3,404 matches
-
de contribuția posibil] la comunitate. Argumentul afirm] în continuare c] ar fi surprinz]tor s] existe doar o cale justificabil] de a stabili o prioritate cu privire la cele dou] tipuri de bine. La urma urmei, nu ar trebui s] fie surprinz]tor dac] gamă de bunuri umane este pur si simplu prea bogat] și divers] pentru că acestea s] fie reconciliate într-un singur ideal din punct de vedere moral. Un astfel de argument ar putea fi suplimentat de o explicație asupra motivului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]turi generale. De exemplu, un sistem relativ durabil și stabil pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni nu va permite torturarea persoanelor dup] pofta unora a altora. Dar dat] fiind aceast] privire asupra originii și funcțiilor moralei, nu ar fi surprinz]tor dac] sisteme morale semnificativ diferite ar trebui s] îndeplineasc] la fel de bine funcțiile practice, cel putin potrivit standardelor de performant] care au fost comune acestora. Potrivit acestei viziuni, moralele sunt creații sociale care evolueaz] spre îndeplinirea anumitor nevoi. Nevoile plaseaz] condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face și al doilea nu face, ne permite s] știm c] și alte judec]ți morale sunt adev]rate. C]ci, din nou, exist] o accepțiune valabil] în care nedescriptiviștii pot permite acest lucru, dup] cum vom vedea. La fel de înșel]tor este modul ontologic de a face distincția, spunând c] descriptiviștii susțin c] în lume exist] calit]ți și fapte morale, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru; deoarece, de îndat] ce ne întreb]m ce face ca un fapt sau o calitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este ceea ce descriptiviștii încearc] s] stabileasc]. Aceștia pornesc cu scopul de a ar]ta mai degrab] c] poate exista cercetare moral] rațional], concluzii maleabile la care trebuie s] consimțim pe bun] dreptate. Naturalismul cade în relativism în felul urm]tor. Dac] sensurile cuvintelor morale sunt explicate în termeni de condiții de adev]r, atunci ceea ce va determina în cele din urm] adev]rul sau falsitatea judec]ților morale vor fi acele condiții de adev]r acceptate într-o societate dat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl vom folosi aici strict pentru tipul de descriptivism naturalistic care susține c] sensul lui „se cuvine” și al altor cuvinte morale este de a descrie atitudinile sau sentimentele oamenilor - de exemplu, de a atribui oamenilor în general sau emit]torului unei propoziții, o atitudine sau un sentiment de aprobare sau dezaprobare a unui anumit act. Acesta se vrea înțeles că o afirmație a unui fapt nemoral, psihologic despre vorbitor sau despre oameni în general - un fapt care ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el, este epitactic] sau prescriptiv] - Etică Nicomahica, 1143a 8) ar fi trebuit s]-i vindece de aceast] greșeal]. Originea prescriptivismului st] în realizarea faptului c] aceast] premis] este fals]. S-a admis la modul general c] exist] ceva nesatisf]c]tor în ceea ce privește emotivismul. Cei ademeniți de premisa fals] mai sus menționat] au reacționat revenind la o form] a prescriptivismului. Prescriptiviștii, pe de alt] parte, au reacționat într-un mod mai pozitiv c]utând un fel de neprescriptivism care nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1903, p. 227); dar aceasta nu este o obiecție la universalizabilitate. Dac] se cuvine s]-l gâdil pe un copil pentru c] îi place, ăsta nu înseamn] c] se cuvine s]-l gâdil și pe altul, oricât de asem]n]tor, dac] acestuia nu-i place. În al doilea rând, universalitatea nu trebuie confundat] cu generalitatea (Hâre, 1972, pp. 1 și urm.). Principiul implicat într-o afirmație de tip „se cuvine” poate fi unul extrem de specific, complex și detaliat, poate prea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere moral s] m]nânci animale umane? Dac] ne îndoim c] predecesorii noștri au dreptate, suntem constrânși noi înșine s] gândim critic; dar chiar și atunci va fi la fel de bine s] fii umil și nu prea încrez]tor în sine. „Înțelepciunea vârstei” are o anumit] autoritate doar pentru c] este rezultatul gândirii foarte multor oameni în diverse situații. Descriptiviștii se consoleaz] cu aceast] „înțelepciune a vârstei”; ei pretind c] știu c] opiniile ei sunt corecte. Și, într-adev]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea-o salva, dar farmacistul pretinde 2.000 de dolari pentru o doz] foarte mic], ceea ce înseamn] de zece ori valoarea fabric]rii medicamentului. Nefiind în stare s] fac] rost decât de 1.000 de dolari, si dovedindu-se neconving]tor în rug]mințile lui pe lang] farmacist, Heinz, disperat, d] o spargere în magazin și fur] medicamentul pentru soția lui (Kohlberg, 1981, p. 12). Conform lui Kohlberg, Heinz face ceea ce este bine, deoarece viață este mai valoroas] decât proprietatea; mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod adecvat de dilemă lui Heinz, aceasta susținând concluzia c] soțul ar trebui s] pun] viața soției lui mai presus de siguranță propriet]ții farmacistului. Raționamentul moral din Etapă 5 nu poate s] fac] acest lucru în mod corespunz]tor, desi recunoaște c] exist] valori independente de societate, deoarece indivizii aflați în Etapa 5 consider] c] morală este bazat] mai ales pe înțelegerea rațional] în efortul de a asigura cel mai mare bine pentru cel mai mare num]r de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel puțin în ceea ce priveșe scenă american]) constituie un alt exemplu de persoane pentru care sursă primar] a respectului lor de sine este, în sens larg, un singur efort. Spre sfârșitul carierelor lor acest lucru s-a dovedit adesea ustur]tor; în consecinț], unii își aman] retragerea pan] când acest lucru devine penibil pentru mai toat] lumea. Acest lucru este important deoarece puncteaz] dificultatea de a renunța la un scop, a c]rui realizare a fost sursa primar] a respectului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o persoan] pe nedrept, si de la credință c] vecinul lui este o persoan]. Ceea ce s-a oferit este o justificare fundaționalist] pentru acest fragment al sistemului de credințe al lui John. Oamenii au fost tentați de explicații fundaționaliste pentru urm]torul motiv. Se pare c], la un moment dat, justificarea trebuie s] se termine. Și credințele c] un lanț de justificare se termin] trebuie justificate, dar nu cer nici o justificare. C]ci dac] acestea nu ar fi justificate, atunci sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al criticilor lui Wittgenstein, Quine și ale altora. Fundaționalismul în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se întâmple cu datele referitoare la simțuri. Nu este surprinz]tor c] în climatul nostru filosofic postpozitivist exist] puțini teoreticieni morali dornici s] susțin] metodologia fundaționalist]. 2. Coerentismul În zilele noastre, o versiune a coerentismului este opinia dominant] asupra metodei corespunz]toare de creare a teoriei în etic]. Coerentismul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] îl transforme. Ea susține, totuși, c] experiență femeilor că mame este esențial] pentru viața lor etic] și pentru modul în care ele ar putea oferi o critic] a valorilor dominante și a obiceiurilor sociale. În mod destul de asem]n]tor, Caroline Whitbeck a sustinut c] practicile de îngrijire a altora, care au maternitatea în centru, ofer] un model etic al „realiz]rii reciproce a oamenilor”, foarte diferit de normele competitive și individualiste ale vieții sociale (1983). Apar, totuși, mari probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] social] de tip laissez-faire. Competiția, lupta, succesul și eșecul se reg]sesc deopotriv] în natur] și în societate. În funcție de perspectiv], acest aspect poate fi considerat pozitiv (sau negativ) o consecinț] inevitabil], demn] de luat în considerare. Nu este surprinz]tor faptul c] darwinismul social a fost adoptat cu succes în America de Nord, în special de c]tre oamenii de afaceri prosperi, care au g]sit în el o justificare a credințelor și a practicilor lor. În cuvintele sociologului și „avocatului” acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și care se pricep foarte bine în a-l utiliza. Nu exceleaz] la capitolul van]toare sau lupt] sau chiar evitarea pericolului, ins] lucreaz] foarte bine împreun] (Isaac, 1983). Bineînțeles, aceast] abilitate și totodat] nevoie nu a ap]rut întâmpl]tor, ci că r]spuns într-un anumit moment al evoluției, cum se întâmpl] de obicei. În prezent, paleoantropologii consider] c] un segment important al evoluției umane a implicat c]utarea hranei în grupuri. Evident, pentru a avea succes, este nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care ne este indus] genetic în scop reproduc]tor. Adjectivul „colectiv]” este foarte important. Se face distincția între convigeri etice de bun simț, de genul: „S] nu lovești femeile în vârst]” și credințe etice nebunești precum: „Fii bun cu indolenții vinerea”. Ideea în leg]tur] cu etică este c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cine poate spune dac] avem dreptate în mod absolut și dac] lumea noastr] bazat] pe principii opuse este total greșit]? Nu exist] o garanție a faptului c] procesul evolutiv ne-a imprimat un anumit mod de a gândi, care, întâmpl]tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil pentru concepțiile cu privire la evoluția progresiv] și direcționat]. În cel mai r]u caz, o moral] obiectiv] este irelevant], ceea ce reprezint] o contradicție în termeni. Morală r]mane f]r] temelie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o form] glorificat]. Ideologia nu este un fenomen marginal, ci este fundamental pentru întreaga viat] social] în felul în care ea a existat pan] ast]zi. vi. Morală că ideologie În lumina acestui lucru, n-ar trebui s] fie surprinz]tor c] Marx privește morală, legea, religia și alte forme ale conștiinței sociale că fundamental ideologice. Morală este un sistem de idei care interpreteaz] și regleaz] comportamentul oamenilor în moduri fundamentale pentru funcționarea oric]rei clase sociale. Ea are și potențialul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argument pentru ap]rărea acestora. Dup] cum ne spune Marx, concepția să despre dreptate se bazeaz] pe felul în care normele morale deriv] din relațiile de producție. Nu este o explicație a drept]ții pe care fie un ap]r]tor al sistemului, fie un critic moral ar oferi-o, si nu se dorește a fi o concepție a drept]ții care surprinde felul în care agenții sociali privesc justețea tranzacțiilor pe care ei le consider] corect. Dar este o justificare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ne modifice structura convingerilor morale, p]ștrand în aceleași timp bazele acesteia. Referințe Scrierile lui Marx și Engels sunt citate atât din german] cât și din traducerea englez] standard. Toate traducerile prezentate aici, ins], îmi aparțin. Am utilizat urm]torul sistem de abreviații: MEW Marx Engels Werke (Berlin: Dietz Verlag, 1961-66), citate cu num]rul volumului și al paginii. CW Marx Engels Collected Works (New York: Internațional Publishers, 1975-), citate cu num]rul volumului și al paginii. C Marx, Capital (New York
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea consecințe radical diferite de cele pe care le are de fapt în lumea noastr] (în aceast] lume, fizica și fiziologia ar putea fi atât de diferite încât aruncarea de pe o cl]dire înalt] ar fi un lucru binef]c]tor, încânt]tor sau chiar necesar pentru o creștere s]n]toas]). Având controlul total al unor asemenea probabilit]ți, Dumnezeu poate, în mod deliberat, s] vrea că lumea s] fie într-un fel sau altul, f]când că aruncarea copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
radical diferite de cele pe care le are de fapt în lumea noastr] (în aceast] lume, fizica și fiziologia ar putea fi atât de diferite încât aruncarea de pe o cl]dire înalt] ar fi un lucru binef]c]tor, încânt]tor sau chiar necesar pentru o creștere s]n]toas]). Având controlul total al unor asemenea probabilit]ți, Dumnezeu poate, în mod deliberat, s] vrea că lumea s] fie într-un fel sau altul, f]când că aruncarea copiilor de pe cl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme, atâta timp cât doar binele contingent, dat de adev]rurile morale contingențe, este luat în considerare. Care este deci soarta „Teoriei Poruncii Divine”? Deși teoria pare s] fie greu de susținut că o teorie general] a înțelegerii, o versiune expus] corespunz]tor ar putea fi plauzibil] pentru teiștii preg]titi s] se împace cu dilemă din Euthyphros. Depinzând de intuițiile pe care le-am putea avea despre Dumnezeu și moral], am putea accepta, pe de o parte, c] alegerile lui Dumnezeu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind opus] cunoașterii astronomice, de exemplu - depinde de Dumnezeu. Cineva ar putea s] susțin] c] intuiția moral] este de inspirație divin], chiar dac] indivizii astfel inspirați realizeaz] acest lucru sau nu. Dar acesta nu este un r]spuns satisf]c]tor la problema noastr]. Modul cel mai direct de a vedea cunoașterea moral] că depinzând de Dumnezeu ar fi probabil prin susținerea faptului c] este imposibil s] deții o cunoaștere moral] f]r] a-L cunoaște pe Dumnezeu. Deși o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]