16,835 matches
-
cum puteau captura bestia. Știa de acum foarte bine ce are de făcut, planul său era gata și ardea de nerăbdare să înceapă să-l pună în aplicare. Se ridică și se dezbrăcă de tot. Intră în baie și se spălă îndelung, îndepărtând odată cu apa, toată oboseala zilei trecute. Se bărbieri și își puse un rând de haine curate. Ieși apoi din cameră, îndreptându-se spre apartamentul lui Mihailovici. Intră fără să mai aștepte vreun răspuns la bătaia sa formală în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Toma că trebuie să facă. Nu o folosise niciodată, lui nu-i trebuia așa ceva dar, nu renunța la ea. O muta dintr-un buzunar în altul, ori de câte ori își schimba uniforma și, pentru că el considera că este curată, nici nu o spălase vreodată. O strânse boț și se pregăti să o îndese în gura lui Boris. Nu te grăbi, spuse repede mercenarul, văzând că agentul nu glumește, comisarul este în pericol. Containerul de sus este plin cu un gaz toxic care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din precipitații moderate și de lungă durată pătrunde încet în sol, până la rădăcina plantelor, asigurând creșterea în condiții optime. Un grad mare de pericol îl constituie aversele, când mari cantități de apă cad în scurt timp, formând șuvoaie, torenți care spală solul, facilitează eroziunea și distrugerea straturilor granulare a acestora și formarea de anțuri și viroage. Iarna, stratul de zăpadă constituie o rezervă importantă de apă pentru agricultură, însă atunci când zăpada se topește brusc, pe pante se formează viituri puternice care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
solul, facilitează eroziunea și distrugerea straturilor granulare a acestora și formarea de anțuri și viroage. Iarna, stratul de zăpadă constituie o rezervă importantă de apă pentru agricultură, însă atunci când zăpada se topește brusc, pe pante se formează viituri puternice care spală solul, producând mari pagube în agricultură. în zona noastră, zăpada cade neuniform, în funcție de circulația atmosferică și temperatura aerului. Ninsorile încetează când temperatura zilnică depășește 50C. Fenomene meteorologice cu urmări asupra desfășurării normale a vieții oamenilor și cu pierderi însemnate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când mergea la deal scotea plugul mai în față căci altfel nu putea să fie tras e cele două vite slabe; așa că pământul s-a stricat, s-au făcut râpi, deoarece atunci când ploua tare, pământul nu era arat adânc, era spălat de ape. Astfel, pământul împărțit pe cap de locuitor s-a stricat. După cel de-al doilea război mondial a venit Partidul Muncitorescă Român și a format colective sau întovărășiri, adunând pământul iar la un locă și punând oamenii să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când Cocu a ajuns acasă, noaptea, a bătut în geam și a spus cine este. Toți ai casei au vrut să-l îmbrățișeze (îl credeau pierdut), dar el nu le-a dat voie: „Sunt plin de păduchi, vreau să mă spăl!” Cocu Boteanu s-a căsătorit cu fata unui proprietar de la Podoleni, între Buhuși și Piatra Neamț, dar nu a renunțat la cariera militară. A fost comandantul închisorii de la Galați, unde, pentru un timp, a fost închis Emil Botnăraș. Evenimentele politice de după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Auzi domn’ Cernat, zghibura dracului, vrea să-i omoare pe farmaciști, prin potrivire de nume.” L-am cunoscut pe Dumitru Iacobeanu după anul 1950, când organizase o stână la Valea Boțului, în gospodăria Arghiroaiei. Când cumpărai brânză de la el, își spăla mâinile, cuțitul, și așeza pe masă un ștergar alb. Revenind la averea țăranului român, vitele din bătătură, vom observa din statistica pe anul 1889 că, raportat la numărul capilor de familie, 503, numărul animalelor era mic. Animale domestice Fie că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
te aștept cu descântecul. Îi spune că lelica era plecată și când a venit a spusă că ești deochiată și te-a descântat; gustă din sticluță de două ori, îți faci cruce în cele patru părți, iar cu restul te speli și a zisă că-ți trece. Eu m-am dusă în grădină, mi-am căutat de lucru, ca să nu mă bufnească râsul. Când m-am întors, zice povestitorul șugubăț. Casandra mea era veselă și luminată la față parcă și se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
case exista o încăpere specială în care, de toamna târziu, până primăvara, se instala războiul de țesut; în altele - majoritatea - stativele erau instalate în camera de zi, bună pentru toate. Nici prelucrarea lânii nu era ușoară. Lâna de pe oaie era spălată în mai multe ape, se usca pe gard, urma scărmănatul, despărțitul firelor bătute, apoi era foșalată, se făceau caiere și se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ouăle) este un test psihică care nu poate fi trecut de fiecare muritor. Purificarea trupului este însoțită de purificarea locuinței și a întregii gospodării: se face curățenie peste tot, se spoiește cu var și se dezinfectează locuința, se scutură, se spală lenjeria, se spală trupurile obosite de muncă și se întâmpină sărbătorile curat sufletește și trupește. Aceasta este doar o latură a pregătirilor pentru întâmpinarea marilor sărbători creștine. Pe lângă semnificația strict religioasă, aceste sărbători sunt prilej de petrecere pentru tot satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
test psihică care nu poate fi trecut de fiecare muritor. Purificarea trupului este însoțită de purificarea locuinței și a întregii gospodării: se face curățenie peste tot, se spoiește cu var și se dezinfectează locuința, se scutură, se spală lenjeria, se spală trupurile obosite de muncă și se întâmpină sărbătorile curat sufletește și trupește. Aceasta este doar o latură a pregătirilor pentru întâmpinarea marilor sărbători creștine. Pe lângă semnificația strict religioasă, aceste sărbători sunt prilej de petrecere pentru tot satul; sunt puse „în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bogăție. Unele ritualuri de consacrare, de recunoaștere prin încredințarea noului născut pământului, așezarea pe o piele de oaie, imaginând ideea de bogăție, obicei existent în zona Dornelor și adusă de bejenari în Lunca. După petrecerea numită cumetrie, duminica dimineața, nașa spăla copilul, îl scotea pe o bucată de pânăză albă numită crișmă, îl îmbrăca cu toate lucrurile noi, cumpărate de ea, după care chama pe cumătra mică (mama) căreia îi încredințeaz copilul, spunând de trei ori: „ține cumătră pe lumea asta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obiceiuri și practici de sfidare a morții, de primire cu bucurie și de împăcare cu moartea. Familia îndoliată (se îmbracă în negru, se lasă părul despletit, bărbații își lasă barbă) trebuie să se pregătească de înmormântare. Mai întâi mortul este spălat, bărbierit, dichisit, îmbrăcat cu haine curate, noi, încălțat cu încălțămintea potrivită, lângă cap și se așează căciula, se așează direct în sicriu sau pe o masă; și se aprind două sfeșnice cu o lumânare și începe privegherea, fiindcă înmormântarea are
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la unele gospodării un acoperiș improvizat în curte, sub care este un cuptor cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar torsul și spatele Îi erau acoperite de cicatrice cumplite, care te dureau numai cînd te uitai la ele. Tata și cu mine am schimbat o privire de groază, Însă n-am spus nimic. Cerșetorul ne-a lăsat să-l spălăm ca un copil, Înfricoșat și tremurînd. În timp ce eu căutam prin cufăr niște haine curate ca să-l Îmbrăcăm, auzeam glasul tatei care Îi vorbea necontenit. Am găsit un costum pe care tata nu și-l mai punea, o cămașă veche și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ziulica de lungă, bombăni Velázquez. Eu, În locul vostru, aș chema poliția. ăsta sigur are cazier. Și cum Îi mai miros picioarele, Dumnezeule Doamne, că doar există o mulțime de rahați roșii umblînd slobozi Încoace și-ncolo, care nu se mai spală de cînd a căzut Republica. Mă pregăteam să născocesc o scuză rezonabilă pentru a-l disculpa pe Fermín, cînd studenta care stătuse de vorbă cu profesorul Velázquez se Întoarse, iar mie Îmi căzu fața brusc. Am văzut-o zîmbindu-mi, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ilicite, trafic de influență, spălare de bani, contrafaceri ale produselor de marcă) și nu vor pregeta să recurgă și la violență. Cifra lor de afaceri o va depăși chiar, într-o bună zi, pe cea a economiei licite. Ele vor spăla banii, ce vor reveni parțial pe piața legală, perturbând-o din ce în ce mai tare. Activitatea lor se va întrepătrunde chiar cu aceea a întreprinderilor din economia de piață, pe care le vor finanța și vor înființa împreună întreprinderi comune. Pentru a triumfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai multă precizie nominativă, pe degenerații, pe delincvenții, pe subversivii care votaseră în alb, să-și recunoască greșelile și să implore mila și, în același timp, penitența unui nou act electoral, unde, la momentul stabilit, ar sări în masă să spele păcatele unei devieri pe care să jure că nu aveau s-o repete. Devenise evident pentru tot guvernul, cu excepția miniștrilor justiției și al culturii, oarecum șovăitori, necesitatea urgentă de a mai strânge un pic șurubul, cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
primele autobuze îi vor aduna pe primii pasageri, dacă vagoanele metroului vor vâjâi cu viteză prin tunele, dacă magazinele își vor deschide ușile și-și vor ridica obloanele, dacă ziarele vor ajunge la chioșcuri. La această oră matinală, în timp ce se spală, se îmbracă și-și beau cafeaua cu lapte de fiecare dimineață, oamenii aud radioul anunțând, extrem de excitat, că președintele, guvernul și parlamentul au abandonat orașul în zorii acestei zile, că nu există poliție în oraș, iar armata s-a retras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
duse la bucătărie, deschise frigiderul, dar nu găsi nimic care să-i trezească pofta de mâncare. Soția se gândise la el, nu l-ar lăsa să facă foamea, dar efortul de a pune masa, de a încălzi mâncarea, de a spăla farfuriile după aceea, i se părea astăzi supraomenesc. Ieși și se duse la un restaurant. Era deja așezat la masă și în timp ce aștepta să fie servit, îi telefonă soției, Cum merge treaba, o întrebă, Fără prea multe probleme, și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
trei gărzi de corp ca să-i deschidă drumul, iar cel care se vede acolo mergând e un vagabond murdar și fetid, un bărbat trist, gata să plângă, o fantomă căreia nimeni nu-i împrumută o găleată de apă ca să-și spele cearșaful. Oglinda din lift îi arăta fața carbonizată pe care ar avea-o în acest moment dacă s-ar fi aflat în incinta stației când a explodat bomba, Oroare, oroare, murmură el. Deschise ușa cu mâinile tremurânde și se duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
îi era pătată de sânge până la cureaua pantalonilor, Am sângerat mai mult decât credeam. Dezbrăcă haina, desfăcu cu greu nodul lipicios al cravatei și își scoase cămașa. Bluza de corp era și ea murdară de sânge, Ar trebui să mă spăl, asta ar trebui, să mă bag sub duș, nu, nu se poate, ar fi o prostie, apa ar îndepărta crusta care acoperă rana și sângele ar începe să curgă din nou, spuse el cu glas scăzut, ar trebui, da, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ca să-și încălzească o ceașcă de ceai rămas din ajun. Inspectorul și agentul trebuiau să doarmă încă, cel puțin nu dădeau nici un semn. Mestecă fără chef un fursec, mai mușcă unul, apoi se duse din nou în baie ca să se spele pe dinți. Intră în cameră, puse într-un plic de dimensiuni medii fotografia și lista de nume și adrese, asta după ce o copiase în prealabil pe altă hârtie, și când trecu în living auzi zgomote în partea unde dormeau subordonații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pensiona forțat și vor uita de el pentru a-i mai pronunța numele când o muri și l-or tăia din registrul de evidență a personalului. Termină de mâncat, aruncă săculețul de hârtie umed și rece la lada de gunoi, spălă ceașca și, cu cuțitul în mână, adună firimiturile care îi căzuseră pe masă. O făcea cu concentrare, ca să mențină gândurile la distanță, ca să le lase să intre doar unul câte unul, după ce le întrebase ce aduceau înăuntru, căci cu gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]