4,767 matches
-
pătrunderea trupelor germano-hortiste. Armatele 3 și 4, aflate pe frontul din Moldova, trebuiau să înceteze focul împotriva sovieticilor și să se replieze spre sud, în vederea intrării în acțiune împotriva trupelor germane din țară. Acțiunea realizată de români a luat prin surprindere conducerea Germaniei, iar conducătorii militari germani din România au încercat să riposteze împotriva acestui "putsch", dar fără rezultat. Trupele române au acționat cu succes împotriva celor germane și au reușit să preia controlul asupra unor clădiri din capitală care adăposteau
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
la radio cu moș Ion și că nu va avea răgazul să participe la spectacol. Alesesem și o piesă (“Inspectorul broaștelor” de V. Eftimiu) care n-avea nimic comun cu activitatea noastră, cu viața satului. Nu mică ne-a fost surprinderea când a apărut la serbare alături de Maria Mohor, de asemenea, artistă. Zarurile erau aruncate și am jucat tetru. De felul cum am jucat teatru îmi vine să spun c-am uitat, deși și astăzi, când îmi aduc aminte, mai simt
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se datorează influenței balzaciene: „Scene de viață socială" (cap. XV), „Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea" (cap. XVII), „Teatrul în Țara Românească
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Filosofia universitară din prima jumătate a secolului XX a cercetat doar incidental semnificația destinului, asociindu-l, de obicei, cu considerațiile asupra timpului. Cel care s-a ocupat cu oarecare stăruință de aceste probleme a fost Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
avem în vedere numai conținutul lui pentru că, ținând seama de faptul că adevărul este dobândit în cadrul social-istoric și al experienței umane, el nu poate exista în afara omului. Obiectivitatea adevărului trebuie înțeleasă prin prisma procesualității complexe a cunoașterii. CARACTERUL PROCESUAL al surprinderii devenirii adevărului unei cunoștințe rezultă din caracterul contradictoriu al cunoașterii. Cunoașterea umană este cuprinsă între polii unei contradicții: 1. Tendința și posibilitatea subiectului de a cunoaște în mod complex și definitiv totul, 2. Imposibilitatea realizării, înfăptuirii acestei tendințe și aspirații
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
societății, dar că aceste metode nu sunt singurele posibile și nici mai bune sau mai rele decât altele. în replică, cercetătorii cantitativiști pretind că metodele lor sunt singurele metode științifice și consideră postmodernismul ca un atac împotriva rațiunii și adevărului. - Surprinderea punctului de vedere al individului. Ambele orientări vizează punctul de vedere al individului. Totuși, prin intermediul interviurilor adâncite și al observațiilor participative, cercetările calitative se apropie mai mult de perspectiva actorului social. Cercetătorii atașați principiilor pozitiviste acuză cercetările calitative de subiectivism
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
unui număr optim de observații în condiții cât mai variate; i) posibilitatea repetării observației pentru evidențierea esențialului. Avantajele observației Este vorba în primul rând de ușurința aplicării, economicitatea mijloacelor materiale necesare efectuării cercetării, naturalețea și autenticitatea fenomenelor relevante. Observația permite surprinderea manifestărilor comportamentale firești ale individului în condiții obișnuite de viață. Oferă date de ordin calitativ. Dezavantajele observației Observatorul trebuie să aștepte uneori mult timp până se produce fenomenul vizat, fără a putea interveni în nici un fel. La aceasta se adaugă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoașterii istoriei personale a subiectului. Se concentrează asupra succesiunii diferitelor evenimente din viața individului, relațiilor dintre evenimentele cauză și evenimentele efect, dintre evenimentele scop și cele mijloc. Cauzometria și cauzograma, ca variante mai noi ale metodei, au ca scop tocmai surprinderea relațiilor dintre evenimente. Există o dificultate întâmpinată în folosirea acestei metode - cea a măsurării, în care indicațiile biografice ar putea fi convertite în date științifice. Experimentatorul dispune de două categorii de procedee de analiză a datelor, obținute prin metoda biografică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nu acoperă întotdeauna aceleași contexte lingvistice. Percepția cognitivă implică, indirect, un proces inferențial, deductiv - "a vedea că o persoană are dreptate" implică "a înțelege că acea persoană are dreptate" (7); în consecință, percepția cognitivă este mereu indirectă. Percepția fizică privește surprinderea stimulilor fizici din lumea exterioară, fără a fi generate procese inferențiale pe baza imaginilor formate. Din exemplele preluate de la Enghels (2007: 15) pentru franceză, se poate observa că percepția fizică poate fi atât directă, ca în exemplul (8), în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe traiectoria mingii; — relația în care se găsește jucătorul față de apărător; marcajul determină în mare măsura alegerea procedeului. Când atacantul care înoată este marcat strâns și adversarul se găsește pe partea brațului de aruncare, nu poate alege decât procedeele prin surprindere, cum ar fi voleibolările, șurubul înainte, „un-doi-ul" etc. Dacă brațul de aruncare este liber se poate trage prin zvârlire de la umăr, prin lansarea din lateral etc. 2. Precizia cu care se efectuează aruncarea. Înainte de a trage la poartă jucătorului i
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
act de valorizare mult mai complet decât l-a văzut Moreno, de aceea, necesitatea validării lui este subliniată de cei mai mulți psihosociologi, O metodă de validare - este participarea cercetătorilor la viața grupului. "Participarea la viața colectivității, la universul acesteia are avantajul surprinderii procesului, a unității lui ș i nu doar a unor segmente, secțiuni." O altă metodă de validare a testului sociometric este compararea rezultatelor acestuia cu aprecierile unor observatori externi, antrenați în aprecierea colectivă. Pantelimon Gelu, luând drept cadru de referință
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
să își cunoască adversarii, să poată evalua șansele de reușită ale unei acțiuni. El trebuie să se gândească la toate situațiile ce pot apărea și să le prevadă, chiar la situații ce par imposibile, pentru a nu fi luat prin surprindere nici de situațiile ivite în cadrul propriului colectiv și nici de strategiile adversarului. Cunoașterea aspectelor pe care le implică conducerea îl determină să-și adapteze conduita în funcție de raporturile și relațiile cu cei din subordine, să stabilească modalitățile de formulare și urmărire
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
aștepte alegerea Adunării Constituante; ei sunt criticați cu violență de către Lenin, care-i acuză de „cretinism parlamentar” și de trădare. Luarea puterii în vreme ce guvernul a pierdut orice control militar asupra capitalei, în noaptea de 6 spre 7 noiembrie 1917, spre surprinderea tuturor, 6000 de membri ai gărzilor roșii conduși de CMR ocupă punctele strategice. Ei intră în Palatul de Iarnă, unde își aveau sediile miniștrii, fără a fi fost nevoie - contrar legendei comuniste - să-l ia cu asalt, doar 6 morți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puci, cu sprijinul PCUS, al KGB și al șefilor militari; pe 19 august ei îl plasează pe Gorbaciov într-o reședință bine păzită din Crimeea și proclamă starea de urgență. Dar, pe 21, lipsiți de sprijinul armatei și luați prin surprindere de rezistența lui Elțîn la Moscova, ei sunt arestați. Eliberat, Gorbaciov se întoarce la Moscova; dar el a pierdut controlul situației politice, în fața unui Elțîn care apare drept eroul rezistenței împotriva puciștilor. în întreaga Uniune, manifestațiile de ostilitate la adresa PCUS
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și a puterii URSS. Pe 22 iunie 1941, Germania lansează operațiunea „Barbarossa” - numele de cod al invaziei URSS* - care mobilizează 150 de divizii germane (3 milioane de oameni) dar și trupe finlandeze, române și ungare. Stalin* este luat total prin surprindere, deși primise încă din aprilie informații asupra pregătirilor invaziei, de la agentul sovietic Richard Sorge, instalat la Tokyo, și din partea Orchestrei roșii din Germania, ba chiar și de la ambasadorul britanic; dar el n-a ținut cont de ele. în consecință, înaintarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se observă evoluții suscitate de două evenimente. Primul este, în iunie 1953, revolta din Berlinul de Est. înăbușită de tancurile sovietice, aceasta va marca psihologia securitară a conducerilor comuniste și a polițiilor politice - Stasi a fost cu totul luată prin surprindere -, care vor rămâne, pe drept cuvânt, convinse că stabilitatea sistemului comunist nu este defel asigurată. în noiembrie 1956, Revoluția maghiară* confirmă vulnerabilitatea puterii comuniste din clipa în care tolerează o slăbiciune represivă sau o veleitate democratică. Represiunea este condusă personal
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revoluției bolșevice la întreaga Europă, apoi la întreg mapamondul. Or, deși se închistează într-o extremă rigiditate doctrinară, Lenin face dovada unei excepționale flexibilități tactice, exploatând la maximum ceea ce el numește: „contradicțiile între puterile capitaliste”. Astfel, încă din 1922, spre surprinderea tuturor, semnează cu Germania Tratatul de la Rapallo, care permite Rusiei bolșevice contracararea Tratatului de la Versailles și constrângerea puterilor occidentale de a o recunoaște. Urmând exemplul lui Lenin, Stalin se va dovedi un maestru al tacticii revoluționare, mai întâi în modul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
modelelor între ele: eroarea medie pătratică a estimației: eroarea medie pătratică procentuală a estimației. În ceea ce privește ultima fază (utilizarea modelului), vom spune că există trei aspecte principale care pot fi identificate în folosirea unui model econometric: un aspect descriptiv, care privește surprinderea de către model a esenței fenomenului sau procesului studiat; un aspect predictiv, care se referă la utilizarea modelului pentru a prognoza valorile viitoare ale unor variabile economice; un aspect normativ, care se referă la capacitatea modelelor econometrice de a evalua diverse
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în data de 19 noiembrie 1957, componența comisiei la 25 de membri. Noua comisie a rămas la rândul său inoperantă; de la începutul anului 1958, negocierile de dezarmare - în principal cele legate de suspendarea testelor nucleare și de prevenirea atacurilor prin surprindere - au fost purtate în afara Națiunilor Unite de către Albania, Canada, Cehoslovacia, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, România, Uniunea Sovietică și Statele Unite. În 1959, aceste națiuni au înființat o nouă Comisie pentru dezarmare, cu Bulgaria în locul Albaniei, care s-a reunit într-o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o anumită perioadă de timp și într‑un anumit context organizațional specific, a altor grupuri de membri ai organizației, în scopul realizării unor sarcini sau scopuri specifice (Vlăsceanu, 1993, p. 24). # Trei elemente ale acestei definiții ne rețin atenția: 1) surprinderea caracterului dinamic, procesual al conducerii; 2) extinderea conducerii de la o persoană la un întreg grup de persoane; 3) precizarea activităților care intră în sfera conducerii (organizarea și coordonarea, la care am mai putea adăuga decizia și controlul). Sunt și autori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în surprinderea și decelarea tuturor acestor factori au fost masive, rezultatele obținute sunt mai mult decât nesatisfăcătoare. În general, corelația dintre conducere și factorii fizici și constituționali s‑a dovedit a fi zero sau negativă. De exemplu, relația dintre vârstă și conducere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Blanchard „n‑au suscitat investigații specifice”, „nu există nici o probă a validității teoretice și practice a acestui model” (Lévy‑Leboyer, 2003, pp. 397‑398). Nu trebuie să pierdem însă din vedere că teoria celor doi autori a deschis drumul spre surprinderea mai bună a relațiilor dintre lider și grup în actul conducerii. Totodată, așa cum subliniază chiar autoarea citată mai sus, meritul ei constă în sublinierea necesității ca liderii să fie flexibili în comportamentele lor și să și le adapteze situațiilor. De
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alții nu, aceasta înseamnă a truca realitatea de dragul argumentelor logice, a o forța să se încadreze în șirul raționamentelor prin opoziție. Diferențierea și opunerea celor două noțiuni ar putea prezenta cel mult un interes academic, teoretic, orice diferențiere contribuind la surprinderea specificului fenomenelor analizate, cu condiția ca aceste diferențieri să nu fie absolute și să nu antreneze după ele moduri de gândire fixiste și reducționiste. Opunerea noțiunilor de leadership și management nu rezistă din punct de vedere pragmatic. A treia situație
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Forme de leadership" 5.3.1. Nevoia diversificăriitc "3.1. Nevoia diversificării" De‑a lungul timpului, în literatura psihoorganizațională au fost concepute o multitudine de forme ale leadership‑ului. Cele mai des evocate au fost: leadership‑ul previzional (centrat pe surprinderea și anticiparea coordonatelor viitoare ale organizației); leadership‑ul strategic (axat pe stabilirea strategiei ce trebuie urmată de organizație în evoluția sa); leadership‑ul dinamic (vizează conceperea și stăpânirea sau dirijarea proceselor derulate în timp care asigură succesul sau eșecul organizațional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și reflexivă, integrarea este relațională și comportamentală. Deși autoarea optează pentru sfera restrânsă a noțiunii de participare, avem senzația că prin explicațiile furnizate, ea depășește unele dispute sterile referitoare la caracterul individual sau de grup al participării. Se remarcă totodată surprinderea și sublinierea clară a finalității comportamentelor participative, aceasta constituind-o „influențarea și controlarea deciziilor organizaționale”. În anii din urmă, autorii s-au orientat spre definirea atotcuprinzătoare a participării. Iată una dintre aceste definiții: # Participarea este totalitatea modurilor și intensităților prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]