28,739 matches
-
ca pentru vecie Unor spirite dăltuite în durere Și facere de rău. Doamne, deschide-ți brațele atotputernice, Dă-le aripi, gătește-i ca pe niște îngeri ai durerii Spre pildă celorlalți, din celălalt iad pământean, Cel al îmbuibării și nerușinării, Soldați ai mantrelor și manierelor de stradă! Sărutările lor Se observă că a sosit primăvara, deși ghioceii s-au stins dinaintea iernii! Viorile au înghițit trupurile poeteselor, cântătoare și neimitabile, ele dau anunțul orei de bal, și cei ce-au uitat
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
mare îngrijorare! Semiaza! Iei conducerea și peste o zi de-a noastră doresc un raport de care să nu-mi fie rușine să-l înaintez Stăpânului! Executarea! Semiaza se ridică, înalt, strălucitor și neînduplecat! Peste o oră de-a lor soldații săi deja căsăpeau trupurile celor care nu se îndurau să lase castronul cu friptură de la gură. Acțiunea părea una cu mare folos. Doar că nu aducea combatanților nici o satisfacție. Era ca și cum ai omorî viermi de mătase puhavi și abulici, incapabili
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
care poate fi citit și recitit din generație în generație, oferindu-i viață veșnică marelui poet. În volumul de față apar în repetate rânduri cifrele: 13 (Toate lucrurile poartă numărul 13; Vagonul numărul 13,/ locul numărul 13,/taxiul numărul 13; soldatul cu numărul 13; scaunul cu numărul 13; casa mea are numărul 13;), 31 (zboară Îngerul,/31-13, 13-31), 33 (33 a strigat îngerul; 33 au strigat mama și tata; 33 a scâncit și sora din pătuț;), 50 (Cu 50 de bile
ULTIMUL ZOR,RECENZIE DE FLORINA DINU de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367429_a_368758]
-
simetric”). Și: „Toate lucrurile poartă numărul 13 / ca și cum s-ar fi născut toate deodată / și toate numai în casa Poetului! // Vagonul numărul 13 / locul numărul 13 / taxiul numărul 13 / ca și cum toate / au declarat grevă Poeziei / pentru ziua de 13 /.../ ca și cum soldatul cu numărul 13 / sub aripa Îngerului / își ascunde Timpul / și dorința de moarte” („Medalionul nr. 13”). Și: „13, ca niște limbi de clopot / înfioară cerul și pământul / cu sunetul său de dincolo /.../ casa mea are numărul 13” („Îngerul Poeziei”). În
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
a căutat să aibă la îndemână câteva. Acum crescuse și numărul de păsări, mai ales rațe și gâște care se bucurau de apa canalului din spatele curții. Cum se săturau de bălăcit, o luau în pas legănat, una în spatele celeilalte precum soldații la instrucție, la păscut iarbă grasă pe întinderea fostei bălți a Ialomiței, asanată și cultivată de către I.A.S. - ul din localitate. Găseau cu ce să se hrănească până seara când singure se întorceau de la păscut. Toate aceste realizări dovedeau că
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
frontului, se vedeau printre buruienile din preajma cazematei țeste omenești, împraștiate precum bostanii, toamna”, rostește el zguduitoarea propoziție. Cică la primul atac rusesc, militarii din cazemată (artilieriști și mitraliori) s-au retras în panică, lăsând cazemata goală. Muștruluiți de comandanții superiori, soldații și comandanții lor inferiori au reocupat cazemata, cu muniție îndestulătoare. Pentru a stopa un nou episod de panică, un superior le-ar fi ferecat ușa uriașă de oțel, pe dinafară (...“cu un apatat de sudură”, fabuleaza evocatorul) . După ce au terminat
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
anului 1918 (lunile octombrie și noiembrie cel puțin) în asigurarea ordinii la Viena, Praga etc. Mulți ofițeri români (militari de profesie sau ofițeri în rezervă, cum era și cazul lui Iuliu Maniu) și-au adus un aport indiscutabil în fruntea soldaților la menținerea unui climat de ordine și siguranță în principalele orașe din monarhie împotriva unor elemente bolșevizate care doreau să provoace daune materiale și chiar să amenințe integritatea cetățenilor, precum și buna funcționare a instituțiilor publice. I.Ț: Poate fi de
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
al mlaștinii, pot ridica un oraș acolo unde este apa! Cine a construit Veneția, putea construi și Londra pe o baltă urât mirositoare! Se gandesc la o hrană sănătoasă, căci o armată bună e o armată sănătoasă și își hrănește soldații cu grâu care nu se alterează, iar apa curată o aduc în orașe din izvoare prin apeducte salubre, căci nu e bine să ai molima generată de lipsă de igienă. Dacă am căi și roți la trăsura, ce să fac
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
și pentru bogățiile naturale, în special cele din mine: cupru, aur, fier, argint, plumb, sare, la mare căutare în Imperiul Român. De ce au plecat românii în anul 407? Pt. că erau atacați la ei acasă și aveau nevoie de toți soldații disponibili: - 406 triburi germanice atacă Italia și Franța românilor - 409 alanii, suezii, vandalii atacă Spania românilor - 410 vizigotul Alaric cucerește Romă, începe declinul Imp. Român de Apus - 410 anglii și saxonii din Germania pun piciorul hotărât în Marea Britanie, dându-i
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
se afla atunci în garnizoană, asistă la nunta ei, apoi imediat seîntoarse. După un drum de trei zile cu olacul, cum se făcea călătoria pe atunci, zdrobit de oboseală și bolnav, își mângâie calul și, presimțindu-și pieirea, îl dăruiește soldatului de ordonanță; după trei zile, se stinge din viață. Vărul său, Lăcusteanu indică drept cauză a morții una mai prozaică - fiind în lagărul Craiovii s-au bolnăvit de disinterie. Un cercetător buzoian, Petre Ștefan, în siajul creat de confesiunea de
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din nou aer curat. Așa ne treceau zilele săptămânii. Duminica nu lucram, era zi de odihnă. Sub aceiași pază a soldaților înarmați, de la cele 4 colțuri ale curții cu gard ghimpat, deținuții, umpleau curtea cu grupuri de câte 5-6-10 persoane. Între ei era de obicei câte un preot. Se rugau. Se țineau un fel de predici ori cuvinte de folos și
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din nou aer curat. Așa ne treceau zilele săptămânii. Duminica nu lucram, era zi de odihnă. Sub aceiași pază a soldaților înarmați, de la cele 4 colțuri ale curții cu gard ghimpat, deținuții, umpleau curtea cu grupuri de câte 5-6-10 persoane. Între ei era de obicei câte un preot. Se rugau. Se țineau un fel de predici ori cuvinte de folos și
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
umplut sacul...apoi, în timp...s-a golit și ăla, că doar nu ține o veșnicie. Au un băiat frumos și timid, polițist. Infirmiera a avut de tras greu. Șefa ei a rămas gravidă și n-a zis nimic, iar soldatul n-a vrut s-o ia de nevastă. De rușine, mătușa a luat-o să nască și să stea cu bebele la ea, dar , după un timp, tânăra mămică și-a înfrânt rușinea și a plecat la ea în sat
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
șeful Statului-Major al Diviziei a V-a, coloneii Captaru, Maltopol, Tedu, Codler, maiorul Haupt, căpitanul Bodiu ș.a., în centru căreia trona colonelul NKVD-ist Samoilov, orchestrând pe partitura de deschidere cu rușinoasa propunere și încheind-o cu amenințările de rigoare. Soldatul Căprăroiu a deschis ședința de la masa roșie, încredințându-i conducerea Anei Pauker: „Mare și ciolănoasă, aceasta se propti în pumnii ei puternici pe masa roșie, aruncând peste mulțimea capetelor noastre o privire de ură și provocare. Fața osoasă și dură
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
p. 202-203) La Mihailovo era un fel de lagăr-filtru, unde se triau și se expediau între solstiții și echinoxuri prizonierii sovieticilor. Dintre toate gările cu rănile de război încă necicatrizate prin care mișunau umbre și stafii, încadrate între garnituri de soldați balșoi-ceasovoi, Voronejul se deosebea prin numărul excesiv de mutilați și invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau să adune mulțimea răniților. O astfel de garnitură a pus față în față într-una din zile două grupuri de prizonieri: ostași români și o
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
rechizitoriul. Era pe vremea când Tiberius, împăratul nostru, să-l ocrotească zeii, a poruncit ca Roma să fie curățată de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o sutăcincizeci de denari iar un soldat cam douăzeci de denari. Împăratul și-a spus că o parte însemnată din bani ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel. Personal am fost
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel. Personal am fost de acord cu porunca imperială. Mai era o problemă. Aproape toți senatorii, înalții funcționari și dregători ai statului, curtezanele, foarte mulți cavaleri, soldații și ofițeri de rang superior sau inferior mergeau la șarlatani de genul ăsta și căutau răspunsuri la întrebări de tot felul. Marea majoritate a celor care mergeau la ghicitori întrebau cum să facă bani mai ușor, sau doreau să facă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
rămas tot plebe. Neinstruită, ahtiată după luptele de gladiatori, ori după idele lui Marte, saturnalii, lupercalii și alte sărbători, adunată în piețe și asmuțită împotiva cuiva chiar și împotriva ei înșiși. Săracii au rămas însă tot săraci, umplând legiunile cu soldați trimiși la marginile lumii, iar cetățenii Romei au ajuns precum manii și lemurii care vin din lumea umbrelor să ia ofrande la morminte. Bogații Romei dețin nouă din zece, deși ei sunt unul din zece. Toți săracii în schimb, dețin
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
neuitare), s-a publicat, anul trecut (2008), un impresionant raport despre prețul vredniciei, scris la mulți ani de la evenimente, apoi păstrat în manuscris peste două decenii. Este jurnalul de front - de front front și de front de viață - al fostului soldat (mort deja, de zece ani - 29 iulie 1998 - la apariția cărții) participant la a doua bătaie mondială, Ioan Patca, editat, acum, de cel căruia i-a fost dăruit - fiul autorului, colonelul Iulian Patca. De fapt, nu doar editat, ci și
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
de la Armată, nici de la Marele Cartier General. [...] Ministerul de război a găsit cu cale să adopte pentru trupă chiloți în locul izmenelor lungi de pânză care acopereau gleznele. Ministerul a făcut această substituire ca să facă economie, fără să se gândească că soldații vor tremura de frig. Am găsit soldați care și-au tăiat mânecile de la cămăși pentru a-și înnădi chiloții, ca să-și acopere gleznele”. Cei cu decizia (luată la căldură)! Ceilalți - cu povara și cu rezistența. La fața locului: „În dimineața
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
Ministerul de război a găsit cu cale să adopte pentru trupă chiloți în locul izmenelor lungi de pânză care acopereau gleznele. Ministerul a făcut această substituire ca să facă economie, fără să se gândească că soldații vor tremura de frig. Am găsit soldați care și-au tăiat mânecile de la cămăși pentru a-și înnădi chiloții, ca să-și acopere gleznele”. Cei cu decizia (luată la căldură)! Ceilalți - cu povara și cu rezistența. La fața locului: „În dimineața următoare trebuia să fim pregătiți cu tunul
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
Au fost acei teroriști? - Mai lasă-mă cu teroriștii voștri! Nu au existat așa ceva! - Atunci, securiștii? - Ce aveți cu securiștii? Ăia au fost băieți destepți, au depus primii armele. - Atunci... armata? - Tu ai spus-o, nu eu! - Hai, spune-mi! Soldat sau ofițer? - Ofițer. A tras în noi până s-a înroșit țeava pistolului mitralieră. Prima dată m-a nimerit cu un singur glonț. Am căzut pe asfalt cu mâna dreaptă ridicată. Am încercat de câteva ori să mă ridic. De
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]