10,831 matches
-
model explicativ, suportul social nu are nici un efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să reducă/elimine stresul. Conform modelului efectului de amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii în fața influenței evenimentelor stresante, indivizii afectați de stres și cu un suport social redus sau absent experimentând efecte negative asupra sănătății, în timp ce la indivizii cu niveluri înalte de suport
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să reducă/elimine stresul. Conform modelului efectului de amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii în fața influenței evenimentelor stresante, indivizii afectați de stres și cu un suport social redus sau absent experimentând efecte negative asupra sănătății, în timp ce la indivizii cu niveluri înalte de suport social efectele negative ale stresului sunt reduse
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să reducă/elimine stresul. Conform modelului efectului de amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii în fața influenței evenimentelor stresante, indivizii afectați de stres și cu un suport social redus sau absent experimentând efecte negative asupra sănătății, în timp ce la indivizii cu niveluri înalte de suport social efectele negative ale stresului sunt reduse sau chiar eliminate. Sarason, Sarason și Pierce (1990) au analizat teoriile asociate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii în fața influenței evenimentelor stresante, indivizii afectați de stres și cu un suport social redus sau absent experimentând efecte negative asupra sănătății, în timp ce la indivizii cu niveluri înalte de suport social efectele negative ale stresului sunt reduse sau chiar eliminate. Sarason, Sarason și Pierce (1990) au analizat teoriile asociate acestui model. Astfel, au constatat că multe cercetări efectuate în cadrul acestei perspective teoretice au analizat rolul unor variabile ca: sursele de stres (atât situațiile cronice importante
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
social efectele negative ale stresului sunt reduse sau chiar eliminate. Sarason, Sarason și Pierce (1990) au analizat teoriile asociate acestui model. Astfel, au constatat că multe cercetări efectuate în cadrul acestei perspective teoretice au analizat rolul unor variabile ca: sursele de stres (atât situațiile cronice importante, cât și micile evenimente cotidiene), factorii de rezistență din mediu (rolul suportului social și caracteristicile rețelei sociale), factorii de rezistență personală (modalități de coping și caracteristici de personalitate, cum ar fi autoprețuirea și localizarea controlului) (Sarason
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și caracteristicile rețelei sociale), factorii de rezistență personală (modalități de coping și caracteristici de personalitate, cum ar fi autoprețuirea și localizarea controlului) (Sarason, Sarason și Pierce, 1990). Efectul indirect al suportului social asupra stării de sănătate, acela de amortizare a stresului, a fost evidențiat în 1993 de Rosengren și colegii săi care au investigat 756 de bărbați din Suedia. După șapte ani de observare, suportul social a fost invers corelat cu mortalitatea, având un efect similar cu cel al fumatului. Într-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1989, Spiegel și colegii săi au investigat 86 de paciente cu cancer de sân, grupul sprijinit social având rate de supraviețuire semnificativ mai mari, comparativ cu ceilalți (Orford, 1998). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 4. Suportul social și ipotezele de moderare a stresului Sursa: S. Cohen și T.A. Willis (1985), „198 stress, social support and the buffering hypothesis”, în Psychological Bulletin, nr. 98 pp. 310-357, 1985, apud Zani B., 2003, p. 77. Cercetările recente se centrează pe analiza unor combinații de factori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
hypothesis”, în Psychological Bulletin, nr. 98 pp. 310-357, 1985, apud Zani B., 2003, p. 77. Cercetările recente se centrează pe analiza unor combinații de factori, personali și sociali, care pot influența în mai mare măsură rezistența la efectele negative ale stresului. Există deja numeroase confirmări ale acestui model, cercetătorii explicând când și cum acționează suportul social în secvența ce leagă stimulii stresanți de reacția persoanei (Zani și Palmonari, 2003). Așa cum se observă în figura 4 , Cohen și Wills (1985) consideră că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că alții pot oferi resurse ajută la atenuarea sau redefinirea cognitivă a situației, care e considerată mai puțin amenințătoare, și/sau la sădirea convingerii că noi înșine suntem mai capabili să-i facem față; în al doilea rând, între experiența stresului și apariția unor efecte patologice, în măsura în care suportul poate atenua impactul subiectiv al stresului, oferind o soluție pentru problema în cauză, reducându-i importanța percepută, activând emoții pozitive sau reducându-le pe cele negative, stimulând așadar răspunsurile active și adecvate (Zani
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care e considerată mai puțin amenințătoare, și/sau la sădirea convingerii că noi înșine suntem mai capabili să-i facem față; în al doilea rând, între experiența stresului și apariția unor efecte patologice, în măsura în care suportul poate atenua impactul subiectiv al stresului, oferind o soluție pentru problema în cauză, reducându-i importanța percepută, activând emoții pozitive sau reducându-le pe cele negative, stimulând așadar răspunsurile active și adecvate (Zani, 2003). Lepore (1998) sugerează că există cel puțin trei căi prin care suportul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cauză, reducându-i importanța percepută, activând emoții pozitive sau reducându-le pe cele negative, stimulând așadar răspunsurile active și adecvate (Zani, 2003). Lepore (1998) sugerează că există cel puțin trei căi prin care suportul social poate reduce efectele patologice ale stresului: a) temperarea activității neuroendocrine, care reduce excitarea generală datorată stresului; b) facilitarea adaptării prin procese cognitive; și c) combinarea temperării directe a excitării și facilitarea adaptării. Existența unei relații între suportul social și starea de sănătate a fost semnificativ validată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
-le pe cele negative, stimulând așadar răspunsurile active și adecvate (Zani, 2003). Lepore (1998) sugerează că există cel puțin trei căi prin care suportul social poate reduce efectele patologice ale stresului: a) temperarea activității neuroendocrine, care reduce excitarea generală datorată stresului; b) facilitarea adaptării prin procese cognitive; și c) combinarea temperării directe a excitării și facilitarea adaptării. Existența unei relații între suportul social și starea de sănătate a fost semnificativ validată de numeroase cercetări, dar mecanismele ce stau la baza acestei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
20, abia în 1951 Merton Gill a aplicat-o în terapia de susținere. Unele studii (Werner, 1986, apud Alcohol Alert, 1990) au arătat că mulți dintre copiii de alcoolici prezintă caracteristici sau își însușesc deprinderi/comportamente care contribuie la reducerea stresului asociat disfuncției din familie, precum: abilitatea de a obține o atenție din partea altor persoane decât părinții, deprinderi de comunicare adecvată, atitudinea orientată către îngrijirea de sine, dorința de autorealizare, încrederea în propriile forțe etc. Pe de altă parte - concluzionează studiul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
specifice Plan de implementare caracteristici psihosociale ale muncii rețele sociale comportament tip A depresie ostilitate comportamente anxietate suportul social Componentă socială Componentă psihologică Efect principal Intensitatea stresorului Suport social scăzut Suport social ridicat Impact asupra sănătății Efect de amortizare a stresului Impact asupra sănătății Intensitatea stresorului Suport social ridicat Suport social scăzut Evenimente potențial stresante Proces de evaluare cognitivă Evenimente evaluate ca stresante Răspuns fiziologic sau adaptare comportamentală cu conexiune afectivă BOALĂ Suportul social poate preveni evaluarea negativă a stresorilor Suportul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dezvoltat într-un mod unilateral și aberant a fost cel al instituțiilor rezidențiale, cu efecte negative, adesea catastrofale asupra dezvoltării normale a copiilor abandonați, a persoanelor cu handicap etc.; - politica agresiv pronatalistă, care a dus la o creștere enormă a stresului social, creșterea mortalității materne și infantile, apariția unui număr mare de copii nedoriți tocmai în segmentele sărace ale societății; efectul cel mai devastator l-a constituit explozia numărului de copii abandonați preluați de instituții ale căror concepție, dar și finanțare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
se întâmplă deoarece relațiile din familie au o intensitate emoțională mai mare decât multe alte tipuri de relații, cercetările subliniind existența unei asocieri pozitive între relațiile din cadrul familiei și gestionarea bolii cronice (Institute of Medine, 2001). Când apar factori de stres care impun adaptări și schimbări, familiile pot fi influențate într-o măsură mai mare sau mai mică. Atunci când acești factori de stres, ce se manifestă „aici și acum” (stresori orizontali), se suprapun cu zone în care familia are dificultăți din cauza
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asocieri pozitive între relațiile din cadrul familiei și gestionarea bolii cronice (Institute of Medine, 2001). Când apar factori de stres care impun adaptări și schimbări, familiile pot fi influențate într-o măsură mai mare sau mai mică. Atunci când acești factori de stres, ce se manifestă „aici și acum” (stresori orizontali), se suprapun cu zone în care familia are dificultăți din cauza unor motive relaționate fie cu istoria sa proprie, fie cu istoria particulară a comunității sau societății în care se află (stresori verticali
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Prezența unui membru al familiei cu probleme de sănătate serioase devine un stresor important din cauza faptului că, în această situație, familia necesită adaptări suplimentare, așteptările și speranțele membrilor familiei legate de boală având aici rolul de a influența gradul de stres. Contextul cultural, istoria familiei, precum și istoria individuală a fiecăruia dintre membri pot influența abilitatea familiei de a face față schimbărilor cu care se confruntă „aici și acum”, în situația apariției unei probleme grave (Beckett, 2003). Boala cronică poate deveni un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
individ, familie, grup sau organizație parcurge anumite crize în cursul vieții sale, declanșate de evenimentele întâmplătoare care pot fi anticipate (crize de dezvoltare) sau neanticipate (crize circumstanțiale); b) pierderea determinată de evenimentele întâmplătoare plasează subiecții într-o stare acută de stres emoțional, care nu reprezintă o experiență normală de viață, din cauza perturbării echilibrului emoțional; c) persoanele care trăiesc o stare de dezechilibru emoțional se străduiesc în mod instinctiv să recâștige echilibrul pierdut; d) eforturile de reechilibrare se desfășoară pe fondul unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Simptomele pot fi ameliorate prin întinderea mâinii, prin relaxare și masaj. CRAMPĂ (< fr. crampe) - Contracție involuntară dureroasă și tranzitorie a unui mușchi sau grup muscular. Se datorează - după Pendefunda et al. (1992) -, cel mai adesea, oboselii, unei posturi incorecte sau stresului. Crampa profesională are drept cauză solicitarea îndelungată a unor grupe musculare implicate în realizarea actelor motrice specifice profesiunii. Tulburarea motoare cuprinde mușchii implicați în efectuarea actului profesional sau doar în intenția de a efectua actul respectiv. Acest lucru demonstrează că
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de obicei declanșată de o combinație de factori biologici, psihologici și factori de mediu. Unele trăsături psihologice pot crește vulnerabilitatea față de depresie; persoanele care au o părere proastă despre ei, o viziune pesimistă asupra lumii sau care sunt expuși la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie. Stările depresive pot fi declanșate de pierderi importante, de afecțiuni cronice, de dificultăți de relație sau financiare sau de schimbări nefavorabile apărute în viață. Persoanele care suferă de depresie trăiesc
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sânge, arteriopatiile cerebrale (boli ale arterelor), diferite substanțe toxice și medicamentoase. În multe cazuri, accidentul vascular hemoragic survine brutal în plină stare de sănătate aparentă. Declanșarea hemoragiei cerebrale poate fi cauzată de oboseala fizică, dar mai frecvent de starea de stres intens, de traume afective, supărări și de tensiune emoțională (Mateescu, 2006). HERNIE (< fr. hernie, cf. lat. hernia) - Proeminența sau ieșirea unui viscer, prin orificiu normal sau accidental, format în pereții cu rezistență scăzută ai cavității care îl conțin. Cele mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și a dezvoltării psihice anormale. Calea de urmat este legată de raționalizarea diferitelor planuri, cum ar fi: alimentația, odihna, efortul, alternanța între efortul fizic și cel intelectual, o mare varietate de activități desfășurate în timp optim, eliminarea factorilor generatori de stres sau de surmenaj. Pe plan psiho-medical trebuie avute în vedere trei obiective: a) studiul cauzelor tulburărilor și bolilor mintale și al dificultăților în dezvoltarea intelectuală; b) depistarea cazurilor de tulburare mintală, consultații și asistență psiho-medicală; c) informarea largă și măsurile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Afecțiune nervoasă cu caracter funcțional, caracterizată prin prezența unor tulburări psihosomatice și comportamentale care nu pot fi explicate prin modificări structurale sau fiziologice, deoarece acestea nu există (Mateescu, 2006). Factorii care determină apariția acestei afecțiuni sunt condițiile grele de viață, stresul psihic intens, surmenajul, diferite tipuri de eșec pe plan profesional, matrimonial, frustrare sau unele boli cronice de care suferă persoana respectivă. Freud distinge trei categorii principale de nevroze: de travestire sau conversiune, de anxietate sau de teamă, de compulsiune sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
apare la unii bolnavi atunci când se ridică în picioare sau la cei cu albuminurie ortostatică. Ridicarea și menținerea ortostatismului poate provoca unele tulburări, cum ar fi: amețeli, vomă, scăderea tensiunii arteriale, transpirații profunde. OSGOOD-SCHLATTER (nume proprii) - Afecțiune determinată de un stres repetitiv asupra porțiunii de creștere a tibiei proximale (apofiza), care afectează în general tinerii, în special băieții cu vârsta între 10-15 ani care practică sporturi ce includ alergarea și săriturile. Este caracterizată de inflamația tendonului patelar (rotulian) și a țesuturilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]