5,804 matches
-
nevoi: cei implicați în conflict au nevoie de respect și comunicare, menținerea unor relații cordiale între ei, temeri: deranj și ineficiență, opinii nefavorabile ale celor din jur (din școală și din afara ei); În vederea acordării unei atenții speciale pentru nevoile și temerile mai profunde se propune: pauzele după fiecare oră de curs să fie de 10 minute și nu de 5 minute și să se respecte de către toți profesorii chiar dacă aceștia sunt fumători sau nefumători (întârzierea la ore din cauza fumatului poate atrage
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
în conduita copilului. I.Srăchinaru crede că cele mai multe din asemenea manifestări sunt reacții de tip nevrotic și că numai în condiții cu totul particulare dobândesc, la un număr foarte restrâns de cazuri, un conținut de tipul conduitei caracteriale. • Frica sau temerea fără motiv se întemeiază la copil pe transformarea în griji exagerate a unor precauții naturale, datorită unei induceri negative sau a unor greșeli de educație din mediul familial. Teama de întuneric, de alți copii, de străini, teama de a rămîne
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
exagerată de foc, de apă, de animale etc. Cînd copiii încep să manifeste însă o teamă oarecum bolnăvicioasă, părinții, se arată neliniștiți, făcînd o adevărată „fixație" din frica copiilor. De regulă, copiii se eliberează singuri de conduitele inadecvate produse de temeri, când intră în colectivitățile de copii, dar uneori temerile se intensifică și devin iraționale, căpătând forma unor anxietăți care, indiferent de circumstanțe, perturbă activitatea normală a copilului. Uneori, aceste stări anxioase au la bază mecanisme de apărare față de o situație
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copiii încep să manifeste însă o teamă oarecum bolnăvicioasă, părinții, se arată neliniștiți, făcînd o adevărată „fixație" din frica copiilor. De regulă, copiii se eliberează singuri de conduitele inadecvate produse de temeri, când intră în colectivitățile de copii, dar uneori temerile se intensifică și devin iraționale, căpătând forma unor anxietăți care, indiferent de circumstanțe, perturbă activitatea normală a copilului. Uneori, aceste stări anxioase au la bază mecanisme de apărare față de o situație defavorabilă ; alteori sunt legate de sentimentul culpei și apar
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu societatea fiind într-un permanent conflict cu normele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Promovarea exagerată a propriilor interese subiective face ca afectivitatea să domine și să deformeze interpretarea situațiilor obiectuive exterioare, proiectând asupra lumii propriile dorințe și temeri egoiste. Nivelul stimei de sine afectează puternic performanțele în toate activitățile, mecanismul circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
însușirea noțiunilor de bază privind igiena individuală și a echipamentului; însușirea unor noțiuni elementare de arbitraj; însușirea unor cunoștințe elementare despre respirație și importanța ei. IV. din punct de vedere psihologic: cultivarea dorinței și plăcerii de a se întrece ; învingerea temerilor de luptă; dezvoltarea curajului, combativității și dârzeniei. IMPORTANȚA INTRECERII PENTRU COPII Întrecerea reprezintă latura specifică a unor activități sportive și constă în depășirea unui adversar sau a unei echipe prin acumulare de puncte sau alte criterii de departajare. Spunem că
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
om de factura lui putea să recurgă la un asemenea gest. Nu am avut nicio legătură directă cu el, dar a fost un mare comandant. S.B.: Cum comentau cadrele acel moment? S-a instalat panica? D.R.: Nu panică, dar o temere era prezentă. Ar minți cel care ar spune că nu a creat o emoție acea veste. Îmi amintesc că, tot pe 22, de la Divizion au venit acele TAB-uri cu rachetă, cu "Strela". S.B.: De fapt, era un singur TAB
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
publicisticii religioase, p. 465: "Cei dintâi cred că Ortodoxia trebuie să fie beneficiara organelor polițienești ale statului și se îndoiește de viabilitatea Bisericii noastre, în momentul în care acest sprijin i-ar fi retras. Nu insistăm asupra unor astfel de temeri. Ar fi să reedităm articolele noastre în legătură cu concordatul, în care am fost nevoiți să lăsăm să cadă cuvinte destul de grele... Cei din urmă sunt geloși de o libertate pe care, e drept, că au avut-o până acum, dar de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
povești" - adică prelucrează propria sa experiență până ajunge la o versiune oare îi este pe plac și care-1 pune într-o lumină favorabilă - dar și ou omul care suferă de halucinații, confundând lumea realității cu lumea ireală a speranțelor și temerilor lui ? Unii romancieri de pildă, Dickens au declarat că își văd și își aud perfect personajele și că la un moment dat personajele iau în mâna lor firul povestirii, ducând-o spre un deznodământ diferit de cel conceput inițial de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
psihice și sarcinile școlare pe care ei le impun în familie copiilor, în plus față de cele primite de aceștia la școală. Aceleași efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Așa cum am arătat, exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
psihice și sarcinile școlare pe care ei le impun în familie copiilor, în plus față de cele primite de aceștia la școală. Aceleași efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță, etc) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
oricine le scotea întâmplarea în cale din cei care au fost în preajma lui Seianus. Nici Senatul nu era liniștit. Cei care-l admirau pe Seianus erau la pământ de îngrijorare pedepsei ce-i aștepta. Tiberius atâta vreme cât a trăit sub imperiul temerii ca nu cumva Seianus punând mâna pe putere la Roma să nu-l atace apoi pe mare își pregătise corăbii ca să poată fugi în caz de nevoie. La însărcinat pe Marco să-l ducă pe Drusus în Senat și în
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
În șapte zile la un curs Comenius despre interculturalitate? Oare nu e prea „formală formarea”? Nu cumva e doar o inițiere timidă prin intermediul unor prelegeri interminabile care Își propun să atingă secvențial cât mai multe concepte? Nimic din toate aceste temeri. Cursul la care am participat - prefer să spun activitatea - și-a atins, În primul rând, finalitatea practică a formării. Organizatoarea cursului, doamna Annie Ysebaert, sub patronajul organizației „La Ligue de l’enseignement” și Împreună cu alți doi domni profesori, domnul Christian
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]
-
-o razna și am creat o realitate paralelă mă întreb, uneori, dacă nu cumva se întamplă prea repede ce se întâmplă... Știi, sunt și eu pe acolo... mă dau cu capul de o orbită... în jurul tău... m-am obișnuit cu temerile tale și imaginația ta bogată, care nu are de-a face, însă, cu adevărul a ceea ce se întâmplă între noi! o grămadă de teorie! la câtă teorie știe un anume filosof... pe care îl cunosc... ar trebui să fie cel
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pe dominarea politică și economică asupra națiunilor din vecinătatea lor. Acest trecut de mare dominator, nu este uitat când vine vorba de a analiza o poziție viitoare a poporului rus în cadrul relațiilor internaționale. Așadar reafirmarea puterii ruse a iscat multe temeri pe scena internațională. III.3. Uniunea Europeană și Federația Rusă ĂNabucco și Gazprom) Uniunea Europeană este cel mai mare consumator al hidrocarburilor rusești, 60% din exportul de petrol brut este făcut în Uniunea Europeană, iar 50% din exportul rusesc de gaze naturale îi
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pare conștient de posibilitatea unei astfel de obiecții la adresa argumentării sale, însă nu face nimic pentru a arăta în vreun fel că ea este greșită sau problematică. Tot ceea ce spune Newey este că, în opinia sa, această obiecție este rezultatul temerii arogante de a nu "perverti" sau de a nu transforma filosofia politică într-o disciplină "mai puțin respectabilă" prin "contaminarea" cu științele politice 35. Acesta este însă un raționament sofistic (din categoria ad hominem)36. A declara că filosofia politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
În transformare. Corpul este suportul privilegiat al personalității și, În aceste condiții, asistăm la excese În privința vestimentației, coafurii, machiajului. Look-ul este o modalitate de afirmare, de impunere a personalității, ca o carapace sub care se ascund multe neliniști și temeri. Mulți adolescenți ating În această perioadă parametrii maturizării fizice și, virtual, aproape toți Își Încheie puseul pubertar. Băieții continuă să crească. Totuși, structura biologică a adolescentului este Încă fragilă. Se Înregistrează un reviriment În varstă a TBC-ului, forme de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de comportament interpersonal. Victimizarea produce modificari psihologice, dificultăți de relaționare și disfuncționalități la nivelul mecanismelor psihologice, care pot fi cu greu ameliorate În privința consecințelor ei asupra dezvoltării personalității. Conform “Youth voices”, o anchetă UNICEF din anul 2001 asupra opiniilor, temerilor, speranțelor și viselor copiilor și adolescenților - eșantionul de populație din țara noastră fiind de 400 de copii și adolescenți Între 9 si 17 ani, dintre care 97% cuprinși În sistemul de educație publică - a pus În evidență că 39% dintre
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cereale, materii prime care se pot folosi pentru rezolvarea problemei alimentare în diferite zone pe glob. Fluctuația prețului de achiziție și instabilitatea aprovizionării cu materii prime, determinate de evoluția climaterică, reprezintă un alt punct slab. Nu în ultimul rînd există temerea că vom asista la extinderea nefirească a culturilor cu materii prime utilizabile în obținerea biocarburanților în detrimentul altor produse valoroase, fapt ce va accentua lipsa de alimente pe piața mondială și mai ales în țările sărace. Sursele regenerabile de energie au
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
clauzelor Tratatului de la Locarno și a celor stipulate de Mica Înțelegere în ceea ce privește garantarea frontierelor. Deosebirea constă în faptul că dacă la Locarno se garantau granițele Franței și Belgiei dar nu și cele ale Cehoslovaciei și Poloniei, fapt ce a stârnit temeri în rândul statelor mici și mijlocii din estul și centrul Europei, statele Micii Înțelegeri își garantau reciproc securitatea frontierelor. În concluzie, descoperirea, reconstituirea și explicarea fenomenelor istorice pe baza investigației directe a diferitelor surse de informații constituie un mod de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de șeful Marelui Cartier General generalul I. Șteflea, care s-a adresat șefului Misiunii militare germane din România, precizând că trupele române nu dispuneau de amenajări genistice și că nu aveau baterii de asalt și tancuri, necesare pentru executarea contraatacurilor. Temerile comandanților români aveau să se adeverească la mijlocul lunii noiembrie, când sovieticii au dezlănțuit o puternică contraofensivă pe râul Don, care a avut ca finalitate închiderea inelului de încercuire a Armatei 6 germane și a unor mari unități din componența Armatei
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
campanie, coroborată cu implicarea armatei române, au alimentat cercurile politice maghiare că România va câștiga „merite” în ochii conducerii germane, iar prin aceasta va obține un avantaj decisiv în disputa pentru Transilvania. Într-adevăr, derularea evenimentelor părea să confirme aceste temeri . Ungaria aderase la pactul tripartit la 20 noiembrie 1940 . Ungaria se aliniase Berlinului pentru a-și împlini revendicările teritoriale față de Cehoslovacia, România și Iugoslavia (1941). România acceptase „garanțiile” și se aliniase Reich- ului - ca o contrapondere față de agresiunea U.R.S.S.
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
politice, ideologice, culturaleă; - Condiționarea și manipularea prin mass-media; - Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la schimbare; - Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
credeți”-Stock Viața de familie este prima școală a vieții, a emoțiilor și trăirilor, de unde ne propulsăm spre viitor. Aici învățăm din propriile emoții cum să gândim și cum să ne alegem reacțiile, cum să citim și să ne exprimăm temerile și speranțele. Și toate acestea nu ni le formăm doar din ce ne spun părinții, sau ce fac ei pentru copiii, ci și din modelele oferite de ei în arta de a gestiona propriile emoții, atât în relația părinte-copil cât
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
modificarea percepției celorlalți sau eventuale consecințe externe. Dacă elevii se tem suficient sau au o stare de disconfort, se estimează că vor acționa în acord cu prevederile superiorilor pentru a elimina senzația de teamă. 2. Pedeapsa Strâns legată de utilizarea temerilor este utilizare pedepsei. Copiii se tem de multe lucruri care nu reprezintă de fapt pedepse Îde exemplu, de fantome, de necunoscut, de înălțimi). Dar cei mai mulți dintre ei se tem să nu fie pedepsiți sau 150 chiar să nu fie amenințați
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]