7,291 matches
-
află sub autoritatea sa, ci sub cea a poliției. Mai târziu, într-o întâlnire la care au participat viceconsulul austriac, Hüber, cel rus, Colo și Ghica, s-ar fi vehiculat ideea unei eliberări prin forță, idee la care ar fi subscris și Mavrogheni, dar consulul englez susține că s-ar fi opus din cauza riscurilor pe care le implica. El precizează că s-ar fi deplasat întradevăr la Măcin, dar numai pentru a se informa asupra tratamentului pe care l-ar fi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
prin "bizarerie", după ce, anterior, în Adevărul literar și artistic, din 20 decembrie 1936, la întrebarea de ce Eliade dă personajelor nume așa de exotice, Călinescu răspunde că această problemă sugerează un "substrat", Eliade neavând "simțul autohtonic"4 (la ideea "numirilor imposibile" subscrie și Ovid S. Crohmălniceanu 5). Problema sonorității numelor o aduce în discuție și Nicolae Manolescu 6. Punând pe seama filiației din Caragiale și Eminescu, vorbește de nume cu "rezonanță frapant eminesciană": Ieronim, Dominic, Lixandru, Nicodim, Calomfir ( în Istoria critică amintește și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vizează definiția sensului, unitățile analitice, clasificarea și subclasificarea numelui propriu. Abordarea lui Hébert este cea a unei semantici interpretative opuse unei semantici "clasice", ale căror trasee le urmărește; chiar dacă, spre sfârșitul discuției, împrumută temporar un punct de vedere referențial, autorul subscrie la o semantică diferențială și nereferențială. Specificând cele două feluri de conținut descrise de semantica interpretativă, semnificația, formată din semele inerente în limbă, și sensul, format din semele inerente și aferente actualizate în context, autorul își situează analiza pe palierul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
actuală. • Schimbarea ideologică va consta în principal în aprecierea calității vieții, înțeleasă ca valoare în sine, în detrimentul unui standard de viață mai ridicat. Vor fi schimbări majore în înțelegerea diferenței dintre ceea ce este mult și ceea ce este bine. Aceia care subscriu punctelor de mai sus au obligația directă sau indirectă de a participa la încercările de a realiza schimbările necesare. Față de acest proiect filosofic au fost formulate obiecții și critici foarte puternice. O sinteză a lor este oferită de Luc Ferry
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi, de pild?, Jules Siegfried, mare notabil protestant, deputat, primar al oră?ului Havre, ministru al Comer?ului �ntre 1892-1893, care a sus?inut diferite ini?iative sociale sau pedagogice. Nu f?cea el deja parte din grupul celor ce subscriau pentru ?coală liber? de ?tiin?e politice cu dou?zeci de ani mai �nainte? Iat? c? �n 1894 recidiveaz?, aduc�nd garan?îi pentru Emile Cheysson care c?uta s? fondeze un �Muzeu social�, un fel de institut de cercet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
concluzia. Silogism adevărat - P1: „Toți oamenii sunt muritori”. P2: „Socrate este om”. C: „Socrate este muritor”. Silogism fals - P1: „Am tot ce nu am pierdut”. P2: „Nu am pierdut un milion de dolari”. C: „Am un milion de dolari”. Dacă subscriem logicii falsului silogism, suntem mai toți milionari în dolari. Suntem? Un dibaci practicant al falselor silogisme se dovedește dl Sorin Roșca Stănescu în reînnoita sa cruciadă de a demonstra că dl Dan Voiculescu a fost securist sau a colaborat cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acela pe care ne-am fi bucurat să-l vedem plasându-se pe domnul de Bethmann-Hollwegg, căci astfel lumea ar fi fost cruțată de război. Este inutil să analizez un document care vorbește de la sine, prin precizia sa. Se poate subscrie fără rezerve la tot ceea ce scrie autorul despre Serbia, Austria, Anglia, Franța, Rusia și last, but not least Germania. În particular, pentru oricine cunoaște situația, critica sistemului care domnește actualmente la Berlin este justă sub toate aspectele. Oricine s-ar
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
luat, în fața Franței, angajamentul pe care tocmai vi l-am citit și care ne-ar împiedica să acționăm în acest fel. Avem de prevăzut și de prevenit evenimentele din Belgia, iar această considerație ne va împiedica, la rândul ei, să subscriem la un angajament de neutralitate fără rezerve. Dacă decizia noastră nu satisface condițiile pe care tocmai le-am expus, și dacă nu le satisface de o manieră absolută, noi nu va trebui să dăm înapoi din fața utilizării tuturor forțelor de
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
fără să-și bată prea mult capul...” S. Titel 458. „Cartea de literatură s-a transformat într-un fel de îndreptar, în care se investește o încredere oarbă. Nu se mai citește, ca să spunem așa, dezinteresat. Nu putem decât să subscriem la acest mod grav de abordare și să ne bucurăm de aproape nesperată stimă de care începe să fie înconjurată literatura...” S. Titel 459. „Există, trebuie să existe, un procent de detașare în lectura unei cărți... Cartea de literatură nu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ea.” și se termină prin cuvintele „Până aici povestirea despre mama mea.” În plus, aceste porți spre supranatural, ni se spune, i se deschid mamei, după multe zile de nemâncare, slăbirea trupului și a sănătoasei judecăți. Departe deci, de a subscrie la pretenția accesului la supranatural, personajul-narator își păstrează distanța față de acest episod, căutând un narator-secund care să-și asume toată responsabilitatea pentru cele povestite și pe care îl găsește în persoana cumnatei sale. Din spațiul acordat povestirii, ca și din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dezvoltării unei puternice industrii nucleare", pentru a diminua această dezvoltare (cf. Le temps present (J. Bouillon, D. Borne, F. Brunei, P. Verley), Paris, Bordas, 1983, p. 274). 37 GATT ("General Agreement on Tariffs and Trade"). În 1947, 23 de țări subscriu acestui acord ce prevedea reducerea taxelor vamale și generalizarea clauzei națiunii celei mai favorizate (cf. Le temps present (J. Bouillon, D. Borne, F. Brunei, P. Verley), Paris, Bordas, 1983, p. 188). 38 "Structuri malthusiene" această sintagmă vine de la numele lui
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
veselă confuzie. Dar febra postmodernă, chiar în absența consensului (sau poate din această pricină), se prelungește. Pentru Kellner postmodernismul înseamnă doar o bizară marcă semiotică. Cum îl știm, el cere și aici prudență în manevrarea termenului (supralicitat, bineînțeles) și nu subscrie la ipoteza rupturii (precum un J. Baudrillard). Ar fi exagerat să vorbim despre o ruptură, scrie sec D. Kellner; deși, am constatat deja, chiar o ruptură își propune însuși Douglas Kellner prin noua politică culturală, doar schițată aici și, oricum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1984; despre feminismul din Statele Unite vezi Faludi, 1991 și Brener, 1993. Despre mariajul nefericit dintre marxism și feminism, vezi Hartman, 1981. Pentru un exemplu de feminism psihoanalitic, vezi Mitchell, 1974. Pentru feminismul în Anglia, vezi Borett, 1980. 10 John Fiske subscrie, în mod curios, importul teoriilor europene și popularitatea acestora în Statele Unite și în alte părți unui reaganism care expunea falsitatea consensului liberal și realitatea divizării și a inegalității claselor, fapt care i-ar fi mulțumit pe americanii pragmatici și suspicioși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un triumf al normalității burgheze conservatoare care, într-o interpretare de diagnoză, poate revela amenințările la adresa familiei, amenințări pe care filmul își propune să le disimuleze. Obiectivul acestor filme este, în final, acela de a-l face pe spectator să subscrie tendinței generale spre o viață burgheză tipică, după ce, în prealabil, i-a expus amenințările ce o pîndesc. Respectivele pelicule sînt așadar simptomatice pentru orientarea de dreapta din cultura Statelor Unite, după ce critica radicală și mișcările politice ale anilor '60 au pus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui începu să pălească. Nevoia de a crea în țară o fabrică de hârtie începe să fie simțită. Prea eream tributari streinilor pentru acest articol de întâia trebuință. La începutul lui 1880, un comitet face apel la public spre a subscrie pentru înființarea unei asemenea fabrice. Comitetul este format din: C. Porumbaru. I.V. Socec, P.S. Aurelian, G. Dem. Teodorescu, dr. Carol Davila, Theodor Ștefănescu și I.P. Balanolu. Dimitrie Sturdza iese din minister părăsind departamentul Finanțelor. La sfârșitul lui martie moare generalul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
București. Nicolae Krețulescu, fost ministru, unul dintre fruntașii politici - deși neînscris în nici un partid - ridică glasul pledând teza unei înțelegeri cu Rusia. El scoate o broșură prin care susține că, de la o înțelegere cu Rusia avem totul de câștigat, că subscriind la cedarea celor trei județe basarabene vom dobândi, pe lângă bunăvoința puternicului vecin și o cât mai mare întindere de pământ peste Dunăre. Se vorbea de toată Dobrogea și prelungirea inclusiv Rusciuk și Varna. Ni s-ar fi dat și o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
jocul politicii germane, care lucrează spre a înconjura Rusia cu un cerc de dușmani. Ion Brătianu este și el ostil tocmelii; tot asemenea și C.A. Rosetti și Mihail Kogălni ceanu. Toți susțin că nu se poate cu nici un preț subscrie vânzarea unei părți din pământul românesc. Situația lui Brătianu începe să se clatine căci se spune cum că el a consimțit la cedarea Basarabiei încă de pe când a fost primit de către țarul Rusiei la Livadia, înainte de război. Se spune că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
întrunirilor în loc deschis, cari sunt cu totul supuse legilor polițienești. Art. 27. Românii au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează exercițiul acestui drept. Art. 28. Fiecare are dreptul d-a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. Art. 29. Nici o autorizațiune prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că Marile Puteri vor binevoi a-i asculta mai nainte de a delibera asupra intereselor românești. Rugăm pe Alteța-Voastră să binevoiască a primi omagiele adâncului respect cu care avem onoare de a fi ai Alteței-Voastre prea plecați și supuși servitori. (Subscriși), I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu Berlin, 12/24 iunie 1878 Alteței-Sale principelui de Bismarck, președinte al Congresului Domnule președinte, Subsemnații, spre a da urmare cererii ce și-au luat libertatea de a adresa AltețeiVoastre la data de 1/13 curent, au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de la munți, urmaș al Norvegiei, duce al Șlesvigului-Holstein, al Stormarcului, al Dethmarsenului și Oldemburgului etc. etc. etc. Agentul Nostru diplomatic și consul general la București, consiliarul de Stat, baron Stuart și ministrul român al Afacerilor Străine Kogălniceanu au încheiat și subscris în București, la 4 aprilie al anului curent, în virtutea deplin împuternicirilor ce li se dase, două convențiuni speciale: prima privitoare la trecerea oștirilor Noastre prin România, în patru articoli; și a doua, privitoare la condițiunile acestei treceri, în douăzeci și patru articoli
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
privitoare la condițiunile acestei treceri, în douăzeci și patru articoli și alți doi articoli atingători de aceleași. Primind și confirmând, după matură cercetare, convențiunile și articolile sus citate, am autorizat pe Alteța-Sa Serenisimă principele Alexandru Gorceacoff, cancelarul Nostru de Imperiu, a subscrie declarațiunea privitoare la neviolabila observare și execuțiune a stipulațiunilor coprinse în convențiunile și articolii adiționali; și spre încredințare, subscriind cu a Noastră mână deplin împuternicirea de față, am ordonat să se pună pe dânsul sigiliul Imperiului Nostru. Dat în Moscva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
matură cercetare, convențiunile și articolile sus citate, am autorizat pe Alteța-Sa Serenisimă principele Alexandru Gorceacoff, cancelarul Nostru de Imperiu, a subscrie declarațiunea privitoare la neviolabila observare și execuțiune a stipulațiunilor coprinse în convențiunile și articolii adiționali; și spre încredințare, subscriind cu a Noastră mână deplin împuternicirea de față, am ordonat să se pună pe dânsul sigiliul Imperiului Nostru. Dat în Moscva, la douăzeci și trei aprilie al anului mântuirii una mie opt sute șaptezeci și șapte, în anul al douăzeci și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de față, am ordonat să se pună pe dânsul sigiliul Imperiului Nostru. Dat în Moscva, la douăzeci și trei aprilie al anului mântuirii una mie opt sute șaptezeci și șapte, în anul al douăzeci și trei al împărățirei noastre. Originalul e subscris de însăși mâna Majestății Sale împăratului, astfel: Alexandru Contrasemnat: cancelarul Imperiului, principele Gorceacoff Pentru traducere conform: Giers Declarațiune în virtutea ordinelor Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, subscrisul Cancelar al Imperiului ratific prin declarațiunea de față, care va ține locul unui act de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al înălțimii sale principelui României, în București, la 4/16 aprilie 1877, și declar că stipulațiunile acestor convențiuni și articole adiționale vor fi păstrate cu credință și executate în toată întregimea lor. Și spre încredințare, subscrisul, cancelar al Imperiului, a subscris declarațiunea de față și a făcut a se pune pe dânsa sigiliul Ministerului Imperial al Afacerilor Străine. Făcut în St. Petersburg, la 24 aprilie 1877. (L.S.). (Subscris), Gorceacoff Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol 1 al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
executate în toată întregimea lor. Și spre încredințare, subscrisul, cancelar al Imperiului, a subscris declarațiunea de față și a făcut a se pune pe dânsa sigiliul Ministerului Imperial al Afacerilor Străine. Făcut în St. Petersburg, la 24 aprilie 1877. (L.S.). (Subscris), Gorceacoff Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol 1 al României, București, Imprimeria Statului, Curtea Șerban-Vodă, 1878, pp. 1-8, 13-14; cota la B.A.R.: III-207 624. 14 martie și 10 mai 1881 actele privitoare la proclamarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]