt de origine liberă sau nu. Asupra acestor oameni, seniorul exercită o serie de drepturi și de monopoluri, al căror produs, ridicat de o cohortă de agenți proveniți dintre servitorii săi, constituie cel mai important venit al său; drepturi pentru justiție, supravegherea drumurilor și a piețelor, folosirea morilor și a

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
întreținerea fortăreței, contribuții arbitrare precum *birul ... În chiar momentul dispariției sclaviei antice, o mare parte din populație se găsește astfel înglobată într-o nouă stare de dependență ereditară, *șerbia cu cortegiul său de redevențe caracteristice: *șevaj (dare percepută de un senior pe persoană, nu pe bunuri), *mînă-moartă (taxă plătită de moștenitori pentru a păstra moștenirea), *formariaj (taxă plătită pentru a obține dreptul de căsătorie cu o persoană din afara senioriei sau de condiție diferită). Aceste drepturi seniorale, instaurate în decursul secolului al

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
condițiilor fizice și printr-o creștere a speranței lor de viață, confirmate prin săpături la cimitire medievale. Țăranul acelei epoci începe de asemenea să acceadă la economia monetară; el cumpără, vinde, economisește: în felul acesta el va putea negocia cu seniorul acordarea unor carte cuprinzînd *libertăți ce vor face să dispară constrîngerile cele mai arbitrare și mai jignitoare (document 3, p.130). Pe de altă parte, în cadrul ordinii sociale, țăranul nu este singur. Asistăm la afirmarea unor solidarități care restabilesc în favoarea

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
în majoritate din secolele al XII-lea și al XIII-lea. În Franța de nord, un sfert dintre ele sînt anterioare anului 1190, jumătate se eșalonează între 1190 și 1240, ultimul sfert fiind posterior. El marchează recunoașterea realității sătești de către senior. Cei care se roagă: o mare reformă Biserica feudală. În Franța, ca și în alte părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea, Biserica se feudalizase. Mari proprietari de pămînturi și deținători de castele, episcopii și abații erau seniori feudali. În această calitate, puterile laice, considerînd nu doar bunurile ci și funcțiile ecleziastice ca pe niște fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și marii prinți își rezervau

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
succesorul lui Carol cel Bun, Wilhelm Cliton, după un ritual care are valoare de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu voi invada în nici un fel bisericile [...] Nu voi asalta pe clericul și pe călugărul care nu poartă armele

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
règne de Robert le Pieux (996-1031), Paris,1885, p. 170-171. (Biblioteca de la École des Hautes Études, Științe Filologice și Istorice, fasc. 64). Este vorba despre textul unui jurămînt de pace propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui Hugo Capet. Documentul vorbește de la sine, ca martor al violențelor săvîrșite de senior asupra ansamblului societății. El arată în același timp efortul încercat

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui Hugo Capet. Documentul vorbește de la sine, ca martor al violențelor săvîrșite de senior asupra ansamblului societății. El arată în același timp efortul încercat de Biserică, cu sprijinul regelui, pentru a impune limite violenței și slabul efect practic al acestui efort, din cauza numeroaselor clauze restrictive care sînt prevăzute. DOCUMENT 3 Carta eliberării din șerbie

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
de a se căsători în afara grupului de șerbi sub pedeapsa cu excomunicarea. În legătură cu eliberarea însăși se pot face două constatări: pe de o parte, libertatea acordată nu este totală și cei eliberați rămîn din multe puncte de vedere sub tutela seniorului; pe de altă parte, această libertate este cumpărată cu un preț foarte mare, ceea ce este un indiciu al îmbogățirii țărănimii. 11. Marele regat capețian (1180-1328) Între 1180 și 1328 și mai ales sub domniile lui Filip August, Ludovic cel Sfînt

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
de Poitou, apoi de Bordeaux , plante "industriale" in, cînepă, plante tinctoriale (colorante) destinate atelierelor textile, culturi de zarzavaturi în apropierea orașelor. Tot atunci exploatatorii cei mai bine dotați reușeșc să atingă la cereale randamente inegalate: 11 la 1 la un senior de Artois la începutul secolului al XIV-lea. În acest context de expansiune senioria rurală a cunoscut cel mai bun echilibru al său, iar comunitățile țărănești au obținut *libertățile lor. Renașterea urbană. De la sfîrșitul secolului al X-lea, înflorirea satelor

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
interes comun, privind în special repartizarea impozitelor și a practicilor comunitare. Senioria, care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii, fie unei părți a parohiei, fie unui grup de parohii, este un ansamblu de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de exercitare a justiției. Orașele se bucură, în ceea ce le privește, de o oarecare autonomie. Partea principală a orașului, dominată de cei

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
calvinismului, măsurile represive se înmulțesc și sînt accentuate și mai mult prin urcarea pe tron al lui Henric al II-lea, în 1547. Către 1550, în ciuda acestei represiuni, aproape toate provinciile sînt atinse, mai ales Normandia, Poitou, Languedoc, iar marii seniori trec la calvinism. La 2 iunie 1559, prin edictul de la Ecouen, regele hotărăște să lichideze erezia, trimițînd în toate provinciile comisari, pentru a înteți represiunea, dar în zilele de 27 și 28 mai, primul sinod național al Bisericii reformate (sau

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
reiau anumite stipulări din edicte anterioare, acordă "celor din religia pretins reformată" (expresia este semnificativă), în afara libertății de conștiință, libertatea cultului, dar însoțită de importante restricții, de vreme ce aceasta nu este autorizată decît în două orașe prin bailliage și în locuințele seniorilor cu funcții înalte în justiție. De altfel, protestanților le este garantat accesul la toate funcțiile și sînt instituite în șase parlamente camere mixte numite "mi-parties". Totuși, faptul că Henric al IV-lea a socotit necesar să le acorde foștilor săi

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
eliberază pe Broussel, dar cum agitația continuă, părăsește în secret Parisul, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie 1649 cu tînărul rege și cu Mazarin și se refugiază la Saint-Germain-en-Laye. Parlamentul organizează rezistența, adună trupe și primește sprijinul cîtorva mari seniori și al lui Paul de Gondi-Retz, episcop adjunct al arhiepiscopiei de Paris, în timp ce se dezlănțuie "mazarinadele", pamflete violente îndreptate împotriva italianului care cristalizează toate urile (document 1, p.207). Armata regală comandată de Condé asediază capitala. Neliniștiți de întorsătura evenimentelor

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
prin război civil, să se opună progresului absolutismului monarhic, referindu-se la vechile valori cavalerești sau feudale, în timp ce, copleșită de impozite, populația se revoltă în strigăte de "Trăiască regele fără gabelă (taxă pe sare)" și găsesc adesea în clerul sau seniorul local un apărător contra cerințelor comisarilor regali (document 2, p. 209). Este și momentul în care se înmulțesc cazurile de posedare satanică și cînd se găsesc judecători care să trimită pe rug vrăjitori și vrăjitoare cu sutele. Nașterea clasicismului. Dar

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
luarea puterii, Ludovic al XIV-lea, ajutat de Colbert, se dedică operei de restaurare a ordinii și a autorității monarhice, amorsată de Mazarin după Frondă. Marile organe ale statului, clerul, nobilimea, parlamentele, sînt strict supravegheate. Guvernatorii de provincie, toți mari seniori, sînt invitați să locuiască la Curte. Stările provinciale, acolo unde există, și municipalitățile trebuie să accepte intervențiile constante ale intendentului. Într-adevăr, în toate provinciile, acesta deține de acum înainte puterea reală. Comisar ales cel mai adesea dintre raportorii la

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
care devine secretar de stat la Afacerile străine în 1758, apoi la Ministerul de război în 1761, și care va juca practic, pînă la căderea sa în dizgrație, în 1770, rolul de Prim Ministru. Choiseul și agitația parlamentară. Acest mare senior loren, inteligent, nepăsător și sigur de el, nu poate redresa situația militară, dar reușește cel puțin să limiteze pagubele cu ocazia negocierilor franco-engleze, care, la ieșirea din Războiul de Șapte Ani, duc la semnarea tratatului de la Paris, la 10 februarie

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
prevoți, care își țin funcția în arendă, acești baillis primesc garanții de la rege. Ban (dreptul de). Putere de a ordona, de a constrînge și de a pedepsi, banul a fost confiscat și exploatat începînd din secolul al X-lea de seniori, care s-au substituit regelui pentru a exercita justiția și poliția, pentru a percepe impozitele, pentru a supraveghea drumurile și piețele și pentru a rechiziționa oamenii pentru diverse munci. Basilică. Sală de reuniune dreptunghiulară acoperită, împărțită în mai multe naosuri

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
un prinț unui om pe care acesta vrea să-l recompenseze. Sub Carolingieni, beneficiul este acordat vasalilor pe perioada angajamentului lor militar. Bir. Cuvîntul (taille) vine din latinescul tollere, a lua. El desemnează mai întîi un tribut seniorial, ridicat de seniori începînd cu sfîrșitul secolului al XI-lea, într-o manieră excepțională și arbitrară în același timp, în virtutea dreptului lor de ban. Ulterior, datorită mișcării de eliberare, birul devine fix și anual. De la sfîrșitul Evului Mediu, birul devine impozit regal prin

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
monumentul major al artei Evului Mediu și a devenit simbolul ei: se vorbește despre "timpul catedralelor" (Georges Duby). Cavaler, cavalerie. La origine, cavalerul este un luptător călare înarmat cu un armament special. Cavalerii luptă cel mai des în serviciul unui senior, căruia îi sînt vasali. Începînd cu secolul al XII-lea, ei tind să formeze o castă care se confundă cu nobilimea și care se recunoaște într-un ideal moral și social influențat de Biserică și de literatura curtenească: Cavaleria. O

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
albumul ecvestru, listă a cavalerilor romani. Ei sînt exclusiv în serviciul administrației imperiale. Cens. În Evul Mediu, redevență anuală, fixă și perpetuă, în bani sau în natură, datorată pentru o concesionare proprietarului funciar. Plata censului este recunoașterea dreptului eminent al seniorului asupra pămîntului. În epoca contemporană censul este cuantumul minim al impozitelor directe care permite dreptul la vot. Cerșetori (ordine). Ordine religioase apărute, la inițiativa Sfîntului Dominique și a Sfîntului Francisc, la începutul secolului al XIII-lea. Ei pun în prin

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
sau franciscani, carmeliții și augustinii. Chasé, casé. Se spune în Evul Mediu despre un sclav instalat în afara locuinței stăpînului, într-o casă (casa  casatus, cazat) sau pe un teren de care poate beneficia. Chevage (pron. șevaj). Redevență percepută de un senior asupra persoanei (și nu asupra bunurilor). Este o taxă caracteristică șerbiei. Chihlimbar, ambră. Substanță rășinoasă de origine fosilă provenind din păduri bătrîne. Este căutat ca bijuterie, dar și pentru virtuțile sale curative. Circ. În Anglia, vast dreptunghi cu laturile mici

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]