5,048 matches
-
într-o "desăvârșită contrazicere cu ordinea nouă a Europei". Recunoscând că inițiativele unora dintre maghiari de a căuta o destindere cu țările Micii Înțelegeri trebuiau luate în considerate cu seriozitate, istoricul român exprima convingerea că aceasta nu presupunea îngrădirea drepturilor suverane ale statului național și unitar, prin condiționări, precum regimul minorităților. Soluția cea mai eficientă pentru a evita antagonismele între populația majoritară și elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad după cum ele se depărtează sau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în contradicție cu ordinea nouă din Europa. În același timp, el aprecia că inițiativele unora dintre maghiari, de a realiza o destindere cu țările Micii Înțelegeri trebuiau să fie luate în considerare cu seriozitate, fără a implica, însă, îngrădirea drepturilor suverane ale statului național și unitar, prin condiționări, precum regimul minorităților 849. Șeful georgiștilor aprecia că soluția cea mai eficientă pentru a evita antagonismele între populația majoritară și elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ajutat de evenimente de masă. Democrația intră atunci în conflict [...] cu Constituția. Este cazul duciștilor care vor să utilizeze o demagogie democratică și restrânsă ca focar de intrigă în jurul bancarismului tancredian, în scopuri revoluționare nedeclarate, dar imposibil de realizat. [...] Poporul suveran ca forță dinamică și Constituția viabilă prin adevărurile pe care le cuprinde și prin ceea ce conține ca experiență și aplicare a unui sistem abstract de gândire pot intra în conflict. Regele, însă, suveran prin literă de Constituție, nu este pe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
huiduieli și fluierături i-a însoțit. L-am chemat pe cel ce știa ungurește și ne-am dus împreună pentru a vorbi cu șeful gării. Acesta, ridicând din umeri și privind spre patrula de militari, ne spune că ei sunt suverani și că el n-are nicio putere. Atunci l-am întrebat dacă nu este vreun tren spre Curtici, România. Ne-a răspuns că nu este dinainte programat nici unul. În general, este anunțat cu aproape o oră înainte de sosire. Am obținut
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
afirmare a statelor naționale și a suveranității lor. Astfel, Jean Bodin (1529-1596) susține suveranitatea absolută a statelor care nu pot fi reunite într-o singură unitate politică, iar Niccòlo Machiavelli (1469-1527), afirmând aceeași idee, susținea că existența a numeroase state suverane, aflate în conflict unele cu altele, reprezintă sursa virtuților militare și explică apariția marilor personalități. Pronunțându-se împotriva soluției uniunii, Machiavelli consideră că aceasta generează în timp un proces de decădere a Europei similar celui al Imperiului Roman. În acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pronunțat un discurs rămas de atunci celebru și profetic, punând în perspectivă „piața comună” și o „comunitate culturală”, în locul puștilor și bombardamentelor. Ele vor fi înlocuite „de voturi, prin sufragiul universal al popoarelor, prin veritabilul arbitraj al unui mare Senat suveran, care va fi Europa, așa cum este astăzi Parlamentul englez” (de Sainte-Lorette, 1955, 31-32). Noțiunea Statele Unite ale Europei era evocată pentru a sugera apropierea și contactele strânse cu Statele Unite ale Americii: „Va veni o zi când vom vedea cele două tabere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a puterii. 2) Această realitate implică deținerea puterii de către noii actori principali ocupați în zonele creării, prelucrării, folosirii, difuzării managementului cunoașterii. 3) Exercitarea puterii prin cunoaștere are la bază o deținere și exercitare inegală a puterii. Foucault vorbește de „puterea suverană” (puterea oficializată: conducătorii politici, managerii) și „puterea disciplinatorie” (cea care se manifestă prin acceptarea „liberă” a puterii suverane de către cei care sunt celălalt „pol” al relației de putere ca relație reciprocă, dar nesimetrică). 4) Noua configurație a puterii se exprimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
difuzării managementului cunoașterii. 3) Exercitarea puterii prin cunoaștere are la bază o deținere și exercitare inegală a puterii. Foucault vorbește de „puterea suverană” (puterea oficializată: conducătorii politici, managerii) și „puterea disciplinatorie” (cea care se manifestă prin acceptarea „liberă” a puterii suverane de către cei care sunt celălalt „pol” al relației de putere ca relație reciprocă, dar nesimetrică). 4) Noua configurație a puterii se exprimă în noua sectorizare a economiei (Bell) în care majoritatea populației ocupate se concentrează în sectorul V (serviciile informatice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
atât. Am spus ceva mai sus că alegerile au fost dictate - pe lângă o extraordinară cunoaș tere a culturii franceze - de geniul lui Cioran. Dar nu de geniul lui Cioran așa cum l-am aștepta în nemijlocirea lui, ci transformat într-un suveran bun-gust. Iată că fiul Rășinarilor nu este un foarte mare scriitor francez numai pentru ideile, pentru limba și pentru stilul lui. Și-a asi milat ceva și mai din adân cul acestei lumi. P. C. Lămurire Iată cum mi-a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
naivității, adică a unei stări care îi lipsea cu desăvârșire. De la Scrisorile galante ale lui Fon tenelle până la Legăturile primejdioase ale lui Laclos, se desfășoară comedia unei sensibilități care se istovește în artificiu și în falsitate. Când inteligența a devenit suverană, naivitatea, adică sentimentele adevărate, părea să fie rezervată sălbaticului sau prostului. Or, toate aceste spirite alese aveau o spaimă bolnăvicioasă de prostie; cât despre starea de sălbăticie, ele o idealizau fără să o îndrăgească de fapt, „natura“ nefiind accesibilă decât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de minte mai departe decât ar fi mers la îndemnul inimii, punea în opiniile sale violența unei pasiuni; ținea la toți cei care le împărtășeau și îi detesta pe toți ceilalți. Din acest punct de vedere era de o nedreptate suverană. Nu recunoștea talent, cinste, virtute, idei luminate decât lui Roland și admiratorilor acestuia; la toți ceilalți nu vedea decât josnicie, ignoranță sau trădare. Ea a inspirat între gului partid această înfierbântare părtinitoare care a contribuit din plin să-i înstrăineze
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
am spus. „Ce vrei să fac? «Micul mizerabil» ăașa îi zicea de fiecare dată marelui Napoleon) mă chinuie; mă răzbun și eu cum pot.“ A izbutit să se facă detestată de întreaga Curte; Împăratul încă o mai apăra. Când bătrânii suverani ai Spaniei au sosit în Franța, după evenimentele de la Madrid, li s-a acordat din prima clipă un serviciu de onoare. Doamna de Chevreuse a primit ordinul să-i fie doamnă de companie reginei Charlotte; a refuzat în scris, spunând
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
arta plastică românească, situându-l alături de alți prestigioși creatori contemporani care participă la definirea identității spiritualității naționale. Confesiuni ȘTEFAN HOTNOG ...Culoarea de apă a lui Hotnog, evitând luciul sticlos, mai lesne de obținut decât virtuțile mate, sugerează priveliștii un calm suveran, o anumită liniște descinsă din multa experiență a faptelor trecute prin lucruri, așa cum mărturisește Sadoveanu că natura, cu toate prefacerile ei, trece prin el. După câte știu, la acuarelă ai ajuns prin ulei. De ce o asemenea evoluție și preferință pentru
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Cu privire la stilul jurnalistului, Al. Oprea afirmă: "în raport cu evoluția creației poetice, care ajunge treptat (...) la o apolinizare a fondului dionisiac, cursul gazetăriei pare a fi invers: în prima perioadă domină trăsături apolinice este un Eminescu majestuos, patetic (dar cu o siguranță suverană), cu o ținută polemică elevată, trăsături care se vor surpa treptat sub năvala unor reacții pătimașe, a unei subiectivități exasperate"198. Dacă problematica articolelor conferă unitate și continuitate publicisticii eminesciene, la nivelul expresiei înregistrăm o serie de modificări, ținând de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al unui modest ceasornicar din Geneva, joacă un rol aparte: convins că toți oamenii se nasc la fel de buni, el visează, în Contrat social (1762), la o societate ideală în care drepturile naturale ale individului ar fi garantate și unde poporul suveran ar transpune voința generală. Ideile filosofice. Cu toate nuanțele legate de diferențele opțiunilor lor personale, filosofii se dedică aceleiași critici sistematice a societății timpului lor (document 2, p. 234). Pe plan religios, ei admit, aproape toți, existența lui Dumnezeu (cu excepția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cele trei ordine ale regatului: magistrații sînt ofițerii mei, însărcinați să mă înlocuiască în sarcina cu adevărat regală de a face dreptate supușilor mei [...]. Ca și cum ar fi permis să se uite faptul că doar în persoana mea rezidă puterea suverană a cărei caracteristică proprie este spiritul de povățuire, de justiție și de rațiune; faptul că doar de la mine curțile 5 își trag existența și autoritatea; faptul că plenitudinea acestei autorități, pe care o exercită doar în numele meu, rămîne mereu în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
situația internațională. DOCUMENT Jaurès și Republica socială "Da, prin sufragiul universal, prin suveranitatea națională care își găsește expresia definitivă și logică în Republică, dumneavoastră ați făcut din toți cetățenii, inclusiv salariații, o adunare de regi. De la ei, din voința lor suverană emană legile și guvernul; ei revocă, ei îi schimbă pe aleșii lor, legislatorii și miniștrii, dar, în timp ce salariatul este suveran în ordinea politică, el este redus în ordinea economică la un fel de sclavie. "Da! în timp ce poate alunga miniștrii de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
logică în Republică, dumneavoastră ați făcut din toți cetățenii, inclusiv salariații, o adunare de regi. De la ei, din voința lor suverană emană legile și guvernul; ei revocă, ei îi schimbă pe aleșii lor, legislatorii și miniștrii, dar, în timp ce salariatul este suveran în ordinea politică, el este redus în ordinea economică la un fel de sclavie. "Da! în timp ce poate alunga miniștrii de la putere, el este, fără nici o garanție și fără urmări, alungat din atelier. Munca lui nu mai este decît o marfă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ani ale acestui regim detestat și corupător, datorită dezvoltării mijloacelor de transport, libertății schimburilor, a frivolității, a frecvenței relațiilor, datorită progreselor, din nefericire prea lente încă, ale instrucției publice, datorită răspîndirii luminilor, datorită în sfîrșit timpului care este puterea suverană în istorie, s-a format, într-o oarecare măsură, o nouă Franță. Fără îndoială că nevoia politică pe care o avea Imperiul de a uimi, de a crea locuri de muncă pentru masele muncitoare, cu prețul a nenumărate cheltuieli exagerate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Un Pierre Laval, fără să-și atribuie colaborarea ideologică a colaboratorilor parizieni seduși de nazism, consideră că colaborarea de stat, garanție a viitorului Franței într-o Europă germană, trebuie să fie condusă într-o manieră "loială" și fără prejudecăți. Stat suveran, recunoscut de toate statele, de la URSS la Statele Unite, regimul de la Vichy nu se bucură de fapt decît de o libertate de acțiune precară și din ce în ce mai limitată. El dispune de două atuuri: flota și Imperiul, dar presiunea directă a ocupantului în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu o respectau, puteau fi excomunicați. Pacea lui Dumnezeu. Vezi pace (instituțiile de). Paleolitic. Vezi preistorie. Parlament. Curte de justiție născut din Curia regis în secolul al XIII-lea și definitiv organizată prin ordonanța din 11 martie 1345. Parlamente. Curți suverane sau superioare, de justiție, care judecă în apel; în afară de aceasta, parlamentele au un drept de înregistrare a actelor regale și, cu această ocazie, un drept de critică. Alături de parlamentul de la Paris, cel mai important ca atribuții, existau parlamente în cîteva
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Damville, guvernator al regiunii Languedoc, este dușman al familiei de Guise și combate Liga. 3 François (1554-1584), duce de Alençon și de Anjou, ultimul fiu al lui Henric al II-lea. 4 Convorbiri despre pluralitatea lumilor 5 Termenul desemnează curțile suverane, jurisdicții care statuează în ultimă instanță, mai ales parlamentele. 6 nivôse = a patra lună a calendarului revoluționar francez (21 dec-19 ian) (n.trad.) 7 Vendée departament al regiunii Țara Loarei, formată din fostul Poitou. Vendée (războiul din) (1793-1796) insurecție regalistă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
model trans-individual. în Grecia veche, eleutheria pare să aibă, potrivit etimologiei sale, două dominante semantice. Ea exprimă, pe de o parte, ideea de alegere pusă în relație cu voința. în limitele condiției umane și ale legilor cetății, voința omului e suverană, neconstrînsă, nestînjenită în opțiunile ei. Libertatea revine la a merge unde vrei (Sofocle, în Antigona, versurile 444-445 ; Epictet, Lucrețiu), la a-ți orîndui propriul fel de viață, după cum îți e pe plac, cel puțin în regimul democratic (Republica, 557b și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii creștini au folosit numeroase imagini simbolice pentru a caracteriza trăsăturile acestei libertăți : a) faptul că ea reprezintă o individ în totalitatea lui, identificînd interesele diferitelor lui aspecte, numai ele sînt cu adevărat autonome, suverane, neavînd de dat seamă nici unei instanțe străine, exterioare. depășire de sine a umanului prin adeziunea la Principiul lui infinit ; b) faptul că Principiul este cel care își manifestă în om libertatea și îl face capabil de ea ; c) faptul că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a laicizat dinamica istoriei, politica i-a legiferat autonomia față de transcendent, iar științele aplicate și tehnologia au accelerat această dinamică prin rezultatele lor. Toată umanitatea trebuia să ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului e suverană, în care omul e pe deplin în stare să aibă grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]