3,826 matches
-
senzației, etc. 3. Organele psihicului la Galenus Organele psihicului sunt, după Galenus, creierul, inima și ficatul. Fiecare dintre ele reprezintă câte o funcție psihică. Împărțirea se face în acord cu clasificarea platoniciană a părților sufletului: ficatul reprezenta dorințele, inima reprezenta supărarea și curajul, creierul era purtătorul minții. Camerelor creierului le revine un rol important pentru a-și îndeplini funcția, cu deosebire cea din urmă, unde este sediul pneumei locul de producere a acesteia. Sistemul nervos reprezintă un trunchi cu multe ramificații
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și mintea. Aristotel a încercat să explice acest fenomen. Separarea poate fi determinată de o strădanie pentru oprirea rănirii, dar poate fi explicată și prin înfierbântarea sângelui. Pentru explicarea acestor probleme, Galenus a ales soluții pertinente cu știința fiziologiei. Indicatorul supărării, de exemplu, este creșterea temperaturii din sânge; dorința de răzbunare este expresia unui mecanism corporal secundar. O interpretare care anunța ulterioara teorie a lui James Lange a emoțiilor. S-a ajuns în acest fel la soluția dominării suferințelor cu mintea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care corespunde abordării metodologice proprii științelor naturii, analogă cu cea din psihologia de astăzi, cu ceea ce își propun acțiunile psihoterapeutice. De la acest punct de plecare se deschide din nou calea spre abordarea unor suferințe superioare, spre curiozitate, iubire, dorință, bucurie, supărare, etc. În acest fel, afectele și sentimentele, stările de conștiință ajung obiect de cunoaștere pentru științele naturii. d. În sfârșit, există acte psihice care atunci când sunt angajate dau naștere la cunoștințe adevărate despre lume, adică oferă informații cu privire la reglarea mișcărilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28. Religie. Menționăm că am păstrat codurile aferente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. De o parte și de alta a coșciugului, se face câte o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc pe ultimul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ziua de naștere, care este “pomul frate”, iar când îl întâlnește în cale să cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar la grădinile botanice din țară, iar când este posibil să-i crească în propria casă. Ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mulți ți se vor supune Sprânceana dreaptă - poftă mare de mâncare; veste bună Sprânceana stângă - după călătorie primejdioasă, te vei întoarce teafăr; sfadă cu cineva Pleoapa dreaptă - semn de veselie, însă atenție la anturaj Pleoapa stângă - după o vorbă necugetată, supărare mare Globul ocular drept - dorința și se va împlini Globul ocular stâng - o persoană apropiată îți va provoca un necaz, dar tu vei ierta Coada ochiului drept - te vei certa cu o persoană apropiată Coada ochiului stâng - vei dobândi bani
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dar agreabili Buza de jos - amicii îți fac o bucurie Bărbiaintri într-o societate plăcută Ceafa - te afli în primejdie Zbateri la mâini Cotul drept - o întâmplare te obligă să gândești (și acționezi) pentru alții Cotul stâng - ai motive de supărare, dar și putere de a depăși momentul Brațul drept - semn de reușită în afaceri Brațul stâng - vei fi apreciat Palma dreaptă - vei ajuta pe cineva în mare necaz Palma stângă - câștig în afaceri Degetul mare de la mâna dreaptă - vei trece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
te împaci Degetul mijlociu de la mâna stângă - pornești la un drum cu peripeții Degetul inelar de la mâna stângă - vești luminoase de la oameni dragi Degetul mic de la mâna stângă - primești o sumă de bani Zbateri la trunchiul corpului: Omoplat drept - ceartă, supărare Omoplat stângvei fi ajutat de noii prieteni Coastele din stânga - un prieten adevărat îți va sări în ajutor Coastele din dreapta - vorbele rele despre tine, care totuși nu te vor afecta Stomacul - întâlnire apropiată cu cineva Abdomenul - pericol de îmbolnăvire Buricul - mari
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - greșeli de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
întemeiată pe realitatea universală a sentimentului paradisiac, Civilizația își are impulsul primar în memoria paradisului terestru; Cultura își are impulsul primar în aspirația către paradisul ceresc. „Dumnezeu, zice Ioan Damaschin l-a făcut pe om inocent, drept, virtuos, lipsit de supărare, fără grijă, luminat cu toată virtutea, încărcat cu toate bunătățile, ca o a doua lume, microcosmos în macrocosmos, un alt înger închinător, compus, observatorul lumii văzute, inițiat în lumea spirituală, împăratul celor de pe pământ, condus de sus, pământesc și ceresc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. De o parte și de alta a coșciugului, se face câte o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc pe ultimul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ziua de naștere, care este “pomul frate”, iar când îl întâlnește în cale să cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar la grădinile botanice din țară, iar când este posibil să-i crească în propria casă. Ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mulți ți se vor supune Sprânceana dreaptă - poftă mare de mâncare; veste bună Sprânceana stângă - după călătorie primejdioasă, te vei întoarce teafăr; sfadă cu cineva Pleoapa dreaptă - semn de veselie, însă atenție la anturaj Pleoapa stângă - după o vorbă necugetată, supărare mare Globul ocular drept - dorința și se va împlini Globul ocular stâng - o persoană apropiată îți va provoca un necaz, dar tu vei ierta Coada ochiului drept - te vei certa cu o persoană apropiată Coada ochiului stâng - vei dobândi bani
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dar agreabili Buza de jos - amicii îți fac o bucurie Bărbiaintri într-o societate plăcută Ceafa - te afli în primejdie Zbateri la mâini Cotul drept - o întâmplare te obligă să gândești (și acționezi) pentru alții Cotul stâng - ai motive de supărare, dar și putere de a depăși momentul Brațul drept - semn de reușită în afaceri Brațul stâng - vei fi apreciat Palma dreaptă - vei ajuta pe cineva în mare necaz Palma stângă - câștig în afaceri Degetul mare de la mâna dreaptă - vei trece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
te împaci Degetul mijlociu de la mâna stângă - pornești la un drum cu peripeții Degetul inelar de la mâna stângă - vești luminoase de la oameni dragi Degetul mic de la mâna stângă - primești o sumă de bani Zbateri la trunchiul corpului: Omoplat drept - ceartă, supărare Omoplat stângvei fi ajutat de noii prieteni Coastele din stânga - un prieten adevărat îți va sări în ajutor Coastele din dreapta - vorbele rele despre tine, care totuși nu te vor afecta Stomacul - întâlnire apropiată cu cineva Abdomenul - pericol de îmbolnăvire Buricul - mari
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
gură, a vedea roșu înaintea ochilor, a scoate fum pe nări). Cu privire la această ultimă "zonă" a corpului, e de semnalat că există un întreg simbolism cromatic folosit pentru a desemna, după caz, FURIA în particular, orice emoție negativă în general (supărare, oftică etc.) sau orice emoție pur și simplu: a se înroși, a se albăstri, a se înverzi, a se îngălbeni, a se înnegri etc. Lăsând la o parte caracterul lor lexical (și nu textemic), precum și gradul lor variabil de "specializare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu câmpuri total diferite (de ex., BOALA), ci și cu câmpuri al căror "arhilexem" face parte din același câmp lexical cu termenul care funcționează ca "arhilexem" al câmpului inițial. Semnificativă e, în această privință, dinamica raporturilor dintre FURIE/MÂNIE și SUPĂRARE/ CIUDĂ în cadrul expresiilor idiomatice. Există, e drept, și unele texteme mai dificil de încadrat, deoarece ele indică în mod generic o acțiune negativă exercitată asupra subiectului (a băga în (toate) boalele sau a-și face sânge rău). Însă, chiar și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
evident că texteme precum a băga în/lua damblaua/damblalele, a băga în năbădăi sau a lua cu năvârlii se referă la metafora conceptuală FURIA ESTE O BOALĂ, în timp ce a (se) oftica/a-i face oftică trimite la metafora conceptuală SUPĂRAREA ESTE O BOALĂ. Această distribuție complementară ne sugerează că, pe când câmpul idiomatic al SUPĂRĂRII indică o stare pasivă a subiectului (v., în acest sens, expresiile caracteristice a-i mânca sufletul, a crăpa de ciudă sau a-i scoate sufletul), câmpul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau a lua cu năvârlii se referă la metafora conceptuală FURIA ESTE O BOALĂ, în timp ce a (se) oftica/a-i face oftică trimite la metafora conceptuală SUPĂRAREA ESTE O BOALĂ. Această distribuție complementară ne sugerează că, pe când câmpul idiomatic al SUPĂRĂRII indică o stare pasivă a subiectului (v., în acest sens, expresiile caracteristice a-i mânca sufletul, a crăpa de ciudă sau a-i scoate sufletul), câmpul idiomatic al FURIEI presupune, dimpotrivă, o atitudine activă. 2.4. O atare ipoteză se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ciudă sau a-i scoate sufletul), câmpul idiomatic al FURIEI presupune, dimpotrivă, o atitudine activă. 2.4. O atare ipoteză se verifică mai ales în ceea ce privește stadiul final al FURIEI, care presupune o revărsare violentă a materiei aferente în exterior, în timp ce SUPĂRAREA/ CIUDA implică, dimpotrivă, refularea acesteia, act care poate avea efecte nocive asupra organismului. "Materializarea" furiei se observă inclusiv în expresiile generice care denotă exteriorizarea ei (a-i da oala în foc, a se umple paharul), fapt care se petrece uneori
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și celor veniți din țara mumă, numai slujbele cele mai joase au fost aruncate localnicilor din Transilvania, cum arunci niște oase goale câinilor". Respectivul auzise peste tot pe unde umblase prin Transilvania de această stare de lucruri. În marea lor supărare, unii modificaseră chiar textul Imnului Transilvan compus de Náray Antal și Somogyváry Gyula; în loc de "Transilvanie dragă, am venit, pentru tine să trăim și pentru tine să murim" schimbaseră textul în ""Transilvanie dragă am venit de foame, pentru tine să murim
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din perspectiva potențialității reprezentată de calea pe care o poate urma. A doua problemă identificată este ontologică încercând să descrie locul omului în univers, pornind de la calitățile și rolurile sale. "Dumnezeu a făcut pe om inocent drept virtuos, lipsit de supărare, fără de grijă, luminat cu toată virtutea, încărcat cu toate bunătățile, ca o a doua lume, un microcosmos în macrocosmos, un alt înger închinător, compus, observatorul lumii văzute, inițiat în lumea spirituală, împăratul celor de pe pământ, condus de sus, pământesc și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]