5,507 matches
-
impulsuri punctuale de tipul big-bangului individual din a 18-a zi a formării (inimii) zigotului sau oscilațiilor spațiale originare: 3D). În mod similar acționează radiațiile emise de laserul medical, de polarizatoarele speciale ori de filtrele de lumină cromatică, etc. În calitate de stimuli pulstonici, aceste surse de energie informațională (ne)convențională sunt susceptibile de a genera procese de interferență cu un dublu efect: (a) de acțiune directă asupra zonei vizate cu niște consecințe terapeutice variate prin efecte pulstonice oferite sau/și termice, când
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
instanță de optima penetrare a luminii (radiației electromagnetice) în organismul uman (animal), am putea conchide: 1. starea de sănătate este o funcție a transparenței la lumină [Botez, 2002] printr-un cod bară individual al organismului omenesc, în raport cu diferite tipuri de stimuli, externi și/sau interni; 2. redobândirea stării de sănătate presupune restabilirea (info)energetică integrală a funcției dispozitivelor electronice macromoleculare organice (DEMO) începînd cu cele de la nivelul membranei celulare vii [Botez-Donțu, 2005]. În așa fel, în cele ce urmează, ne propunem
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
psihologia lor. De asemenea, Raymond B. Cattell (încă din 1948 și 1951) propune interpretarea conducerii prin raportarea ei la ceea ce el numea „sintalitatea grupului”, adică # ceea ce-i permite psihologului să anticipeze ce va face grupul în ansamblul său atunci când situația‑stimul va fi definită (Cattell, 1963, p. 61). # Interesant din acest punct de vedere este și un studiu al lui J.K. Hemphill publicat în 1949. El a cercetat 500 de grupuri naturale (militare, religioase, sociale, culturale, industriale, comerciale, sportive, politice) pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de frustrările vieții cotidiene; a doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul, dezgustul, culpabilitatea, frica și nervozitatea. Predispoziția afectivă a fost definită ca fiind tendința de a răspunde la clase de stimuli ambientali într-o manieră predeterminată bazată pe afectivitate. S-a postulat apoi existența unei gândiri realiste - cei care o posedă având șanse mai mari de a fi satisfăcuți −, dar și a unei gândiri disfuncționale ce caracterizează gândirea depresivă, conform căreia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lui Herzberg i se pot aduce două categorii de reproșuri, unele vizând teoria elaborată, altele − metoda întrebuințată. Cât privește teoria, ni se pare că Herzberg nu ține seama de complexitatea fenomenului motivațional. Este greu de presupus că unul și același stimul ar dispune de valențe motivaționale univoce (doar pe direcția producerii satisfacției sau a producerii insatisfacției). În realitate, stimulii au valențe motivaționale foarte diferite. Dacă la aceasta adăugăm și particularitățile situației în care se muncește, precum și pe cele psihoindividuale ale celor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
privește teoria, ni se pare că Herzberg nu ține seama de complexitatea fenomenului motivațional. Este greu de presupus că unul și același stimul ar dispune de valențe motivaționale univoce (doar pe direcția producerii satisfacției sau a producerii insatisfacției). În realitate, stimulii au valențe motivaționale foarte diferite. Dacă la aceasta adăugăm și particularitățile situației în care se muncește, precum și pe cele psihoindividuale ale celor ce muncesc, vom înțelege că fiecare dintre factorii prezentați pot produce în egală măsură atât satisfacție, cât și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
suntem extrem de fericiți există un mecanism care menține această fericire sub control. Corespunzător, când suntem nefericiți există mecanisme care încearcă să aducă această stare emoțională la un nivel neutru. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 15.17 − Procesele oponente după câteva prezentări ale stimulului În figura 15.17 se arată că atunci când este introdus un stimul, el produce o reacție emoțională pozitivă sau negativă; odată ce emoția atinge un anumit nivel, intervine în mod automat un proces contrar pentru a restabili echilibrul; când stimulul dispare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Corespunzător, când suntem nefericiți există mecanisme care încearcă să aducă această stare emoțională la un nivel neutru. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 15.17 − Procesele oponente după câteva prezentări ale stimulului În figura 15.17 se arată că atunci când este introdus un stimul, el produce o reacție emoțională pozitivă sau negativă; odată ce emoția atinge un anumit nivel, intervine în mod automat un proces contrar pentru a restabili echilibrul; când stimulul dispare, dispare și emoția, iar procesul contrar se retrage. Autorul notează: # Deși s-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale stimulului În figura 15.17 se arată că atunci când este introdus un stimul, el produce o reacție emoțională pozitivă sau negativă; odată ce emoția atinge un anumit nivel, intervine în mod automat un proces contrar pentru a restabili echilibrul; când stimulul dispare, dispare și emoția, iar procesul contrar se retrage. Autorul notează: # Deși s-ar crede că este un mecanism mistic, se pare că ar fi o funcție a sistemului nervos central (Landy, 1985, p. 390). # Se poate observa că, potrivit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
funcție a sistemului nervos central (Landy, 1985, p. 390). # Se poate observa că, potrivit acestui postulat, bazele cauzale ale satisfacției sunt fiziologice. Un al doilea postulat: procesele oponente devin mai puternice de fiecare dată când sunt activate − altfel spus, același stimul poate avea efecte diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva prezentări ale stimulului În fig. 15.18 se arată relația dintre starea emoțională
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
postulat, bazele cauzale ale satisfacției sunt fiziologice. Un al doilea postulat: procesele oponente devin mai puternice de fiecare dată când sunt activate − altfel spus, același stimul poate avea efecte diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva prezentări ale stimulului În fig. 15.18 se arată relația dintre starea emoțională primară și procesele oponente după mai multe aplicări ale stimulului. Se observă că situația se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
puternice de fiecare dată când sunt activate − altfel spus, același stimul poate avea efecte diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva prezentări ale stimulului În fig. 15.18 se arată relația dintre starea emoțională primară și procesele oponente după mai multe aplicări ale stimulului. Se observă că situația se prezintă relativ asemănătoare cu cea din fig. 15.17, cu deosebirea că procesul oponent înregistrează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva prezentări ale stimulului În fig. 15.18 se arată relația dintre starea emoțională primară și procesele oponente după mai multe aplicări ale stimulului. Se observă că situația se prezintă relativ asemănătoare cu cea din fig. 15.17, cu deosebirea că procesul oponent înregistrează o creștere puternică, el fiind mai intens și mai extins. Cu ajutorul acestui postulat înțelegem mai bine o serie de situații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest punct de vedere, unul și același eveniment exterior poate avea două categorii de efecte: poate satisface, produce plăcere subiectivă, poate motiva și deci modifica comportamentul (Gellerman, 1971, pp. 151-152). Privind motivația și satisfacția prin raportarea lor la exterior, la stimulii care le produc, precum și la efectele care se obțin, autorul nu greșește. Nu este greu însă să observăm în definirea celor doi termeni schema clasică SR a behaviorismului. Motivația și satisfacția apar ca fiind entități de sine stătătoare, diferențiate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate transforma într-o sursă motivațională. Este cunoscut faptul că de obicei succesul se asociază cu o stare afectivă plăcută, stenică de satisfacție. S-ar putea ca această stare, și nu succesul ca atare, să devină la un moment dat stimul motivațional. Satisfacția obținută de un individ într-o activitate l-ar putea motiva să o continue, pentru a obține alte satisfacții. Al treilea enunț: atât motivația, cât și satisfacția se raportează împreună la performanța activității pe care o pot influența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
context, care permite motivației să se particularizeze, să fie direct dependentă de toate caracteristicile situației de muncă, de viață, de luptă în care omul este plasat și acționează. Cercetarea indirectă a motivației oarecum pe un drum ocolit, și anume prin intermediul stimulilor capabili s-o evoce sau s-o mențină trează; în acest din urmă caz este evident faptul că utilizarea unor stimuli specifici organizaționali, precum și mânuirea lor într-un anume fel va evoca, menține sau inhiba în maniere și grade diferite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în care omul este plasat și acționează. Cercetarea indirectă a motivației oarecum pe un drum ocolit, și anume prin intermediul stimulilor capabili s-o evoce sau s-o mențină trează; în acest din urmă caz este evident faptul că utilizarea unor stimuli specifici organizaționali, precum și mânuirea lor într-un anume fel va evoca, menține sau inhiba în maniere și grade diferite motivația oamenilor. Cele două modalități de abordare se conjugă între ele și permit în cele din urmă cercetarea adecvată a fenomenului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de abordare se conjugă între ele și permit în cele din urmă cercetarea adecvată a fenomenului motivațional. Deși această „strategie operațională” își are, fără îndoială, limitele ei, noi am adoptat-o în cercetarea motivației comportamentului organizațional. În literatura de specialitate, stimulii care pot evoca motivația oamenilor sunt împărțiți de N. R. F. Maier (1970) în mai multe categorii. Astfel, o primă categorie este cea a stimulilor reali și înlocuitori. Termenul „real” este utilizat aici nu în sens de „obiectiv”, ci prin el
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndoială, limitele ei, noi am adoptat-o în cercetarea motivației comportamentului organizațional. În literatura de specialitate, stimulii care pot evoca motivația oamenilor sunt împărțiți de N. R. F. Maier (1970) în mai multe categorii. Astfel, o primă categorie este cea a stimulilor reali și înlocuitori. Termenul „real” este utilizat aici nu în sens de „obiectiv”, ci prin el se desemnează stimulentul care determină la un moment dat comportamentul individului; de exemplu, apa satisface nevoia de sete a omului, avansarea pe cea de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înlocuitori. Termenul „real” este utilizat aici nu în sens de „obiectiv”, ci prin el se desemnează stimulentul care determină la un moment dat comportamentul individului; de exemplu, apa satisface nevoia de sete a omului, avansarea pe cea de promovare etc. Stimulii înlocuitori sau de substituție sunt cei cu care se substituie sau se înlocuiesc stimulii reali, dar care au o aceeași valoare de motivare. De exemplu, un lucrător se poate mulțumi cu o mărire a retribuției, în loc de avansare. Adeseori se consideră
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se desemnează stimulentul care determină la un moment dat comportamentul individului; de exemplu, apa satisface nevoia de sete a omului, avansarea pe cea de promovare etc. Stimulii înlocuitori sau de substituție sunt cei cu care se substituie sau se înlocuiesc stimulii reali, dar care au o aceeași valoare de motivare. De exemplu, un lucrător se poate mulțumi cu o mărire a retribuției, în loc de avansare. Adeseori se consideră că recunoașterea eforturilor depuse într-o activitate, caracterul agreabil al muncii, atitudinea favorabilă a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lucrător se poate mulțumi cu o mărire a retribuției, în loc de avansare. Adeseori se consideră că recunoașterea eforturilor depuse într-o activitate, caracterul agreabil al muncii, atitudinea favorabilă a conducerii pot deveni mai ușor substitute ale promovării. O altă categorie de stimuli sunt cei pozitivi și negativi; primii satisfac trebuințele și care au o influență pozitivă asupra omului, producându-i plăcere; ceilalți se referă la obiectele care produc neplăcere și pe care le evităm. Din utilizarea lor apar două modalități de influențare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două modalități de influențare a comportamentului oamenilor cu largi implicații în viața socială: recompensele și pedepsele. Maier mai vorbește și despre activitate în calitate de stimulent. Într-un alt capitol al lucrării sale, el analizează stimulentele financiare, non-financiare și factorii (aici tot stimulii) sociali ai motivației, acestea din urmă oscilând când între factorii de natură psihologic-individuală, când între cei de natură psihosocială. Clasificarea propusă de el este interesantă, dar neprecisă, aceasta deoarece unul și același stimulent poate să apară când într-o postură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și același stimulent poate să apară când într-o postură, când în alta. De exemplu, banii ca stimulenți monetari, financiari, pentru unii oameni pot fi stimulenți reali, în timp ce pentru alții doar un substitut; pentru unii ei pot să apară ca stimuli pozitivi, îndeosebi atunci când îi primesc, ca recompense, în timp ce pentru alții, ca stimuli negativi, atunci când îi dau, îi plătesc, ca pedepse. Uneori, chiar la una și aceeași persoană, unul și același stimul poate avea valori diferite în momente diferite. În clasificarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alta. De exemplu, banii ca stimulenți monetari, financiari, pentru unii oameni pot fi stimulenți reali, în timp ce pentru alții doar un substitut; pentru unii ei pot să apară ca stimuli pozitivi, îndeosebi atunci când îi primesc, ca recompense, în timp ce pentru alții, ca stimuli negativi, atunci când îi dau, îi plătesc, ca pedepse. Uneori, chiar la una și aceeași persoană, unul și același stimul poate avea valori diferite în momente diferite. În clasificarea motivației comportamentului motivațional noi am pornit, pe baza unor sugestii ale diverșilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]