5,527 matches
-
metodologice sînt mai puternice, pentru că se manifestă ambiția de a imita științele naturale, de a prelua de la ele tehnicile de investigație, de a realiza explicații și generalizări bazate pe principiul cauză-efect, avînd putere de lege științifică. La începutul secolului, marele sociolog german Max Weber participă la mișcarea de reînnoire metodologică, se bucură de aprecieri, experimentează noi metode și elaborează perspective analitice originale [Weber 1922]. Unificarea științelor După această perioadă, plină de entuziasm și de provocări, știința politică, luată ca știință autonomă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cu numele unui cercetător: Neil Smelser, Francesco Alberoni, Alain Touraine, Charles Tilly. Disfuncții și mișcări 1) Prima, în ordine cronologică, dar astăzi probabil mai puțin influentă, este contribuția lui Neil Smelser. Pornind de la schema analitică structural-funcțională elaborată de Talcott Parsons, sociologul american sintetizează astfel poziția sa: "Episoadele comportamentului colectiv constituie adesea un prim stadiu al transformării sociale; ele se manifestă cînd apar condiții tensionate, dar înainte ca mijloacele sociale să fi fost mobilizate pentru un atac specific și probabil eficient al
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de Francesco Alberoni. Pornind de la existența a două stări ale socialului și de la opoziția lor (ca la Weber între starea incipientă și carismă și între organizare patriarhală și birocratică; sau la Durkheim între efervescența colectivă și solidaritatea mecanică și or-ganică), sociologul italian opune "starea incipientă" "stării instituționale și de viață cotidiană", iar "mișcarea", "instituțiilor". Mai precis Alberoni afirmă că "starea incipientă reprezintă un moment de discontinuitate atît sub aspect instituțional, cît și sub aspectul vieții cotidiene. Starea incipientă are o anumită
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din rîndul muncitorilor obișnuiți. Mișcarea conflictuală 3) Aceste observații, importante în sine din punctul de vedere al participării politice, se încadrează pe direcția celei de-a treia teorii, destul de influente, a mișcărilor sociale, cea elaborată de Alain Touraine. În concepția sociologului francez, "mișcările sociale aparțin proceselor prin care o societate se organizează, pornind de la sistemul său de acțiune istorică, trecînd prin conflicte de clasă și tranzacții politice" [1975, 397]. Punctele de sprijin ale teoriei lui Touraine le constituie trei principii ale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ibidem, 416]. Cu cît sînt mai importante mișcările sociale, cu atîta va fi mai valabil principiul totalității. Mișcare și societate În cadrul teoriei sale structurale a acțiunii sociale, Touraine schimbă radical explicația dată de Smelser în legătură cu geneza comportamentelor colective. În timp ce pentru sociologul american cauza schimbării se afla într-o disfuncție a cărei origine se află, în general în afara sistemului social, pentru cercetătorul francez trebuie "să recunoaștem că o mișcare socială nu este expresia unei contra-dicții; ea face să izbucnească un conflict. Este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
socială ia naștere în societate și, prin conflict, realizează transformarea ei. Dezechilibrul puterii 4) În fine, la un nivel redus de abstractizare și cu o atenție sporită pentru actori, se situează teoria acțiunii colective a lui Charles Tilly. Istoricul și sociologul american își formulează afirmațiile pornind de la existența unui dezechilibru în distribuția puterii, prezent în toate societățile. În momentul în care grupurile și actorii iau contact, ei își dezvoltă interese care arată cine pierde și cine cîstigă în urma a diferite interacțiuni
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de la grupuri, de la asociații și de la organizații în așa zisa "cutie neagră" în care se desfășoară procesul decizional. Cu ceva timp în urmă, știința politică a fost criticată de unii dintre propriii săi exponenți, dar și de unii economiști și sociologi, pentru că nu s-a interesat suficient nici de procesele de traducere a cererilor și susținerilor în decizii, în output (procese care au loc în cutia neagră, numită așa tocmai pentru opacitatea funcționării sale), nici de evaluarea efectelor de output adică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de o parte, țările ex-coloniale, abia devenite independente, nu reușeau să dea viață unor regimuri democratice, iar, pe de altă parte, sistemele politice latino-americane, independente de mai bine de un secol, nu reușeau să mențină în viață regimurile democratice, teza sociologului politic Seymour Martin Lipset [1959; 1981] a constituit punctul de referință, pozitiv și negativ, pentru reflecțiile ulterioare. Într-o extremă sinteză, folosind anumiți indicatori socioeconomici (venit pe cap de locuitor, grad de instrucție, procent de urbanizare, nivel de industrializare, acces
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Mai important însă este faptul că rezultatele lor sunt niște fotograme care surprind realitatea dintr-un anumit unghi, doar dintr-o poziție. Uneori pe baza lor se dau verdicte prea nete, se pun sentințe sau se trag concluzii aiuritoare. Noi, sociologii, știm că procentele dintr-un sondaj pot fi, de multe ori, mai mult semnul că acolo este ceva de explicat și că avem de strabătut alte cărări ale documentării sau de explicației. Reconstituind prin întrebări sau răspunsuri percepțiile sau reprezentările
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în mână așa cum ar dori istoricii oficiali. Memoria este vie și acționează în timp real, trebuie să furnizeze argumente pentru anumite acțiuni ale individului, mai ales în scopul furnizării unei imagini de sine pozitive. Apare aici și o dificultate pentru sociologi atunci când interoghează memoria subiecților. Se întâlnesc de multe ori cu fragmente de memorie colectivă oficială pe care nu au cum să le interpreteze decât ca elemente de memorie individuală și nu de istorie reflectată. Reamenajarea trecutului este afectată și de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cincinal și strategiile pe termen lung, a gândit să le așeze în funcție de nevoia comunității locale. S.B.: Este ceea ce numim astăzi analiză SWAT. D.T.: Da, dar o analiză după model monografic, gustian. În comisiile acestea intrau demografi, statisticieni, etnografi, istorici și sociologi, toți cercetători de la Universitatea "Al.I. Cuza", care nu aveau treabă cu propaganda. Cu rezultatele acestor cercetări Iliescu se prezenta la Comitetul de Stat al Planificării. Nu a mai apucat să finalizeze modelul, pentru că, după cum se știe, acesta a fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
orientare școlară de către Universitate, iar Gheorghe Bourceanu și cere sprijinul organizației în finalizarea cercetărilor studenților în întreprinderi. D.T.: Gheorghe Bourceanu răspundea de cercul de sociologie, ne antrena în derularea și finalizarea cercetărilor studenților în întreprinderi, în acea perioadă existau chiar sociologi în aceste unități, până la desființarea secției de Psihologie-Sociologie. S.B.: Ați fost în întreprinderi cu Bourceanu? D.T.: Da, pe la Nicolina, pe la CFS, Mase plastice. Chiar ne duceam, învățam foarte multă sociologie aplicată, de la cum se întocmește un chestionar până la evaluări calitative
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
știința a înlăturat, zice-se, panica rudimentară dinaintea stihiilor și a penumbrelor magice, populația globului s-a mai deșteptat. Nu cred. Vechile spaime au fost înlocuite de unele noi, ba a apărut chiar o specie nouă de frică, numită de sociologi și psihologi „frica-divertisment“. Căutăm frisonul groazei ca pe o plăcere, așa cum ne pregătim să petrecem o seară agreabilă urmărind, la televizor, un horror. Nu e zi să nu fim intoxicați de „informații“ spectrale privind fie realitatea imediată, fie realitatea continentală
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
celor care nu-și găsesc „rostul în propria lor comunitate“, nu au un program autonom și își ca muflează „invidia“ în „marș triumfal“. Termenii „rost“ (a-ți găsi rostul), „invidie“, „disperare“ nu fac parte, de regulă, din vocabularul „științific“ al sociologului. La fel, termenul „lăcomie“, folosit de Barack Obama pentru a explica începuturile crizei economice în care ne aflăm. Toți acești termeni se referă la malformații ale interiorității umane, la vicii de alcătuire sufletească, la probleme care țin de „forul lăuntric
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu e nimic de salvat. Ce cacofonie eviți când spui „ca și soluție“, în loc de „ca soluție“? Sau „ca și profesor“, în loc de „ca profesor“? Or, această anomalie s a răspândit galopant, așa încât rareori mai auzi, în asemenea cazuri, versiunea normală. Las sociologilor și psiho sociologilor sarcina, după mine imposibilă, de a explica astfel de aiureli. Deocamdată, tot ce pot spune e că, de câte ori vizionez emisiuni în care se vorbește despre ce lecturează unii și alții, mă simt, ca și scriitor, destul de iritat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de salvat. Ce cacofonie eviți când spui „ca și soluție“, în loc de „ca soluție“? Sau „ca și profesor“, în loc de „ca profesor“? Or, această anomalie s a răspândit galopant, așa încât rareori mai auzi, în asemenea cazuri, versiunea normală. Las sociologilor și psiho sociologilor sarcina, după mine imposibilă, de a explica astfel de aiureli. Deocamdată, tot ce pot spune e că, de câte ori vizionez emisiuni în care se vorbește despre ce lecturează unii și alții, mă simt, ca și scriitor, destul de iritat. Martirajul limbii române
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
peste granițe. BUCOVINA ȘI MITUL HABSBURGIC 2 1. Parte componentă a spațiului geografic situat la răsărit de lumea germană și la apus de Imperiul Sovietic teritoriu cuprinzând un mozaic de popoare și state mici și mijlocii, pe care istoricii, politologii, sociologii, specialiștii în istoria culturii și în literatura comparată îl numesc Europa Centrală, "A treia" Europă, Europa "intermediară" sau cu sintagma germană Mitteleuropa, Zwischeneuropa, Ostmitteleuropa, ori cu varianta austriacă Zentraleuropa Bucovina rezumă ea însăși vitregiile, schimbările dramatice, implicațiile și complicațiile stăpânirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și "în ce măsură ar fi posibilă regăsirea rădăcinilor trecutului sub forma unui program ideologic teritorial explicit formulat, în care să fi funcționat primatul întregii populații a țării asupra intereselor fiecărui grup național?" . Nu e deloc întâmplător faptul că, dintre istoricii, politologii, sociologii sau etnologii care iau parte la dezbaterea problemelor Bucovinei ca "model de integrare europeană actuală și viitoare" evreii subscriu fără rezerve mitului habsburgic. Chaim Frank, de pildă, analizând "aportul evreilor la cultura Bucovinei", după ce relevă că "nici nemții fasciști, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
trei trăsături importante: este dobîndită, și nu înnăscută, diversele sale componente se articulează într-un sistem și trăsătura sa definitorie este disponibilitatea de a fi împărtășită. Deși definițiile sînt diverse și nu acoperă întotdeauna aceeași arie semantică, astăzi antropologii, psihologii, sociologii și pedagogii sînt de acord cu faptul că termenul cultură desemnează "un ansamblu moștenit social și transmis de conduite și simboluri purtătoare de semnificații, un sistem de reprezentări și un sistem de limbaj care se exprimă sub forme simbolice, un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de mobilitate socială masivă. Emigrarea în masă Primii specialiști din zona științelor sociale care s-au preocupat sistematic de problema emigrării, precum Schlesinger, Hansen, Blegen, Wittke, au fost ei înșiși copiii sau nepoții emigranților. începînd cu lucrarea lui Oscar Handlin, sociologii au început să se concentreze asupra proceselor asimilaționiste experimentate subiectiv. în opinia istoricilor, emigranții au adus cu ei valori culturale diverse, pe care le-au folosit pentru a-și păstra controlul asupra propriilor vieți și pentru a-și structura formele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale secolului XX, cercetarea celor doi exponenți ai Școlii de la Chicago urmărea să explice problemele sociale ale vremii prin examinarea relației subiective dintre indivizi și societatea integratoare. Mai mult, investigația a avut o mare influență asupra unei întregi generații de sociologi, consfințind rolul de prim-plan al Școlii de la Chicago în cunoașterea socială. Studiul a fost mai mult decît o cercetare a adaptării emigranților, propunînd o analiză ce examina modul în care societățile tradiționale răspund la forțele modernizării. Articulat ca o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
examina modul în care societățile tradiționale răspund la forțele modernizării. Articulat ca o strădanie deliberată de a dezvolta o metodologie calitativă sistematică pentru sociologie, bazată pe surse narative ce oglindeau experiențe de viață individuale (de tipul corespondenței), cartea celor doi sociologi sublinia faptul că ordinea socială se află la intersecția dintre valori, atitudini și practici sociale. Thomas și Znaniecki nu au pus atît de mult accentul pe asimilarea individuală, cît pe formarea comunitară, adică pe etnicizare. în ciuda limitelor studiului pe care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Self-ul în contextul său fizic distanța proxemică întregi corpuri de cercetări asupra distanței proxemice, înțeleasă ca distanța fizică interpersonală care asigură o securitate psihologică în relația cu "celălalt", s-au articulat în ultimii ani, pornind de la intuițiile antropologului și sociologului american E.T. Hall (1966/2006), precum cele sistematizate de Little (1968), Smith și Bond (1998), Floyd și Voloudaki (1999) ori Littlejohn și Foss (2005). în figura 1 prezentăm distribuția spațială a distanței proxemice pentru cultura nord-americană. Vom descrie mai apoi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autorilor și autoarelor care au avut deschiderea și bunăvoința de a participa cu un text propriu la acest volum: Harriet SILIUS (Profesoară, Gender Studies, Åbo Akademi University, Finland), Jacqueline HEINEN (Profesoară emerită în Sociologie, Université de Versailles, Franța), Arnaldo SPALLACCI, (Sociolog, Centrul de Studii despre Gen și Educatie (CSGE), Universitatea din Bologna, Italia), Reghina DASCĂL (Profesoară, Centrul Interdisciplinar de Studii de Gen, Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne, Universitatea de Vest Timișoara), Lavinia BETEA (Profesoară, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad), Nicoleta
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Broo în 1970. Mi-am întâlnit viitorul partener de viață în prima zi la universitate când toate asociațiile pentru studenți s-au prezentat. Am locuit într-un apartament de 20 de metri pătrați pe care îl închiriasem. Și el era sociolog și lucra ca cercetător. Înainte de a avea copii ne-am mutat într-un apartament mai mare. A fost o perioadă cu o inflație mare și băncile dădeau împrumuturi foarte ieftine pentru cuplurile tinere. Ne-am gândit să cumpărăm o casă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]