4,151 matches
-
pentru că într-o încercare de a descifra comportamentul uman, în proiecția lui somatică și psihică, Sigmund Freud elaborează celebra teorie care-i poartă numele, în care etapizează manifestările individuale ca interacțiune între Sine, Eu și Supraeu (id, ego și superego). Sinele ar cuprinde totalitatea manifestărilor și pornirilor instinctuale, native, ca dat natural și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
interacțiune între Sine, Eu și Supraeu (id, ego și superego). Sinele ar cuprinde totalitatea manifestărilor și pornirilor instinctuale, native, ca dat natural și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea sursă permanentă de tensiuni interioare din cauza lipsurilor, frustrărilor, pericolelor, agresiunii și insecurității. Supraeul ar reprezenta raportarea primelor două la ceea ce cultura și civilizația au ca efect asupra individului: constrângeri sociale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și superego). Sinele ar cuprinde totalitatea manifestărilor și pornirilor instinctuale, native, ca dat natural și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea sursă permanentă de tensiuni interioare din cauza lipsurilor, frustrărilor, pericolelor, agresiunii și insecurității. Supraeul ar reprezenta raportarea primelor două la ceea ce cultura și civilizația au ca efect asupra individului: constrângeri sociale, etice și morale, care la rândul lor pot
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și morale, care la rândul lor pot fi surse de conflicte generatoare de pulsiuni cu efecte asupra comportamentului. Prin urmare comportamentul uman nu poate fi decât rezultanta confruntării permanente a celor trei ipostaze sub care se află omul; biologică - adică sinele; socială - adică eul; cultural- spirituală - adică supraeul. Biologia ultimilor decenii demonstrează fără echivoc că în fapt comportamentul uman, și în general al ființelor viețuitoare, are o bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru a le da formă? Ce este Eul? Și ce este Eul care mă reprezintă? Este Eul o oglindă sau un proiect, o lupă sau o ficțiune? Mai întâi, feministele au început căutarea autenticității, activând un proces de găsire a sinelui. S-au constituit grupuri de autoevaluare, așa-numitele „Consciousness Raising Groups“. Dădeau glas și lăsau să se afirme vocea proprie contra vocii străine (a bărbațiloră, substituiau aproapele cu departele (analiză indirectăă și propagau prezența în detrimentul intermedierii (reprezentarea prin bărbațiă. Aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
poeticii teatrale moderne. Elementele de continuitate și discontinuitate, vizibile în raporturile autor-univers imaginat, autor-regizor, autor-text-personaje, autor-reprezentație dramatică-actori sunt urmărite pe trei niveluri distincte: strategii dramatice, statutul personajului și limbajul dramatic. Analiza stilistică este pusă în slujba surprinderii raporturilor personajelor cu sinele, cu alteritatea, cu istoria. Un loc important este acordat comentării modalităților de demontare a mecanismului teatral. Din cuprins: • Strategii dramatic • Statutul personajului • Limbajul verbal din perspec-tiva modurilor de structurare a limbajului dramatic modern NICOLETA MUNTEANU (n. 1970) a absolvit Facultatea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ântâlnirea», cea despre care se spune că se petrece rar în viață. Pe de altă parte, prin intensitate, puritate, concentrare, un astfel de atelier implică deopotrivă omul și artistul, efectele experienței răsfrângându-se atât asupra competențelor profesionale, cât și a sinelui. De pildă, la una dintre discuțiile cu Andrei Șerban, acesta îmi spunea că întotdeauna trebuie să te perfecționezi, să te lupți cu propriile tale blocaje, să încerci să-ți depășești limita. Sfatul poate părea deja clasicizant... ei bine, nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Moreno (Swink, 1985). În 1923 a fost publicat „Morenoos Stegreif” sau Teatrul Spontaneității (Moreno, 1945). Potrivit lui Moreno (1945) cel mai important și dificil aspect al terapiei este să-l faci pe pacient să se exprime. Teoria psihodramei sugerează că expresia sinelui trebuie să fie spontană. Utilizarea cuvântului spontaneitate de către Moreno este foarte specifică (Kipper, 1996). Pentru Moreno, „spontaneitatea poate fi definită ca (1) un răspuns adecvat la o nouă situație sau un răspuns nou la o situație cunoscută, și (2) un
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
a sa Factory, hipiotul devenise un clișeu. Michelangelo Antonioni a închinat un monument hipiotului în filmul său cult, Zabriskie Point. Astăzi, hipiotul e considerat o importantă figură intermediară, de la underground către overground, o caricatură a tânărului rebel, care propagă eliberarea sinelui; însă hipiotul nu a atins radicalismul mișcării punk. Traducere din limba germană de Cristian Cercel Teatrul sibian și-a dublat puterea Veronica D. Niculescu La Sibiu, teatrul și-a dublat puterea. De-a lungul anului 2007, Teatrul Național „Radu Stanca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ca să merite curtenirea poetului: „lumea vrea rime vrea virtuozitate poetică/de genul tup tup tururup tup tup“. E limpede că nu mai avem de-a face aici cu jocul intelectual, căutând un spațiu liber de constrângeri în reflectarea narcisistă a sinelui cu ajutorul modelelor poetice oferite de tradiție. Autorul a ieșit la luptă, pedepsitor, cu sabia de foc a arhanghelului în mână. Horațiu a devenit Gabriel! Lipsește totuși, din poezia lui Decuble, cauza unei atare revolte etice Bineînțeles, nu trebuie mers prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
ipoteza relativismului lingvistic al etnologilor. Un cod lingvistic este, mai întîi, un stoc de cuvinte și un repertoriu de reguli pentru a fi asamblate în mod corespunzător; totodată, el este și un sistem de semnificații, o grilă de înțelegere a sinelui, a celorlalți și a mediului din jur. Transpunerea sa în discurs întreține un raport cu puterea, raport pe care Michel Foucault (L'ordre du discours) îl descrie fără echivoc: "Discursul nu numai că tălmăcește luptele sau sistemele de dominare, ci
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
media, diversele instituții) alcătuiesc factorii importanți în dezvoltarea agresivității. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și percepția relațiilor interpersonale și a sinelui, dar și cei care dictează dezvoltarea și exprimarea unor emoții specifice (mânia, bucuria, empatia, simpatia, vinovăția, rușinea), contribuind la dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor sociale. Înțelegerea mecanismelor de intervenție a acestor factori atât la nivelul apariției, cât și la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate fi astfel luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o manieră subtilă, prin prisma proceselor legate de menținerea și creșterea stimei de sine (auto-evaluare pozitivă sau negativă). Stima de sine poate fi definită ca percepție valorisantă a sinelui fundamentată pe trăiri personale. Gradul stimei de sine reprezintă o dimensiune importantă pentru ceea ce însemnă retrăirea și exprimarea furiei. Cercetările care au încercat să stabilească o legătură între stima de sine și agresivitate au ajuns la concluzii neașteptate. În mod
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Indivizii care resimt un acut sentiment de rușine vor ține cu tot dinadinsul să-și exprime furia, dușmănia, dorindu-le rău celorlalți pentru lucrurile negative ce li se întâmplă. Rușinea este o emoție negativă declanșată de o evaluare negativă a sinelui și de o scădere temporară a stimei de sine. Tendința de a-i învinovăți pe alții pentru răul ce ni se întâmplă este o caracteristică a indivizilor care resimt rușinea într-o situație dată. Această tendință îi poate înfuria sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Russell, 1997 citat de Russell et al., 1998). Huliganii nu-și asumă niciodată responsabilitatea actelor săvârșite, atribuindu-le factorilor contextuali. În plan individual, ei se consideră furioși și folosesc agresivitatea fizică, ținând cont însă foarte mult de părerea celorlalți (sinele public). Ei au de cele mai multe ori antecedente psihopatologice, sunt impulsivi și caută senzații tari (Arms et al., 1997; Mustonen, Arms și Russell, 1996 citați de Russell et al., 1998). Există chiar și cercetări asupra factorilor implicați în declanșarea revoltelor, doar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în situații de provocare fictivă. Din această cauză nu putem trage concluzii solide, chiar dacă rezultatele sugerează că expunerea prenatală la hormoni poate influența dezvoltarea unei sensibilități agresive sporite în situații de provocare. Activitatea hormonală mai poate corela pozitiv cu percepția sinelui și a celorlalți. O corelație pozitivă între nivelul testosteronului și evaluarea sinelui pe scala agresivității a fost observată la subiecții de sex masculin. Corelația este însă negativă pentru subiecții de sex feminin (Gladue, 1991). O altă corelație pozitivă s-a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
solide, chiar dacă rezultatele sugerează că expunerea prenatală la hormoni poate influența dezvoltarea unei sensibilități agresive sporite în situații de provocare. Activitatea hormonală mai poate corela pozitiv cu percepția sinelui și a celorlalți. O corelație pozitivă între nivelul testosteronului și evaluarea sinelui pe scala agresivității a fost observată la subiecții de sex masculin. Corelația este însă negativă pentru subiecții de sex feminin (Gladue, 1991). O altă corelație pozitivă s-a înregistrat între nivelul testosteronului la adolescenți și descrierea de către mamă a comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostile. Conform unui alt aspect al modelului, indivizii țin cont de răspunsurile societății și mai ales de cele ale semenilor în codarea și evaluarea propriului comportament dar și în cel al altora. Dodge crede că interpretările ar putea modifica schemele sinelui și, în consecință, viitorul comportament al individului. Interpretările ar putea duce la formarea unor modele euristice ale deciziilor sau scenariilor ce valorizează cu precădere recompensele instrumentale în defavoarea celor de relaționare (vezi figura 3, p. 145). Figura 2 Modelul prelucrării informației
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau indirect) probabilitatea agresivității pare destul de pretențios. Totuși este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau despre recunoașterea lor ulterioară datorită intervenției terapeutului. Victimele unui abuz sexual prezintă o serie de simptome post-traumatice: coșmaruri, somn neliniștit, anxietate, tremur, tulburări cognitive și afective, percepția inadaptării, comportament de evitare, relații personale perturbate, amintiri și gânduri fragmentate. Percepția sinelui la victimele abuzului sexual este dezorganizată, disociată și inadaptată. Iar percepția celuilalt se bazează pe respingerea inevitabilă (abandon, pedepsire și cruzime). Pentru a înțelege ce li se întâmplă și din ce cauză, victimele își atribuie responsabilitatea abuzului, resimțind vinovăție și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
intensifică în mod paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții o stimă de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește perceperea propriilor competențe individuale și sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
percep lumea ca pe un loc al ostilității și pericolului. Ei își dezvoltă o "memorie structurată" cu privire la această lume ostilă care impune comportamente agresive pentru atingerea scopurilor fixate (Dodge, 1993). Perceperea lumii sociale ca pe un loc al ostilității împotriva sinelui, slaba stimă de sine și prezența unui eu agitat, toate aceste elemente contribuie la activarea unor nevoi foarte puternice de protecție. Iar agresivitatea poate oferi sentimentul puterii și a controlului celorlalți. Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113, 117, 122 simpatic 110 Socializare 73, 94, 127, 188, 190, 204, 207, 235-236 agenți de 70 lacunară 75 procese 23 Spectator agresiv 191 Sportiv agresiv 187 Stări afective 206
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2004, pp. 182-184; Iordănescu, 2006, p. 35; Burton & Dimbleby, 2002, p. 19), de cea ierarhică (Enăchescu, 2008, p. 46 ș.u.) și de comunicarea extrapersonală (Burton & Dimbleby, 2002, p. 19). Comunicarea interpersonală actualizează, din acest punct de vedere, Eu-l/Sinele public al locutorului, felul în care acesta dorește să fie perceput de către ceilalți (Burton & Dimbleby, 2002, p. 19); a se vedea, de exemplu, schimbul de biscuiți dintre colegi, în clasa I; gesturile "afective" ale profesorului față de elevii din clasa pregătitoare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
caracterizată tot după Mucchielli prin: 1. refuzul participării la viața socială normală; 2. refuzul societății și al valorilor sale; 3. marea capacitate de adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un narcisism morbid înțelegînd prin asta o centralizare asupra sinelui, cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]