206,418 matches
-
boarfe de sintetică, a pălăriilor din fibre de cocotier și a băuturilor alcoolice - toată bogăția de pe polițe se oferă doritorilor contra valutei forte... N. ia calea direct spre raionul îmbuteliat. Pune în coș vreo zece sticle de coniac și cam tot atâtea de holerca din trestie de zahăr. Mă interesez dacă e milionar. Nu-mi poate răspunde, dar îmi arată cu degetul etichetele mărunte, greu lizibile de pe sticle: Dumnezeule! Coniac armenesc de zece ani la prețul celei mai ieftine jumătăți de
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
redacție. Poet. Directorul, vestitul Nicolas Guillen, ne roagă să-l scuzăm că nu ne întâlnește personal, se simte cam rău, de altfel n-a mai dat pe la redacție de vreo doi ani. Colectivul redacției numără trei oameni cu directorul cu tot, periodicul apare pe 24 de pagini, poeții se publică câte unul pe număr cu maximum trei poezii, prozatorii cel mult o dată pe an, criticii idem (opinii contrare liniei oficiale nu sunt: "revoluția nu poate avea în opoziție decât contrarevoluția, iar
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
cu-obiecte colecționate, le-aud muțenia de dinaintea pronunției, ghicind fără ele câte ceva despre ele. (Onești, marți, 2 ianuarie 2001) Cel ce ăncî Și zăpada de fond, coala nescrisă pe care-ațipesc ideile, așteptând să le declanșeze un pas la-ntâmplare, că tot m-anin în știrea cu plecări la țară pe drumul celorlalți, ca-nsoțitor neștiut, cu timp la discreție și loc de-ntoarcere. (Onești, miercuri, 3 ianuarie, 2001) Nu mi se ia Subiect suspendat, ies parte fără suport pe unde m-
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
anin în știrea cu plecări la țară pe drumul celorlalți, ca-nsoțitor neștiut, cu timp la discreție și loc de-ntoarcere. (Onești, miercuri, 3 ianuarie, 2001) Nu mi se ia Subiect suspendat, ies parte fără suport pe unde m-au tot vorbit rupturile, dar am drumu-ntreg să-mi scot vidul din vină și râsul din rid, iertare la ce-ar mai veni. (Onești, joi, 4 ianuarie 2001) Aici, ăn coperta zilei Iată și-o zgură umflând vitrina fără-afiș, doar din a
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
curajul aș înnebuni tu ai locui adică în vidul dintre geamuri ca-n oase de porumbel și fillip ar deveni crima noastră perfectă prea multe bătăi de cap însă și pun pariu că dacă-mi rostogolesc limba printr-o tăcere tot mai cu boltă nu sună a clopot - doar biserica asta eretică și filmul mut pe pereți cu neputința obsesia - stan și bran la mine sub țeastă dezastrul țâșnește prin toți porii ca frișca prima înghițitură nu ți se pare grețoasă
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
și orbii se-mbracă-n furouri n-au nicio șansă afară când îmi stai în stomac și mă privești în ochi un montagne russe îți ridică adrenalina piața mare urlă ca un radar pe traiectorii frenetice amprenta beethoveniană - (până la urmă tot o să iasă ceva) - fruntea mea pe ușa bisericii pe grilajul fântânii lampadare vitrine - ce simfonie!... implant pe peron dintr-o dată capul mi-e de scrum trenul ți-a smuls chipul ca pe măseaua singura sănătoasă cu care mărunțeam dimineți mucegăite
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
căci era pe când se călătorea cu pielea fedeleș în jurul sentimentelor ca ceștile de porțelan o eleganță amenințătoare le coboară abrupt disonant în poală din ceaiul cu lapte reflexia profilului îmblânzește toropită otrăvuri pursânge și nepresimțind degust voluptuos propria flacără în tot mai puținul acela rămân la fel de mult și încă mi se aprind creierii prea ușor pe catranul un pic acrișor al respirației tale dar cu aripioarele mele eterice ajung până la vârf prin bolgiile obsesiei cât umbra spatelui tău la amiază ale
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
priceapă ce s-ar putea face din mine și pe măsura numelui tău și tu acolo pretutindeni unde cad sau mă las cuprinsă de pasiunea pentru insectare cu boldul între degete îmi trag sufletul în chiar epicentrul uitării tale despre tot ce m-ar atrage să-mi schimb reîncarnările da poate-n viața viitoare poate m-aș îndrăgosti de dragostea ta și ea m-ar iubi și eu neuitând aș iubi-o mai mult și pentru tine - o musculiță de oțet
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
piațete zgâriate de umbra turlelor și gheruțele orei târzii unde pisici albe își ispășesc tainul de șoareci... să se fi pierdut odată cu păpușa minionă cu păr nisipiu în spitalul copilăriei imprimându-și obrazul pe mânuțe bolnave și-apoi pe chipuri tot mai îndesate - se rostogolesc în oglindă ca bulgării peste vrafuri de renunțări și mâzgălituri în jurnale de naufragiu bulevarde ale duminicilor goale cochiliile urâtului ezitărilor mediocrității orașul le împachetează capetele în hârtia colorată a zilei căzute în propia utopie precum
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
le linge o vreme amărăciunea roșie sau albastră doar ca să le scoată limba pictată din suflet dimineața următoare pentru cea care mă locuiește ca pe-o mânușă - o peșteră ziduri și focul din mijloc să-mi arunce trupul mlădiindu-se tot mai palpabil asemeni ideilor mature în ochii tăi fanta istoriei albastră intensă îmi prinde tresărirea-n dinți și pleacă la vizuină să o savureze în liniște cea de-a treia generație a timidității da mai și mânânci față în față
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
reînfiripîndu-se în interval: a te stinge înainte de-a te duce în tăcerea curgînd, lumea petrecîndu-se fără de mine și totuși în mine n-a fost și nu există început doar răsfrîngerea unui alean într-un golde vale: atunci, cînd umbrele tot mai lungi înlesnesc o altă vedere rotunjind în auz înserarea rămîne doar ce aduce vîntul dinspre cîmpie în răsucirea adierii ochii tăi în sclipirea depărtată a apelor * adevăratul poet, un echilibrist pe un fir de lumină, suspendat între cer și
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al hoardelor ( Vechea biserică de lemn, unică prin splendoarea ei sacră a fost denumită de Eminescu Ierusalimul nostru...) * și dacă tratăm lumea din jur drept reală, nu e oare pentru că visăm fără a ști măcar? a murmurat
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
dea binețe a fost doar o seară de vară și-o înscriere de vînt în lanul încă fraged * pesemne, aidoma fetei aspirînd mireasma unei grădini, înfiorată de așteptarea unuia, încă nevăzut și neștiut existînd însă pentru ea în astă lume... tot astfel așteptarea fiecăruia răsfrîntă într-o tandrețe pulsînd sub stern pentru cel existînd pentru noi toți nu-i așa frate Roger? nu asta ai voit de fapt să-mi spui cuprinzîndu-mi palmele în toamna peregrinărilor mele la Taize'? ochiul tău
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
vine repede, și viața care ți se curge printre degete. Ce zici Romero ? Romero dă din cap, așa e, dar nu mai spune nimic. Parisul e și țara lui. Ce fel de țară mai e și Argentina asta de unde au tot plecat unul după altul? Mori de vie sau pleci să trăiești în altă parte. În Argentina nu te așteaptă nimic. Pleacă. Du-te. Dispari.Cară-te, îi spunea poetul care îi cunoscuse pe Crevel și Vache! L-a ascultat pe
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
ani bătuse lumea suficient de mult și bine ca să poată vorbi în cunoștință de cauză și să iubească Parisul ca pe propria-i mamă. Mama. O relație specială și nu o putea rupe cu totul. Cu o mamă care o tot pisălogea de ani în șir să vină acasă, ce să facă o fată precum Kiki la Paris cînd are totul de-a gata acasă, aici, la Buenos Aires? Don Antonio n-a fost zdravăn, ce vrei, poet! A tocat banii femeilor
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
plecase la Paris, să studieze pictura, istoria artei și să trăiască. Asta nu prea înțelegea mama ei, ce, în Argentina nu se putea trăi în nici un fel? Nu trebuie să ne luăm după capriciile lui Kiki.Nu-i dăduseră ei tot ce-și dorise, nu-i satisfăcuseră și ea și Don Julio, tatăl ei adevărat, și Don Fernandez, tatăl ei vitreg, toate poftele și ceva în plus pe deasupra? Nu avea ea tot ce-i trebuie, ce-i mai lipsea? Asta nici
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
prea știa bine, ca și mulți alții înaintea ei sau după ea, care se duceau și fugeau chiar spre Paris, fără să știe bine de ce și pentru ce. Mama lui Kiki o iubea mult pe fata ei. Și ea ținea tot atît de mult la mama ei. Și totuși. Ceva nu mergea. Cînd erau împreună se ciondăneau ca două precupețe din Palermo, Buenos Aires, cînd erau departe una de alta își duceau dorul ca doi iubiți argentinieni, unul din Santa Fe, iar
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
Dar eu îl iubesc și am să fac tot ce pot ca să fie fericit și să-și poată vedea de lucrul lui. Și eu pe lîngă el. Încearcă să mă înțelegi. Ai auzit tu cîte ceva despre mine de mă tot tragi de mînecă atît de discret că eu mă fac la fel de elegant că nu pricep despre ce este vorba. Am crescut și eu, dragă mamă. Suntem acum doar două femei față-n față, care încearcă să se înțeleagă. Am făcut
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
pasiunea asta a lui Romero pentru rugby. Să vezi ce-am pățit la Monte Carlo. Cam așa îi scrie Kiki mamei ei din Buenos Aires. Căreia îi crește tensiunea brusc cînd află pe unde e Kiki și în ce anturaj se tot învîrte. Și, aici, acasă, era cu ochii pe ea să nu întîrzie jumătate de oră, cum nu era la zece acasă, cum suna pe mobil, " În zece minute am ajuns, sunt la intersecția cu 58...", răspundea mieroasă Kiki repede, ca să
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
lumea în cap, e mai rău ca în orașele noastre de provincie duminica după amiaza. Cum ziceam, să mergem la Monte Carlo la Galerie Lambert, undeva lîngă "Hotel de Paris", ceva super, ce să mai spun. Și apoi să mergem tot împreună cu MD la o vilă unde ea locuia temporar și avea de lichidat o moștenire. Avea aranjat să vină un client pentru un nud de Van Dongen de care soțul ei voia să scape. Cel puțin așa îmi spunea ea
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
Horasangian, nu Kadare...iar ai încurcat cărțile de vizită... Domnul Horasangian a venit de la Fundaçao Gulbenkian de la Lisabona, cum ți-am mai spus, draga mea, pentru tabloul lui Van Dongen...", se izmenea MD în fața mea și a acelui domn care tot zîmbea tîmp. Vizitatorul s-a arătat foarte interesat de tablou, mai ales, dacă am înșeles bine urmau și niște aspecte financiare foarte substanțiale. Am ronțăit și cîte o trufă, știi doar cît îmi plac bomboanele de ciocolată, mai era și
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
degete cu ceașca o rugăciune disperată apoi iar vin gânduri-întrebări îmi aprind încă o țigară pot oare două vieți fi simultane măcar o clipă mă uit sus pe acoperișul companiei naționale marele N aurit de lună un NU rece se tot învârte extrem de lent cele două coloane ale N-ului cum siluetele celor văzuți prin vitrina cafenelei unite transversal traume mândre orgolios trădează zarea smereniei văd două privi pornesc în același timp cu aceeași intenție tandră apoi când se întâlnesc nu
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
desprind. M-am aplecat cu mâna întinsă și desfăcută ca să pot prinde pasărea, când am simțit ciocul ascuțit și ghiarele sfâșiindu-mi carnea mâinii drepte. Picuri mari de sânge cădeau pe iarbă și dispăreau în pământ. Ochii corbului se făceau tot mai mari, tot mai mari și deodată mi-am amintit... * ...într-o vară, cu mulți ani în urmă, eram copil, stăteam pe malul râului umflat de o ploaie torențială și priveam apa învolburată care aducea cu ea cotețe cu găini
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
aplecat cu mâna întinsă și desfăcută ca să pot prinde pasărea, când am simțit ciocul ascuțit și ghiarele sfâșiindu-mi carnea mâinii drepte. Picuri mari de sânge cădeau pe iarbă și dispăreau în pământ. Ochii corbului se făceau tot mai mari, tot mai mari și deodată mi-am amintit... * ...într-o vară, cu mulți ani în urmă, eram copil, stăteam pe malul râului umflat de o ploaie torențială și priveam apa învolburată care aducea cu ea cotețe cu găini, porci, ba chiar
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
învolburată care aducea cu ea cotețe cu găini, porci, ba chiar și mobilier prădat de prin colnițele oamenilor. Deasupra capului meu se învârtea agitat un stol de corbi. Aveau cuiburile aproape de pădure, într-un fag înalt. De câteva ori am tot încercat să ajung acolo sus, să le văd de aproape ouăle, dar de fiecare dată, aproape de vârf, puterile mă părăseau și începeam să alunec încet, încet spre poalele copacului. Odată, cu o creangă, am reușit chiar să ating marginea cuibului
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]