9,719 matches
-
și coordonator al Enciclopediei relațiilor culturale româno-italiene, coordonator - în colaborare cu Mircea Zaciu și Aurel Sasu - al Dicționarului scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și al Dicționarului esențial al scriitorilor români (2000). Poliglot, cosmopolit, romanist de prestigiu, P. este și un traducător inspirat și prodigios. Semnează în periodice sute de transpuneri din poezia lirică italiană, franceză, portugheză, braziliană, catalană, hispano-americană, versiuni ale unor cărți de critică, estetică, poezie, însoțindu-le de prefețe, postfețe, bibliografii, cronologii, note etc. Avea în șantier o traducere
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
a încheiat și a publicat parțial în periodice - „Apostrof”, „Echinox”, „Vatra” - prima parte, Infernul. A fost distins cu Premiul Internațional „Eugenio Montale” (1988) pentru tălmăcirea poetului în românește și cu Premiul Internațional Diego Valeri-Città di Monselice pentru întreaga activitate de traducător (1997). Era ofițer al Ordinului francez Les Palmes Académiques (1994). Debutează cu critică literară în „Amfiteatru”(1968), publicând în continuare numeroase articole, cronici literare, eseuri, studii, pe teme românești și romanice, în diverse reviste literare și științifice din țară și
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
PAVELESCU, Mircea (14.X.1908, Iași - 11.VII.1980, București), poet, publicist și traducător. Este fiul Artemisei (n. Millo, nepoată de frate a lui Matei Millo) și al lui Virgiliu Pavelescu, inspector financiar, nepot de frate al scriitorului Cincinat Pavelescu. În 1919 începe studiile secundare la Bârlad, iar în 1923 se mută la Liceul
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
, Ion (pseudonim al lui Ion M. Păscu; 6.X.1895, București - 20.V.1974, București), prozator, gazetar și traducător. Provine din mediul muncitoresc, ca fiu al Mariei (n. Ispas), și al lui Marin Păscu, mic meșteșugar. Va zugravi lumea în care a copilărit în întâiul sau volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
, Miron Radu (2.X.1911, Zimnicea - 17.II.1971, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Paulinei Paraschivescu (n. Scorțeanu) și al lui Romulus Paraschivescu, învățători. Urmează școala primară la Vălenii de Munte, Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești și face studii de arte plastice la Cluj și la București, aici devenind apoi
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
PETRA-PETRESCU, Nicolae (7.XI.1848, Ibănești, j. Mureș - 25.VI.1923, Sibiu), publicist și traducător. Are obârșie țărănească, tatăl său fiind printre fruntașii satului. Frecventează școala primară în satul natal, continuându-și învățătura la școlile din Reghin, Bistrița și, în cele din urmă, la Blaj, unde în 1869 își ia bacalaureatul. Se înscrie apoi la
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
calendarul „Amicul poporului”. Încurajează culegerea folclorului, publicând, în periodice, poezii populare. Este, în același timp, autorul multor traduceri, inegale ca valoare. Preferințele sale se îndreaptă spre literaturile rusă (Lev Tolstoi, Ivan Turgheniev, V. M. Garșin) și germană (Schiller). În genere, traducătorul folosește o frază cursivă. Se remarcă îndeosebi traducerile din Tolstoi, publicate în „Gazeta Transilvaniei” și adunate în volumul Povestiri alese. Alegerea textelor este subordonată, în majoritatea cazurilor, unor tendințe moralizatoare. Uneori P.-P. se depărtează prea mult de original, ocolind
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
, Ioan (1808 - 1868), traducător și publicist. Se cunosc puține date despre activitatea sa, până la sosirea în Brăila, în 1832, când este numit profesor la prima școală românească din localitate. Urmase, probabil, cursurile lui I. Heliade-Rădulescu de la „Sf. Sava” din București (P. va rămâne un
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
, Liviu (10.III.1952, Iași), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Pendefunda, medic. În 1959 începe școala primară la Liceul „Mihai Eminescu” din Iași, unde va urma și cursurile gimnaziale și liceale, absolvite în 1971, an în care și debutează cu versuri în revista
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
, I.[oan] Gr.[igore] (25.III.1879, București - 1959, București), poet și traducător. Trăgându-se dintr-o familie boierească, P. învață la București, unde face liceul și va absolvi și Facultatea de Drept (1902). În timpul studiilor universitare fondează Societatea Studenților în Drept (al cărei vicepreședinte a fost), precum și publicația bilunară „Gazeta juridică” (1899-1901
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
Rodenbach, În exil, București, 1925; Edmond Rostand, Samariteanca, București, 1927; Émile Verhaeren, Hercule, București, 1937; M. Guyot, Solidaritate, București, 1946; Două tălmăciri - Émile Verhaeren, Maurice Magre, București, 1946. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „În surdină”, CVC, 1910, 847-848; Grigore Tăușan, Un traducător rar, „Viitorul”, 1913, 1870; C. Sp. Hasnaș, „Opt portrete”, FLR, 1913, 11; Al. Hodoș, „Din alte zări...”, „Minerva”, 1916, 2651; Tudor Arghezi, Cronica teatrului nejucat, ȚA, 1927, 13-14; Perpessicius, Opere, III, 246-247; Nichifor Crainic, „Cântecul plopilor”, CRE, 1929, 393; Perpessicius
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
, Alexandru (1822 - 27.VII.1881, Novaci, j. Gorj), poet, prozator, dramaturg și traducător. Fiu al lui Antoniu Pandele, slujbaș, apoi comerciant în București, P. nu avea prea multă învățătură și a ocupat funcții modeste la Comisia Documentelor Mănăstirești, la Consistoriul Eparhiei Buzău (1864) ori la Arhivele Statului din București. Cu o carieră administrativă
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
PERETZ, Ion (20.IV.1876, Giurgiu - 18.II.1935, București), dramaturg și traducător. Este fiul lui Petrache Peretz. A început cursul secundar la Liceul „V. Alecsandri” din Galați, terminându-l la Colegiul „Sf. Sava” din București. S-a înscris apoi la Facultatea de Drept din același oraș, pe care a absolvit-o în
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Gorșcovoz; 5.II.1947, Zalău), poet, eseist și traducător. Este fiul Salustiei (n. Șerban) și al lui Alexandru Gorșcovoz, șef de gară. După ce termină liceul la Baia Mare (1964), urmează Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1964-1971). Se înscrie în Baroul din Satu Mare, practicând avocatura. Între timp va
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
, Dușan (23.VIII.1938, Variaș, j. Timiș), poet și traducător. Este fiul Elenei (n. Luchin) și al lui Emil Petrovici, funcționar. Face școala primară în satul natal, urmează la Timișoara Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1948-1955), o școală postliceală de chimie (1962-1965) și frecventează doi ani Facultatea de Medicină Veterinară. Lucrează întâi
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
PETRICĂ, Ion (8.VI.1934, Moldovița, j. Caraș-Severin), istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Anei (n. Turcin) și al lui Ioan Petrică, pădurar. Face clasele primare în satul natal, apoi urmează Liceul „General Dragalina” la Oravița (1945- 1952). Admis în 1952 la Facultatea de Filosofie a Universității din București, este trimis după
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
, Horia (26.XI.1884, Brașov - 12.V.1962, Sibiu), gazetar, autor dramatic, prozator și traducător. Este fiul Anei (n. Slaba) și al lui Nicolae Petra-Petrescu, publicist. Va absolvi școala primară din Șcheii Brașovului și, în 1903, Gimnaziul Greco-Oriental din același oraș. Își continuă studiile la Facultatea de Filosofie a Universității din Budapesta (1903-1904), la Viena
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
PETRESCU, Dan (26.II.1949, București), eseist, traducător și prozator. Este fiul Georgetei Petrescu (n. Teodorescu), funcționară, și al lui Mircea Petrescu, avocat. Urmează Liceul „Roman Vodă” din Roman și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1981. La sfârșitul anilor
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
PETRIȘOR, Marcel (13.IV.1930, Ocișor, j. Hunedoara), prozator, eseist și traducător. Părinții lui au fost învățători. Face școala primară în satul natal, iar cursurile secundare la Liceul „Avram Iancu” din Brad (1942-1948). Se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, absolvind-o în 1952. Imediat după terminarea facultății este
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
din detenție în material de proză, tonalitatea, departe de a fi vindicativă, fiind mai degrabă amuzantă, anecdotică. Personajele reale devin, ca de obicei, eroi de roman, iar dialogurile susțin autenticitatea. În prelungirea preocupărilor sale teoretice, remarcabilă este și activitatea de traducător a lui P., îndeosebi prin transpunerea unor importante eseuri literare și studii de istorie a artei și filosofie a culturii (Jean-Paul Sartre, Pierre Francastel, René Berger, Jurgis Baltrusaitis). Tălmăcește, în colaborare, și din literatura gruzină. SCRIERI: Serile-n sat la
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
, I.[sac] (12.II.1899, București - 10.VIII.1980, București), prozator și traducător. Este fiul Esrei (n. Rotenberg), lenjereasă, și al lui Nathan Peltz, croitor. Într-un interviu acordat lui Matei Alexandrescu în 1933, P. declara: „Sunt autodidact. N-am diplome. N-am școală. Am doar școala vieții și diavolul scrisului, din copilărie
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
, George A. (23.IV.1900, Măldăeni, j. Teleorman - 31.I.1958, București), poet, publicist și traducător. Este fiul lui Alexandru Petre, ceferist închis șase luni pentru solidarizare cu răsculații din 1907. Urmează școala primară în satul natal, apoi cursul secundar la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele. De aici, în ultimul an, datorită, se pare, atitudinii
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
prin pertinentele note pe marginea textului, pe care aproape îl dublează, cât și prin excursurile referitoare la principalele probleme ridicate de acesta - teoria despre comedie și concepția despre istorie a Stagiritului -, precum și despre natura inspirației la Aristotel și Horațiu. Ca traducător, a publicat Fragmentele eleaților, cu texte din Xenofon, Parmenide, Zenon și Melissos (1947), incluse ulterior, ne varietur, în Filosofia greacă până la Platon (I, 2, 1979), lucrare de referință în domeniu, coordonată de Ion Banu și Adelina Piatkowski. Tot cu texte
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
Dimitrie Danciu, Elena Farago, George Tutoveanu, Ion Apostol Popescu, E.Ar. Zaharia, Haralambie Țugui, I.Al. Bran-Lemeny, I.U. Soricu, prozatorii N. Batzaria, Cezar Petrescu, la care se adaugă filosoful Vasile Băncilă (Regionalism și românism, Lucian Blaga și regiunea Săcelelor), traducători, istorici. În numărul 3/1937 apare o scrisoare de la „sculptorul statuar” Ion Jalea, care va reveni, în numărul următor, cu articolul Pavilionul românesc la Expoziția Internațională din Paris. Recenziile au în vedere cărți de Mihail Dragomirescu, Aron Cotruș, Aurel Marin
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
și José Maria de Hérédia, Ovid Densusianu - „un Verhaeren al poeziei noastre”. În afara propriei producții poetice și a unor traduceri din Lucrețiu, Const. T. Stoika promovează poeți moderniști, ca V. Demetrius, Mihail Săulescu, dar și pe G. Murnu, Mia Frollo (traducători din autori clasici și din poezia italiană) sau pe Dragoș Protopopescu (cu poezia Far off Memory). Victor Eftimiu este prezent cu fragmente din piesa Ringala, iar Mihail Sorbul cu scene din Patima roșie. Arhimandritul Iuliu Scriban este cel care, prin
POEZIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288869_a_290198]