7,439 matches
-
se creadă un înger plutitor pe norul imaculat al patului. Unele viziuni îi rămăsese în memorie ca realități; avea acum un surâs misterios, ce-l separa 231 de ceilalți, se arăta însă generos cu neînțelegerea lor. După un timp, Ada, sfătuită de doctor, forțase pe Maxențiu să se îmbrace, să umble, să fie iar un om, nu un înger. Nu cutezase să-1 expedieze încă cu sila la Leysins, amintindu-și cu multă scârbă, dar și cu multă milă, de ligheanul cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ai vrea s-o vezi trecută, fie chiar cu ravagiile ei. Pe drum spre Rimi, Mini se bucură că are pretextul scrisorii și totodată luase decizia că nu va vorbi nimic imprudent. Cel mult va lua atitudinea pe care o sfătuia lui Nory, atitudinea care pune întrebări, deschide paranteze, naște indicii și dă bănuieli. Se bizuia pe cuvintele ce vor cădea fără voie. Avea dorința de a fi Linei de ajutor, dar cu speranța că o vor ajuta împrejurările. La început
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acelei tăceri. - Da! binevoi Lică, mereu prețios la cuvinte, din cauza învrăjbirii ce avea. Eczema de care vorbea Ada era o bubuliță ce apăruse deasupra buzei, tocmai după vizita făcută la spital Siei, moartă. Lică, speriat, întrebase un farmacist, ce-1 sfătuise, pentru a se putea trata mai bine, să-și radă mustața. Coaforul conformase și pieptănătura. De aici noul aspect fizic al lui Lică; combinat cu cel moral, cu acea vrajbă ce-i ținea loc de suferință, apăruse un om nou
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
adevărate zile de sărbătoare. E drept că deși tonifiante aceste bucurii, te fac să acumulezi și unele oboseli. Când rămâneam mai mult printre musafirii veniți și ascultam cu nesaț sporovăielile lor la ore trecute de miezul nopții, cu grijă eram sfătuit să merg să mă odihnesc din dorința de a mă cruța, eu răspundeam că voi avea tot timpul să mă odinesc după ce-și va lua zborul spre depărtări - precum păsările călătoare. Dacă eu am obosit în această sărbătoare de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
-mi că mi-a citit volumul II, că-l găsește mult mai bun decât primul, atât în privința stilului, cât și a bogăției de informații. E încântată și nu mai prididește... îndemnându-mă stăruitor pentru volumul următor, de parcă s-ar fi sfătuit cu ceilalți cititori care mau îndemnat către același țel... Într-o discuție antrenantă cu dl. Pană - fost elev cândva la Generală nr.2, i-am ferit cu autograf ambele volume. Regret că ne-au bătut suedezii la tenis. Luni, 21
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
aduc câștigul cauzei. Revenind la cazul de față constat cu o logică judecată că dl. Geoană n-a dispus de nici unul din avantajele eroului popular, deci în mod propriu n-a judecat situația la rece și nici n-a fost sfătuit corespunzător de ai săi consilieri... cred că a avut destui, dar... ce folos? Afirmam că dl. Geoană a comis unele gafe politice monumentale care l-au dezavantajat și în mod normal a folosit adversarului, adică e vorba tocmai de lovitura
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și în mod normal a folosit adversarului, adică e vorba tocmai de lovitura de bumerang (australian) care se întoarce la cel ce l-a aruncat... S-o luăm pe rând. 1) În ce fel a judecat personal sau a fost sfătuit să meargă - ostentativ - tocmai la Timișoara, pecetluind acea înțelegere cu Antonescu și Ciuhandru - adică tocmai acolo unde s-a tras primul semnal al eliberării de comunism. În văzul lumii, sfidând realitatea, prea siguri de reușită, au stârnit reacția violentă a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de ziua matale, să închizi, pentru un uichend, totul, aici, și să ne duci, pe toți, cu un autocar,într-o istorică excursie, la Poiana Brașov? Măi, fratele meu, să știi că mi-ai dat o idee bună. S-a sfătuit cu Stejara, și mai cu știu cine, dintre oamenii de încredere, și a conchis: poimâine, la orele șase, plecarea! Obligatorie, plecarea cu autocarul,în excursia montană, de la Poiană, pentru absolut toată suflarea din domeniu! Da? Da! Au lăsat, de pază
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu te da bătut. Dar ce să fac? Du-te și colo, și colo, până-n pânzele albe. M am dus. Că, de aia, acu, viu de acolo. Și? Ei, și?! Din pânzele albe, de la ultima instanță judecătorească. Și? Am fost sfătuit să merg la un avocat. Mi l-au și indicat, care anume, să fie. M-am dus. După ce m-a ascultat, a rostit, prăpăstios: apoi, moșule, orice-ai face, dreptatea e, mereu, de partea polițaiului, prin efecul legii. Ce mai
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu mă fi înșelat când am susținut că, în cazul meu, curajul, cât a fost, s-a născut totdeauna din frică. A existat o limită a fricii dincolo de care nu mi-a mai păsat. ― Intervenția ― vom vedea de ce tip ― vă sfătuiesc s-o faceți în străinătate, a mai zis profesorul. Dar cu ce bani, dacă e scumpă? Între timp, temperatura a devenit, ziua, caniculară. Cerul e gol, secetos. Albastrul lui arată șters, ca într-o frescă uzată de trecerea timpului. 2
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
iubire ce nu se poate consola. 28. Trebuia să-l sun pe profesor zilele trecute și n-am făcut-o. Va trebui, totuși, să-i spun că aproape m-am decis să plec. Încerc să mă duc, cum m-a sfătuit el, la o clinică din Milano. Deocamdată, aș vrea să mă conving că e bine, pentru moralul meu, să mă bărbieresc în fiecare zi. Uneori, rămân nebărbierit două, trei zile. 29. Bănuiesc că e o dramă să-ți urăști copilăria
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
amenințări, fugise. ― Prostii, se strâmbă doctorul Luca. După care își făcu vânt cu pălăria și privi, bănuitor, spre Julius. De fapt, ce-ai vrea să afli de la mine, băiete? Dacă vrei, cumva, să mă tragi de limbă în legătură cu Monseniorul, te sfătuiesc să renunți. Julius simțea că se apropia momentul pe care-l așteptase. De aceea se feri să se arate prea curios. Se mulțumi să aducă vorba de emoția cu care doctorul Luca privise pescărușii zburând peste Asybaris. ― Mă tem, băiete
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
George" nu mă controla ce făceam. În trei ani, a intrat de două ori în camera mea; o dată ca să mă ia la rost, deoarece găsise în cutia poștală o scrisoare parfumată adresată unui "mucos" (acesta eram eu), altădată ca să mă sfătuiască să țin un jurnal de lectură, prilej cu care mi-a vorbit despre "Eroii" lui Carlyle. Încât, după ce închideam ușa în urma mea, puteam să fac orice pofteam, să-mi folosesc serile și nopțile cum mă tăia capul. Important era să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cu duioșie mai târziu, târăsc un rest de dragoste ca un hoit care miroase urât. Înțelegeam că nu vorbea întîmplător și am întrebat-o: "Ai vrea să ne despărțim?" Cum auzisem cleveteli pe seama mea și a ei la spital, am sfătuit-o să-și schimbe medicul, ca să nu mă poată învinui nimeni că aveam legături cu o pacientă. În rest, nu vedeam nici un motiv de despărțire. Probabil, mi-am ales, însă, greșit momentul în care i-am dezvăluit ce aflasem, fiindcă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pentru clasa Întîi. Se luau o mulțime de hotărîri rapide. Palatul era cufundat În Întuneric, dar Înăuntru toți se agitau dînd semne de nerăbdare și Încercînd să uite cele Întîmplate. Susan lua prea multe calmante și unchiul Juan Lucas o sfătuia să joace golf, Îmbrăcată În gri, pînă În ziua plecării. Într-o bună zi, Julius se apropie pentru a o ruga pe Susan să-l ia și pe el În Europa și ea observă că se uită cruciș. A trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nici un răspuns: desigur că nu era În grădină. Dacă Vilma umbla toată ziua cu fantele ăsta! Unde s-o fi ascuns Julius? O să afle ea doamna totul, să n-aibă nici o grijă. Vilma se mulțumi să răspundă că n-o sfătuia să-i caute pricină. Se vede că intrase frica-n ea, sărmana, cînd Sălbatica scoase un nou strigăt: Juuuuuuuuliuuuuuuuus!, tot nu primi nici un răspuns. Poate că era În odăile de sus, dar era imposibil să nu fi auzit. Cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
schimbe pe Roșcova, dar ea Îi primea la școală la fiecare Întîi aprilie, cu clopoțelul În mînă, cu uriașul șirag de mătănii Încolăcit În jurul gîtului și gata În orice clipă să se Înfurie. Ca În după-amiaza aceea Del Castillo Îl sfătui pe Arzubiaga să-i spună maică-sii, de ce să le ia mingea, nici măcar nu se atinseseră de trandafirii maicii starețe. Bine, avea dreptate; dar acum era prea tîrziu, călugărița n-o să mai apară, desigur, parcă intrase În pămînt cu minge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
general despre partea materială nu trebuia să-și facă griji; Juan Lucas avea să-i trimită o sumă frumușică lunar, ca să-și Închirieze un apartament lîngă universitate, În cazul cînd nu i-ar fi plăcut să stea la cămin. Îl sfătui să-și găsească repede o americancă și să aibă grijă să nu-i vină cu un plod, ori să-i treacă prin cap să se Însoare; să n-audă de așa ceva, cel puțin nu acum, trebuia să-și petreacă cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Le mai dădeau puțin ulei și cîte o haină purtată... — „CÎte o haină purtată“ - ești o asistentă socială perfectă... Continuă, Susan. — Doamnă, Îmi pare rău... — Continuă, Susan! Uneori le dădeam bani dar numai În cazurile extreme și trebuia să ne sfătuim mai Întîi cu preotul parohiei. E greu să nu le dai bani, fiindcă Întotdeauna Îți cer și sînt foarte convingători cînd Îți povestesc pentru ce au nevoie. Dar, În general, probabil că preotul are dreptate; nu vrea să-i Învețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de seamă că o lăsaseră singură, dădea fuga la telefon ca s-o cheme pe soră-sa Chela, care rămăsese și ea tot singură. De cum suna una din ele, cealaltă răspundea numaidecît. Și Într-una din conversațiile astea Chela o sfătui să-i trimită o scrisoare lui Susan, dacă nu Îndrăznea s-o cheme la telefon. Sugestia soră-sii i se păru o idee excelentă, nu mai trebuia decît să-l consulte pe duhovnicul ei. Alergă prin urmare să-i povestească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a dat...? — Eu i-am dat voie. — Apropiați-vă, doamnă, vă rog; nu ne faceți cinstea să beți un pahar cu noi? — Eu nu beau, tinere... Pipo... — Atunci onorați-ne cu prezența dumneavoastră. Am stat de vorbă și m-am sfătuit cu soțul dumneavoastră cu privire la planurile noii case; Îmi Închipui ca vă interesează și pe dumneavoastră să știți cum o să fie casa — Te cred, domnule arhitect; dar ce poate face o biată femeie decît să-și Încredințeze soarta În mîinile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
puțin după zîmbetul cu care-l primi pe Santiago, cînd acesta Își făcu apariția În odaie. Sări imediat din pat și Înainte de toate spuse că vrea să facă un duș rece și să bea un suc de portocale. Santiago Îl sfătui să-și amîne deocamdată dorințele: cînd vor ajunge acasă, o să aibă tot ce dorea. Acum cel mai important lucru era să plece Înainte ca fetele să se trezească și să Înceapă să-i roage să mai rămînă puțin, sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și pe-a altora, că nu vreau s-o mai cunosc dacă face pasul ăsta. În definitiv, dacă acceptase deja propu nerea, ce mai voia de la mine? „Dar n-am avut cu cine să vorbesc, Mircea, cu cine să mă sfătuiesc. Aici nu cunosc pe nimeni, n-am pe nimeni mai apropiat... Trebuia să spun cuiva în care să pot avea-ncredere...“ Am plecat când deja era noapte și-am mers pe jos până acasă prin bălți, noroaie și pietriș, privit
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
zidești zidul. Se zice că tu vei ajunge împăratul lor, 7. și că ai pus chiar prooroci, ca să te numească la Ierusalim împărat al lui Iuda. Și acum lucrurile acestea vor ajunge la cunoștința împăratului. Vino dar, și să ne sfătuim împreună." 8. Am trimis următorul răspuns lui Sanbalat: "Ce ai spus tu în scrisoare nu este; tu de la tine le născocești!" 9. Toți oamenii aceștia voiau să ne înfricoșeze, și își ziceau: Li se va muia inima, și lucrarea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. 17. Pentru că zici: "Sunt bogat, m-am îmbogățit, și nu duc lipsă de nimic" și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol, 18. te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești, și haine albe, ca să te îmbraci cu ele, și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale, și doctorie pentru ochi, ca să-ți ungi ochii, și să vezi. 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]