12,660 matches
-
different religions, probably resulted from pseudo-conversions imposed by military and political conquests. Primit la redacție: ianuarie 2005 Nouă ipoteze pentru o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 Cătălin Zamfir Universitatea București Articolul realizează o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Primit la redacție: ianuarie 2005 Nouă ipoteze pentru o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 Cătălin Zamfir Universitatea București Articolul realizează o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunistă: 1944-1989 Cătălin Zamfir Universitatea București Articolul realizează o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific; În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific; În fine, să-și identifice o poziție În raport cu complexul teoretico-ideologic marxist-leninist. Strategia ,,valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al adoptării paradigmei acesteia. Sociologia românească În perioada comunistă s-a plasat la un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific; În fine, să-și identifice o poziție În raport cu complexul teoretico-ideologic marxist-leninist. Strategia ,,valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al adoptării paradigmei acesteia. Sociologia românească În perioada comunistă s-a plasat la un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Astfel, sociologia românească s-a orientat către o reformă socială semisubterană, de jos În sus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al adoptării paradigmei acesteia. Sociologia românească În perioada comunistă s-a plasat la un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Astfel, sociologia românească s-a orientat către o reformă socială semisubterană, de jos În sus, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Opțiune metodologică Sociologia românească, prin Însăși vocația sa, nu poate fi tratată doar ca știință, deci exclusiv dintr-o perspectivă epistemologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Astfel, sociologia românească s-a orientat către o reformă socială semisubterană, de jos În sus, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Opțiune metodologică Sociologia românească, prin Însăși vocația sa, nu poate fi tratată doar ca știință, deci exclusiv dintr-o perspectivă epistemologică, ci ca proces social-cognitiv. Este nevoie de o teorie sociologică a sociologiei românești, desigur, Însă cu importante componente epistemologice. De fapt, mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În sus, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Opțiune metodologică Sociologia românească, prin Însăși vocația sa, nu poate fi tratată doar ca știință, deci exclusiv dintr-o perspectivă epistemologică, ci ca proces social-cognitiv. Este nevoie de o teorie sociologică a sociologiei românești, desigur, Însă cu importante componente epistemologice. De fapt, mai mult sau mai puțin, orice știință este nu numai un fapt cognitiv, ci totodată un fapt social, trebuind să fie obiectul unei teorii social-cognitive. O asemenea analiză a sociologiei românești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a sociologiei românești, desigur, Însă cu importante componente epistemologice. De fapt, mai mult sau mai puțin, orice știință este nu numai un fapt cognitiv, ci totodată un fapt social, trebuind să fie obiectul unei teorii social-cognitive. O asemenea analiză a sociologiei românești din perioada comunistă nu este prima abordare de acest fel. În 1983 a fost publicată o excelentă carte, probabil una dintre cele mai bune lucrări sociologice din acea perioadă: Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei (Ștefan Costea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fie obiectul unei teorii social-cognitive. O asemenea analiză a sociologiei românești din perioada comunistă nu este prima abordare de acest fel. În 1983 a fost publicată o excelentă carte, probabil una dintre cele mai bune lucrări sociologice din acea perioadă: Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei (Ștefan Costea, Maria Larionescu, Ion Ungureanu). În ultimii ani, s-au mai produs reevaluări ale sociologiei românești În perioada aceasta, Însă nu pe baza unor analize empirice sistematice, ci mai mult pe baza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asemenea analiză a sociologiei românești din perioada comunistă nu este prima abordare de acest fel. În 1983 a fost publicată o excelentă carte, probabil una dintre cele mai bune lucrări sociologice din acea perioadă: Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei (Ștefan Costea, Maria Larionescu, Ion Ungureanu). În ultimii ani, s-au mai produs reevaluări ale sociologiei românești În perioada aceasta, Însă nu pe baza unor analize empirice sistematice, ci mai mult pe baza unor teoretizări ale propriei experiențe ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost publicată o excelentă carte, probabil una dintre cele mai bune lucrări sociologice din acea perioadă: Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei (Ștefan Costea, Maria Larionescu, Ion Ungureanu). În ultimii ani, s-au mai produs reevaluări ale sociologiei românești În perioada aceasta, Însă nu pe baza unor analize empirice sistematice, ci mai mult pe baza unor teoretizări ale propriei experiențe ale autorilor - M. Larionescu (2002) și C. Zamfir (2001 și 2004). În acest studiu voi utiliza cartea lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primul rând ca sursă de date empirice. Cartea a realizat o largă cercetare empirică a producției sociologice În perioada 1945-1980, prezentând sinteze empirice care oferă o bază excelentă de analiză mai departe. Dincolo de datele oferite, cartea Își propune să analizeze sociologia dintr-o perspectivă sociologică, ca „un fapt social global” (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 61). Obiectul analizei din acest studiu Îl reprezintă atât istoria sociologiei, cât și modul În care sociologii operează În acea epocă evaluarea istoriei sociologiei. Atât obiectul, cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oferă o bază excelentă de analiză mai departe. Dincolo de datele oferite, cartea Își propune să analizeze sociologia dintr-o perspectivă sociologică, ca „un fapt social global” (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 61). Obiectul analizei din acest studiu Îl reprezintă atât istoria sociologiei, cât și modul În care sociologii operează În acea epocă evaluarea istoriei sociologiei. Atât obiectul, cât și sociologii analiști de atunci trebuie incluși În „faptul social global” al analizei prezente. Istoria nu trebuie judecată moral și ideologic simplist, ci Înțeleasă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propune să analizeze sociologia dintr-o perspectivă sociologică, ca „un fapt social global” (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 61). Obiectul analizei din acest studiu Îl reprezintă atât istoria sociologiei, cât și modul În care sociologii operează În acea epocă evaluarea istoriei sociologiei. Atât obiectul, cât și sociologii analiști de atunci trebuie incluși În „faptul social global” al analizei prezente. Istoria nu trebuie judecată moral și ideologic simplist, ci Înțeleasă prin plasarea ei În contextul social global. Într-un regim autoritar, care impunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
incluși În „faptul social global” al analizei prezente. Istoria nu trebuie judecată moral și ideologic simplist, ci Înțeleasă prin plasarea ei În contextul social global. Într-un regim autoritar, care impunea cu mijloace represive propria sa ideologie, reprimând tentative alternative, sociologia, ca, de altfel, și alte discipline științifice, putea să supraviețuiască și să promoveze mesajul său onest și constructiv doar prezentându-se, În grade și forme diferite, ca fiind compatibilă cu ideologia dominantă. Este adevărat Însă că formulele introductive de justificare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prezentându-se, În grade și forme diferite, ca fiind compatibilă cu ideologia dominantă. Este adevărat Însă că formulele introductive de justificare ideologică erau adesea de natură a deforma Însuși fondul analizei. Este ușor ca acum să dăm o altă explicație sociologiei românești. Și eu o voi Încerca să schițez o altă explicație, fără a considera necesar să intru În dispută cu cea oferită de carte. Nu numai că o asemenea polemică ar fi profund incorectă, dar voi Încerca să explic și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scheme explicative. Pe lângă datele excelente oferite de lucrare, voi utiliza și „texte” de aici pentru a ilustra nu „credința” autorilor, ci comportamentul lor Într-un mediu puternic ideologizat și opresiv politic, un mod al sociologului de a Încerca să salveze sociologia și să promoveze punctul său de vedere ca sociolog. Cred că În momentul de față este posibil, dar e și o datorie a noastră, a sociologilor, să oferim o nouă analiză a istoriei sociologiei românești. Desigur că În studiul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologului de a Încerca să salveze sociologia și să promoveze punctul său de vedere ca sociolog. Cred că În momentul de față este posibil, dar e și o datorie a noastră, a sociologilor, să oferim o nouă analiză a istoriei sociologiei românești. Desigur că În studiul de față nu va fi posibil decât să avansăm câteva ipoteze care ar putea reprezenta elementele unei teorii asupra procesului social-cognitiv de formare și evoluție a sociologiei românești după al doilea război până la Revoluția din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologilor, să oferim o nouă analiză a istoriei sociologiei românești. Desigur că În studiul de față nu va fi posibil decât să avansăm câteva ipoteze care ar putea reprezenta elementele unei teorii asupra procesului social-cognitiv de formare și evoluție a sociologiei românești după al doilea război până la Revoluția din 1989. Etapele evoluției sociologiei românești În perioada 1944-1989 Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție (1989) cunoaște schimbări dramatice generate de o combinare a unor factori sociali (contextul politico-ideologic) și cognitivi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În studiul de față nu va fi posibil decât să avansăm câteva ipoteze care ar putea reprezenta elementele unei teorii asupra procesului social-cognitiv de formare și evoluție a sociologiei românești după al doilea război până la Revoluția din 1989. Etapele evoluției sociologiei românești În perioada 1944-1989 Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție (1989) cunoaște schimbări dramatice generate de o combinare a unor factori sociali (contextul politico-ideologic) și cognitivi (relațiile dintre diferitele componente ale cunoașterii: ideologie, filosofie, sociologie). Dinamica acestor forțe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi posibil decât să avansăm câteva ipoteze care ar putea reprezenta elementele unei teorii asupra procesului social-cognitiv de formare și evoluție a sociologiei românești după al doilea război până la Revoluția din 1989. Etapele evoluției sociologiei românești În perioada 1944-1989 Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție (1989) cunoaște schimbări dramatice generate de o combinare a unor factori sociali (contextul politico-ideologic) și cognitivi (relațiile dintre diferitele componente ale cunoașterii: ideologie, filosofie, sociologie). Dinamica acestor forțe a produs orientarea sociologiei, poziționarea ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1989. Etapele evoluției sociologiei românești În perioada 1944-1989 Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție (1989) cunoaște schimbări dramatice generate de o combinare a unor factori sociali (contextul politico-ideologic) și cognitivi (relațiile dintre diferitele componente ale cunoașterii: ideologie, filosofie, sociologie). Dinamica acestor forțe a produs orientarea sociologiei, poziționarea ei În contextul cognitiv și modificarea atitudinii politice față de această disciplină. Costea, Larionescu și Ungureanu (1983) identifică o etapizare ideologizată a evoluției postbelice a sociologiei, impusă de epocă, care nu mai poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1944-1989 Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție (1989) cunoaște schimbări dramatice generate de o combinare a unor factori sociali (contextul politico-ideologic) și cognitivi (relațiile dintre diferitele componente ale cunoașterii: ideologie, filosofie, sociologie). Dinamica acestor forțe a produs orientarea sociologiei, poziționarea ei În contextul cognitiv și modificarea atitudinii politice față de această disciplină. Costea, Larionescu și Ungureanu (1983) identifică o etapizare ideologizată a evoluției postbelice a sociologiei, impusă de epocă, care nu mai poate fi susținută acum. Utilizând datele oferite de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]