4,773 matches
-
continuare cu rezultate din ce în ce mai bune. În anul 1936, datorită unor necesități obiective a luat ființă Legiunea de Jandarmi C.F.R., cu atribuții informative, de pază și siguranță strict pe calea ferată. Vasile Barbu, viitor general de jandarmi, a fost unul din teoreticienii de frunte ai organizării serviciului de informații al Jandarmeriei. În anul 1932, el a publicat trei cărți - Polițiile urbane și generale europene, Atribuțiile ofițerilor și agenților de poliție judiciară, respectiv Organizarea și serviciul poliției de siguranță de stat - în care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
patru subbirouri) și Biroul 2 Contrainformații (compus din două subbirouri). Relatări despre organizarea, funcționarea și rezultatele serviciului de informații al armatei au apărut, după 1918, mai ales în lucrările memorialistice ale unor comandanți militari, unii dintre aceștia fiind și buni teoreticieni atât înainte cât și după primul război mondial. Generalul G. D. Mărdărescu a publicat în 1921 Campania pentru dezrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei 1918-1920, în care arată, printre altele, acțiunile informative întreprinse în Transilvania și Ungaria de armata română contra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
faptului că funcția deținută era una prea mare față de posibilitățile sale, l-au convins pe directorul general să demisioneze în octombrie 1935. În locul său a rămas, interimar, subdirectorul general, dr. Eugen Bianu, un vechi și capabil funcționar de poliție, un teoretician și îndrumător al activităților informative/contrainformative dar, în același timp, și un apropiat al regelui Carol al II-lea. Peste aproape un an, la jumătatea anului 1936, noul titular al postului a devenit Constantin Cernat. Acesta a absolvit Facultatea de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ministerul de Interne, pentru asigurarea ordinei și siguranței publice; Ministerul Justiției, pentru respectarea aplicării legilor; Ministerul de Război, din punct de vedere al instruirii, dotării, al regulamentelor militare și al poliției militare. Până la adoptarea Legii din martie 1929, mai mulți teoreticieni din I.G.J. au semnalat necesitatea înființării unui serviciu de informații în această armă. Aceștia au prezentat organizarea existentă în arme similare din străinătate, precum și cazuri celebre de spionaj, unele datorate tocmai unor verigi de siguranță lipsă, care au permis exploatarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
formațiune înființată de Lucia Alioth-Caragea, fostă membră a mișcării legionare. Aceasta și-a exprimat dorința „să puie” un obstacol puternic în calea expansiunii celei mai cunoscute organizații de dreapta din România. Noua organizație avea în frunte pe Constantin Popescu, în timp ce teoreticienii mișcării au fost identificați în persoana lui Randa și Cernea, care și-au propus să atragă în partid „toate elementele negativiste, toți nemulțumiții vieții sociale”, indiferent dacă au fost legionari sau comuniști. Datele au convers spre ideea că atragerea comuniștilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
consecințele politicii duse până atunci. Tot Grupa I-a a fost informată, la 12 septembrie 1939, că Mihail Manoilescu a încercat să stabilească o legătură cu generalul Antonescu, acțiunea fiind însă criticată de tinerii național-creștini, care „au comentat” negativ trecutul teoreticianului ideilor corporatiste. Trei zile mai târziu, o notă cu sursa în aceleași medii a prezentat rezultatul întrevederii între Ion Gigurtu și generalul Antonescu. Primul i-ar fi explicat celui de-al doilea că măsurile guvernului „au produs deziluzii” în rândurile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de asemenea un punct de vedere conservator. Considerînd țăranii drept baza statului, drept adevărații români, el reclama introducerea unor instituții care să le servească interesele și era adeptul instituirii unei monarhii autocratice și al abolirii sistemului partinic. Cel mai cunoscut teoretician marxist român, Constantin Dobrogeanu-Gherea, punea un accent similar pe situația țărănimii. Cea mai mare parte a soluțiilor oferite de aceși scriitori erau total inaplicabile în condițiile existente la vremea aceea și erau expresia unui sentiment de nostalgie pentru o lume
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care era dominant în cercurile socialiste înainte de primul război mondial, era vehement atacat de cei care erau convinși că o posibilă schimbare trebuia realizată mai degrabă prin revoluție decît prin reforme treptate și moderate. Lenin era de departe liderul și teoreticianul reprezentativ al acestui grup. Recunoscînd faptul că muncitorimea nu era pregătită pentru declanșarea unei revolte, preferînd să aibă încredere în mișcarea sindicală și în doctrinele socialiste moderate, el punea accentul principal nu pe proletariat, ci pe partidul comunist, acesta fiind
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sunt convinse că trebuie să aibă un control ferm asupra cetățenilor lor. POLITICA EXTERNĂ Teoria: războaiele imperialiste Doctrinele comuniste acoperă și domeniul relațiilor internaționale, conceptele lui Lenin fiind deosebit de importante în această privință. Așa cum am văzut, polarizarea societății scontată de teoreticienii marxiști nu se produsese pînă în 1914. În locul unei sărăcii tot mai accentuate, clasa muncitoare beneficia de condițiile oferite de noua societate industrială. Programele socialiste revizioniste sprijineau ideea colaborării cu statul burghez. Îndreptîndu-și atenția spre această problemă, Lenin susținea că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și rămîne un titan în istoria omenirii, în istoria mișcării comuniste și muncitorești internaționale și în lupta pentru eliberarea popoarelor de sub jugul imperialist ș...ț Istoria zilelor noastre îl cunoaște pe I. V. Stalin drept un revoluționar neînfricat, un mare teoretician și un strălucit organizator."26 Atitudinea aceasta avea să rămînă constantă. Hodja continua să sprijine conceptele staliniste în politica internă. Nu a existat nici o relaxare în problemele culturale și, cu puține excepții, țara era închisă față de lumea din afară. Cu toate că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
imperialistă. Ea se folosea de alte state ca surse de materii prime și obținea profituri din zonele dependente de ea. Lovind astfel guvernul sovietic în punctele lui cele mai sensibile, sistemul centralizat și relațiile statale din sfera lui de influență, teoreticienii iugoslavi au trecut la expunerea propriilor lor idei. În privința celorlalte state din blocul comunist, cel mai important concept era cel al necesității adoptării unor căi diferite de înaintare spre socialism. S-a argumentat că, date fiind condițiile materiale diferite ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
socialism. S-a argumentat că, date fiind condițiile materiale diferite ale statelor est-europene, era logic ca fiecare să-și dezvolte instituțiile și strategiile în vederea atingerii țelului comun conform nevoilor locale. Iugoslavia ataca astfel modelul stalinist de dezvoltare economică și politică. Teoreticienii iugoslavi ofereau idei alternative și asupra organizării vieții statului. Întrucît condamnaseră în primul rînd centralizarea și birocratizarea socialismului sovietic, ei erau, firește, obligați să se orienteze spre descentralizare și să restituie "poporului" controlul politic. Implicațiile teoriilor lor includeau întregul domeniu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
considerații teoretice generale asupra legăturii dintre memoria istorică, naționalism și statul-națiune, ne vom delimita gradual sfera de cuprindere pentru a ajunge, în cele din urmă, la examinarea aprofundată a situației autohtone. Problematica relației dintre memoriei și națiune își găsește un teoretician percutant în figura lui E. Renan. Adresând întrebarea stringentă pentru sfârșitului secolului al XIX-lea "Qu'est-ce qu'une nation?", Renan (1990) [1882] elucidează rolul decisiv jucat de memoria colectivă în edificarea națiunii: Națiunea este un spirit, un principiu spiritual
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împreună a trecutului colectiv - a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea sa Metaphors of Memory stă mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a economiei bunăstării și la teoria finanțelor publice. Vom asista la o proliferare de modele de sisteme politice analoge tipurilor de economie și de piață. La fel cum economiștii vor începe cu extre-mele opuse ale concurenței perfecte și ale monopolului, teoreticienii politici vor ajunge, după modelele democrației și dictaturii, la combinații analoge concurenței monopoliste, la duopol și oligopol. La început modelele se vor construi în absența datelor empirice, așa cum se întîmplă în economie; apoi se va ivi o generație de critici
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cele legate de participanții la mișcările colective. Cine se mobilizează în prima fază? Ce indivizi sau grupuri pot să îndeplinească și și-au asumat funcția de leadership? De ce resurse trebuie să dispună? Teza dominantă bazată pe indicațiile însușite în urma lecturii teoreticienilor mulțimilor și maselor și pe o interpretare distorsionată a marxismului vedea în cei marginalizați (în cei care, în context marxist, nu aveau de pierdut decît lanțurile ce îi țineau legați), în înstrăinații sistemului (lăsînd deoparte conștiința lor de clasă, de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ample. Sintetizînd, putem susține că, uneori, politicile publice răspund problemelor, cererilor și exigențelor; uneori chiar ele ridică probleme, formulează cereri, impun exigențe. Circuitul input cutie neagră output simplifică un proces care, așa cum a sugerat însuși David Easton, cel mai mare teoretician în domeniul analizei sistemice a politicii, poate fi complicat prin introducerea de inputuri realizate în interiorul cutiei negre a aceleiași autorități politice (withinputs). Nu întotdeauna politica publică presupune prezența unei pro-bleme; invers, nu întotdeauna cînd există o problemă avem de-a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pătrunde în aparatele birocratico-administrative și militare ale statului și în întreprinderi; 5) de a distruge puterile invizibile; 6) de a ridica nivelul educației politice a cetățenilor. Este de remarcat faptul că Bobbio, de obicei considerat unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai democrației regulilor și procedurilor, atribuie democrației promisiuni de tip substanțial pentru un anume fel de obiectiv, definit ca democratizare integrală. Acest obiectiv nu este împărtășit, fără îndoială, de o mare parte dintre cercetătorii clasici și contemporani ai democrației, care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
230197 •euroedit@hotmail.com La rîndul lui, încrederea în discipol este probată și de către Sartori, prin conferirea direcției Revistei italiene de științe politice "în această tranziție dificilă lui G. Pasquino" (vezi Rivista italiana di scienza politica, 2001, p. 3). * Unii teoreticieni plasează Austria, Irlanda și Islanda în grupul statelor cu forme de guvernare semiprezidențială; alții le situează într-o categorie intermediară între semiprezidențialism și parlamentarism: forme de guvernare semiparlamentare (n.ed. rom.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- CURS DE ȘTIINȚĂ POLITICĂ Bibliografie 6 7 CURS DE ȘTIINȚĂ
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Habermas și Sloterdijk, semnalează și explică fenomenalitatea socială a ideologiei, angajamentele sale pragmatice și, mai cu seamă, tipul de cunoaștere pe care îl realizează: cunoașterea de legitimare. Am putea spune, în continuarea a ceea ce au stabilit cei numiți, precum și alți teoreticieni ai ideologiei, că aceasta consistă în justificarea legitimității unui fapt de natură publică, socială, cu ajutorul unor mijloace de natura ideilor. Desigur, din unghi etimologic, ideologia este o formă de rostire. Dar despre ce rostește ea? Despre idei, cum socotea de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decurge din timporizare, nu și originaritatea acesteia. Sensul ontologic este, de fapt, mai greu de obținut, pentru că, în afară de reconstrucția ființei, trebuie reconstruită ființarea care de la bun început deține privilegiul relației directe cu ființa: și așa se întâmplă nu doar la teoreticianul "diferenței ontologice", Heidegger, ci la toți gânditorii care au deschis "problema ontologică". Am început cu această problemă din două motive: întâi, fiindcă am sugerat o analogie între "metoda" ce va fi urmată aici și o altă metodă, care, în mod
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Scandinavia și America de Sud și, pe deasupra, a participat la îndeplinirea unor misiuni diplomatice în cadrul unor conferințe internaționale la Geneva, Tbilisi și Așgabat. Primul episod recheamă din uitare imaginea celui ce a fost nu numai un diplomat strălucit, ci și un redutabil teoretician al relațiilor internaționale, dovedindu-și în mai multe împrejurări politice și înzestrarea cu incontestabile calități de om de stat. Dar Abba Eban, căci de el este vorba, pe lângă aceste calități remarcabile, a avut și comportament de om timid. Când se
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
propagă“. E spontană, străină de orice intenție demonstrativă, de orice ostentație. Omul autentic nu prea vorbește de autenticitatea sa, nu o transformă în titlu de noblețe, în comportament de paradă. Dacă o face, rămâne, în cel mai bun caz, un teoretician al autenticității. Cât despre înțelegerea autenticității ca strictă „armonie cu sine“, ea nu e lipsită de riscuri. Autenticitatea nu e o formă de solipsism. Autenticitatea care îi demite pe cei din preajmă e pură egolatrie. Nu mai spun că, dacă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
poziție antisemită a lui Iordan, care, la capitolul substantive compuse, dă și exemplele "iudeocomunist" și "iudeomasonerie". Ce, exemplele nu trebuie să fie, la rândul lor, juste? Dacă mai ținem seama și de faptul că Rosetti i-a publicat cândva pe "teoreticienii legionari" Eliade și Cioran, că Iordan își permite să menționeze, la modul șopârlist, alături de substantivul "colhoz" și verbul "a colhozi", dar mai ales că toți trei nu-și exprimă entuziastă apreciere față de contribuția genială a tovarășului Stalin în chestiunile lingvistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care conduc trupul meu către sfârșit”. S-ar zice că-i o „pierdere de sine prin lacerare”, chiar dacă expresia nu-i a lui Ovidiu, nici a lui Mincu, și nici cu atât mai puțin a mea, ci a lui Klages, teoreticianul unui eros cosmogonic, care desigur nu e străin de paginile acestea. Pierdere dureroasă și ea, material și fizic dureroasă, judecând după alterările profunde pe care Mincu i le atribuie trupului lui Ovidiu al său (suferințe cumplite pe care nu mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]