5,001 matches
-
creionează atmosfera cercului „Gavriliada”, frecventat de studențimea boemă din jurul poetului Valentin Strava (Gavril Pop), dar introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944, cu „secvențe de galeră” și mărturii despre fruntașii țărăniști ori despre încercarea de reinserție socială. Martor nemijlocit, „un om în furtuna” veacului său, Ț. relatează în Însemnări de taină (1997), configurând scene de viață
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
conține câteva poezii, sub semnătură lui Ion Drăgănescu, precum și un articol referitor la Giovanni Papini (semnat D.R.D.), redactat din perspectiva polemică a acuzei de colaborare cu regimul fascist adusă scriitorului italian. Se includ, de asemenea, cronici de film, sunt prezentate succint cărți și spectacole, comentariile aparținând lui Marius Popescu Radu. C. Tț.
TOMIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290220_a_291549]
-
cu conținut dinainte stabilit; cuvântul lui Buddha era răspândit numai pe calea conversației. El își propovăduiește învățătura sub formă de prelegeri, povestiri, pilde și aforisme. Discursurile Maestrului luau forma chestionării socratice, a parabolelor morale, a controversei curtenitoare sau a formulelor succinte, prin care căuta să-și comprime învățătura, conferindu-i brevitate și o ordonare convenabilă. Felul lui de a gândi e plastic, dar el utilizează și conceptele specifice filosofiei indiene. Comunitatea buddhistă sau împătrita obște cuprindea călugări (păli: bhikkhu), călugărițe (păli
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
o gândire și înțelegere profundă a fenomenelor. Din portretul ciobanului răzbate mai degrabă un protest puternic împotriva unei morți premature, nedrepte, nefirești și de aceea absurde. La fel de realizat și impresionant este și portretul măicuței bătrâne, al acestei mame îndurerate, prezentat succint în câteva versuri de către feciorul ei: "Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână,/ Din ochi lăcrimând,/ Pe câmpi alergând,/ Pe toți întrebând/ Și la toti zicând [...]". Portretul este constituit, în primul rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
două considerente: tentația hegemonului potențial de a forța obținerea hegemoniei regionale, respectiv nivelul sporit de teamă la nivelul celorlalte state, care le poate face să adopte politici riscante. Mearsheimer apreciază că evidența istorică susține explicațiile realismului ofensiv (pentru o discuție succintă despre puterea explicativă a altor teorii realiste, 133 vezi considerațiile despre dezbaterea neorealism neoliberalism din capitolul Neoliberalismul). El constată că raporturile dintre marile puteri, între 1792 și 1990, au luat forma unor conflicte între state revizioniste, singurele puteri de statu-quo
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
de presă din România și prezintă un raport asupra libertății presei în care solicită esențialul: „Cer pentru presa țării mele: Răspundere reală, dar libertate deplină.25 Aflat sub conducerea sa, Sindicatul Ziariștilor din București îi solicită lui Nicolae Iorga o succintă Istorie a presei românești care apare în 1922, Constantin Bacalbașa semnând o retrospectivă despre Ziaristica română din zilele noastre, în care face o constatare cam unilaterală, în fa voarea presei de strictă informație: „Ziarul a apărut pe lume nu dintr-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al istoriei și atât. Opiniile sale concluzive sunt rare și de cele mai multe ori naive. Evoluția Partidului Liberal, de la gruparea revoluționară a „roșiilor“ C.A. Rosetti și I.C. Brătianu (conservatorii erau „albii“), până la partidul de guvernământ bine organizat, condus de îndemnul succint „Îmbogățiți-vă“, partid care a contribuit la crearea și dezvoltarea unei burghezii naționale relativ puternice și, totodată, într-o măsură, la consolidarea economică a țării - poate fi urmărită pas cu pas în filele dense ale Bucureștilor de altădată. Părăsit, treptat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la care se referă mai departe Bacalbașa fusese transformat în 1862 de către sculptorul Karl Storck, care îi adăugase o scară amplă cu două brațe, existentă și astăzi. 304. În original, greșit: închinai. 305. Iată, în completarea textului lui Bacalbașa, o succintă și sobră relatare a unei „serate danțante“ din saloanele lui Gr. Suțu, reprodusă din presa vremii: „De câteva săptămâni d. Gr.C. Suțu a deschis frumoasele sale saloane eleganței Bucureștilor. Joia trecută a fost o splendidă serată danțantă unde tot ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fântâna Blanduziei, 1884), din caracterizarea poetului, cuprinsă în Dicționarul universal al limbii române, aceasta este evident nedreaptă. Apărut la Craiova în 1896, Dicționarul universal al limbii române al lui Lazăr Șăineanu a inclus, începând cu ediția a II-a, un succint capitol de nume proprii. În ediția a treia a lucrării, apărută în 1914, și care i-a fost, desigur, mai accesibilă lui Bacalbașa acest capitol cuprinde mai puțin de 200 de pagini (de la 829 la 1019), lui Alecsandri rezervându-i
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Guvernului provizoriu în timpul Revoluției din 1848 din Țara Românească, precum și al locotenenței domnești din 1866, după detronarea lui Al.I. Cuza; în cuvântul omagial rostit de Mihail Kogălniceanu în Adunarea Deputaților la 12/24 decembrie 1877 Nicolae Golescu era caracterizat succint și exact: „Numele său înseamnă naționalitate, constituțiune, democrație“ (Anastasie Iordache, Goleștii. Locul și rostul lor în istoria României, Ed. Știintifică și Enciclopedică, București, 1979, p. 412). Două zile mai târziu vine știrea morții lui Victor Emmanuel, acel căruia i se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele ce mi-a spus în urmă am înțeles că nu era vorba de Văcărescu, ci de Văcărești.“ Este singura frază care a rămas de la simpaticul Bonifaciu. (Id., ibid., nr. 11643, 21 mar tie 1922, pp. 1-2.) Paragraful este reluat succint de Bacalbașa într-o notă de subsol, în volum (v. p. 251, nota 29). Pagina 242 * În Adevărul o relatare mai dezvoltată a întrunirii din sala Bossel: O întrunire publică este anunțată la sala Bossel, fiindcă alegerile generale pentru Cameră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
amintite, cu mici deosebiri, de fratele lui Constantin Bacalbașa, I.C. Bacalbașa, într-un articol scris cu prilejul morții lui I.D. Ionescu (Ion C. Bacalbașa, I.D. Ionescu, Ileana, an. I, nr. 2, septembrie 1900, p. 29, în care aflăm și o succintă caracterizare a celebrului actor, importantă pentru definirea stilului său de interpretare: „...Era cântărețul tip al canțonetei. Simpatic, cu o înfățișare impozantă, elegant și zvelt - deși era gras -, poseda o mască mobilă capabilă să înfățișeze cele mai fine nuanțe; gesturile și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
eu, dar nu reușeam să fiu eu, adică un autor de „glose” și „portrete” literare. Eram subminat de următorul contrast: pe de o parte voiam să fiu epic, fluent, pe de alta - extrem de laconic; să vorbesc în definiții și caracterizări succinte. Mă aflam în al treilea an de cronicar și nu mă calibrasem încă pe spațiul destinat rubricii. Uneori, acesta nu-mi ajungea; alteori, „trăgeam” de text ca să-l umplu. Exista și o cauză exterioară: planificarea sumarelor, care se făcea foarte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
glasul pămîntului”, care e, se înțelege, „ascuns”. Mai curios e că G. se autoplagiază în aceste pagini frumos imprimate: „Cuplul rămîne un mister în echilibrul fragil, cu multe necunoscute”. Chestia asta, aparent subtilă, a mai spus-o în „survolările (sale) succinte”, nu știu însă dacă acolo misterul avea tot atîtea necunoscute. „Timpul e - mai zice G. prin gura scumpă a personajului care îi reprezintă ideile - marele judecător al vieții noastre în trecerea prin veranda pe care o străbatem cîte zile avem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de primire și tot ce ține de 682 gospodărie iar sus dormitoarele și baia. Nu mă lasă sufletul, cum trăiesc În acest spațiu mare doar singur, să nu fie totul În ordine și reparate la timp. Vă dau acuma date succinte despre Smaragda, Tudor-Alexandru, copiii mei și Remus Mărgineanu, ginere, toți au activitatea legată de artă, literatură și cultură. Smaragda Olteanu-Mărgineanu, actriță. Născută la Timișoara În anul 1942. Toată școala la București, Liceul Iulia Hasdeu, Institutul de Artă Teatrală „I.L. Caragiale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îmi cer scuze, 709 nefinisate filologic, dintr-o primă culegere, după paginile fălticenene. Pe lângă numele și informațiile marcate de mine cu steluță, veți găsi, sunt sigură, și dvs. detalii revelabile. Vă repet, cu minim efort, semnalați mi-le. Eventual prin succinte adnotări chiar pe aceste file, spre a nu vă mai obosi cu dactilograma. Sunt bucuroasă să vă citesc și scrisul „de mână”. Sper să fie Într-un ceas bun. Ce m-ar mai interesa, este unde aș putea găsi o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
m-a dus cu decenii În urmă, reactualizând pe colegul meu din liceu, care de pe atunci sa impus În ochii mei prin seriozitate, scrupulozitate, modestie, toate atribute ale unui fond spiritual poate prea ales uneori. Evocarea prof. Stino prezentată deosebit de succint și totuși impresionant de cuprinzător mi-a plăcut f. mult, deasemeni și a lui C. Porumbescu. Apreciez În mod deosebit puterea de sinteză, puterea de concentrare a elementelor care deși prezentate lapidar, creionează cu convingere și Într-o formă deosebit de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a-mi procura unele medicamente, care nu se găseau În Suceava, mi-a fost cu bunăvoință Îndeplinită. 461 Extrase din lucrările publicate de mine. 889 domenii, intenția autorului. Te felicit călduros pentru activitatea susținută, pentru modalitatea de a exprima clar, succint, modest și totuși plin de fast, a datelor pe care le analizezi. Pentru anul 1984 Îți doresc În primul rând sănătate și același elan neobosit de lucru. Cu alese gânduri și sentimente, Gh. Teleman 3 Iași, 3 ian. 1991 Dragă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Învățătorul D. Frițescu, care de altfel stăpânea unele date despre Învățământul din zonă. 943 iar eu la fel - iar matale o prietenească strângere moldovenească de mână. V. Tempeanu 36 Bft. 4 aprilie 1972 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Felicitări pentru succintul articol, care rezumă perfect broșura lui Gorovei „Povestea unei reviste de folclor”. E bine, că prin acest articol, sa păstrat ceva din sărbătorirea celor 80 ani de existență a frumoasei reviste - azi decedată. Află Însă, că am Înmânat Academiei Române, prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să-l cruțe, ca această nouă instituție culturală să se Îmbogățească și mai mult, căci sunt sigur că material se mai găsește și mata știi să-l adulmeci, cu simțurile celui creat parcă de soartă pentru acest scop. Din prea succinta și uscata dare de seamă din ziar am Înțeles, totuși, că ceva măreț s-a Înfiripat În Flt. Regret că n-am fost și eu de față, dar pe de altă parte Îmi zic, că a fost mai bine așa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
d. Gafița i-a răspuns d-lui Frițescu la memoriul Înaintat editurii „Cartea Românească”, semnat de circa 100 cetățeni din Flt., cerându-i să publice „Biografia Dragoslav”, care așteaptă acest lucru din anul 1968. Am citit În „România Pitorească” o succintă descriere a Muzeului pentru literatură 596 din Flt., semnat de un reporter Spânu. Nu era o 596 „Galeria oamenilor de seamă”. 957 descriere amănunțită, ci una care voia să fie poetică; dar, mă rog, tot era ceva. În ziua de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În legătură cu această temă, am dat două fragmente care vorbesc despre această funcție mântuitoare a culturii, din cartea deja menționată, LEpreuve du labyrinthe, cap. Pentru a-i face pe studenți să înțeleagă concluziile istorice ale lui Jung, le-am prezentat succint concepția lui psihologică. Gânditorul consideră că în psihicul uman, pe lângă inconștientul individual și ca un suport al acestuia, există o zonă inconștientă mult mai profundă, neindividualizată, comună marilor comunități culturale, pe care Jung o numește inconștient colectiv. Acesta, atunci când iese
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rândurile „românești” Însuflețeau o particulară vibrație confraternă, detectabilă, probabil, și În romanul Plicul negru, la care lucram. Tradusă În spaniolă de Domnița Dumitrescu, „scrisoarea deschisă” a prilejuit un măgulitor răspuns din partea adresantului: „Su «carta» me pare cio magnifica”, scria Sábato. Succintul eseu din urmă cu 20 de ani s-ar putea să-și păstreze, și azi, anume valabilitate, nu doar documentară. Nu Întâmplător, poate, urmează să apară În engleză În toamna aniversară 2004. New York, iulie 2004 Dragul și depărtatul meu tânăr
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cârjan, unul suporter, celălalt mijlocaș centru, apoi antrenor la Unirea Tricolor, au mutat centrul de greutate al Revoluției Legionare la București, unde s-a obținit apoi și abdicarea regelui. Manifestul scris de Horia Sima se adresa tuturor românilor, dând o succintă și fulminantă dare de seamă, a eforturilor făcute de Căpitan și apoi de Comandant, pentru a salva țara de dezastru, în opoziție cu acțiunea nefastă a regelui neiubitor de țară și criminal. Români La 5 Noiembrie 1936 și la 29
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Tudoran începe să țină o „Cronică a debuturilor”. Redactorul-șef publică versuri, interviuri cu scriitori (Eugen Barbu). Ponderea materialului pe teme literare și artistice crește treptat. O rubrică intitulată „Civilizația ochiului” prezintă, prin grupaje de reproduceri însoțite de un comentariu succint și relativ accesibil, valori ale picturii românești contemporane. Sunt publicate, în serial, fragmente din memoriile lui Șerban Cioculescu (apărute ulterior în volum). Mai târziu, în redacție vine George Arion, care inițiază o consistentă serie de interviuri cu scriitori (Ștefan Aug.
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]