15,763 matches
-
cărți îi justifică îndelungile și sinuoasele căutări și îi răsplătesc perseverența. A realizat și câteva dramatizări după E. Knight și Israel Zangwill, reprezentate între 1945 și 1947, și a semnat un număr relativ mare de traduceri. Între 1939 și 1948 transpune din versurile lui Catul, Petrarca, Francis Jammes, Paul Verlaine, Friedrich Nietzsche, Rabindranath Tagore, Guillaume Apollinaire, Pablo Neruda ș.a., iar între 1943 și 1957 tălmăcește romane, nuvele și povestiri de Maurice Bedel, D’Ennery, Charlotte Brontë, Edgar Wallace, Upton Sinclair, Jorge
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
are în atenție lirica și epica populară dacoromână comparată cu cea grecească, remarcând că producția orală dacoromână are puține atingeri cu cea grecească, epica grecească distingându-se, spre exemplu, printr-o mai mare concentrare a acțiunii, având un filon național-patriotic transpus în forme „directe și vibrante, ca și când ar fi ale unui poet cult”. P. socotește că demersul său comparatist este doar o „fracțiune” din ceea ce ar trebui să fie cercetarea Peninsulei Balcanice, studiile viitoare urmând să se aplece asupra creației populare
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
onomastice. Celelalte versuri, cu destule stângăcii, nu au valoare deosebită. Ambițios, autorul a ținut să le adune, în 1840, într-un volum, rămas în manuscris: A poeziilor de Nicolae Paulethy. Bun cunoscător al limbilor latină și greacă, P. încearcă să transpună mai multe lucrări printre care și opera lui Ovidiu. În întregime tălmăcește doar Antia și Avrocom, romanul lui Xenofon, lăsând în manuscris o versiune a acestei cărți. Punctul de rezistență al activității lui rămâne culegerea de folclor Cântări și strigături
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
spaniole în spațiul românesc, la nivelul traducerilor, al interpretării critice, precum și al creației originale. A tradus în limba spaniolă din proza lui Ion Creangă (Povestea lui Harap-Alb ș.a.), creații populare (Poveștile lui Moș Trifan, Legende moldovenești), iar din spaniolă a transpus nuvele de Rafael Felipe, eseuri de Ortega y Gasset ș.a. SCRIERI: Ca două gemene surori, Chișinău, 1990; Receptare și confluențe, Chișinău, 1990; Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea, Chișinău, 1990; Tentația Spaniei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Editorial
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
pentru Limbă și Poezie din Darmstadt (1989), al grupului OULIPO (1993) ș.a. Alături de Herta Müller, este, poate, cel mai cunoscut scriitor german originar din România. La începutul activității sale de traducător, P. se îndreaptă spre alcătuirea unor cărți destinate copiilor, transpunând câteva texte de Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi. Rezonanța acestui demers îl determină să își încerce forțele în tălmăciri de poezie și proză scurtă contemporană. În revistele „Rumänische Rundschau” și „Neue Literatur” publică traduceri din versurile și narațiunile lui
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
mama sa să traducă din franceză „un numar de pagini direct, fără pregătire prealabilă, cu voce tare, pentru a înțelege mai bine sensul general”. Din 1971, după plecarea în Franța, începe o asidua activitate de traducător din literatura română contemporană. Transpune deopotrivă proza (Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Virgil Tănase, Mircea Eliade, Bujor Nedelcovici, Alexandru Papilian, Norman Manea, Octavian Paler, Alexandru Vona, Mihail Sebastian, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu), eseuri, studii (Mircea Eliade, Emil Cioran), poezie (Mircea Dinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci, Cezar
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
prin grația cuvântului sculptat cu scumpătate, P., cel care se iluzionează a sfida timpul, se regăsește în zona poeziei din care și-a făcut o lectură de căpetenie. De altfel, în afară de o tălmăcire din Jean Richepin („Rampa”, 1912), el a transpus în românește toate poemele lui José-Maria de Hérédia (o bună parte vor fi publicate în „Adevărul literar și artistic”, 1936-1937). A tradus în franceză sonete de Mihai Codreanu („România nouă”, 1920). Câteva poezii sunt de inspirație istorică. O alta se
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
debutul cu traducerea nuvelelor lui Eugen Barbu din volumul Balonul e rotund (1957). Colaborând cu Editura Tineretului, publică mai multe traduceri din basmele lui Petre Ispirescu și din scrierile lui I. L. Caragiale. Opera lui I. L. Caragiale îl preocupă constant: a transpus în maghiară și a editat un volum de scrieri alese (1960), un altul de teatru (1961) și a participat cu tălmăciri din proza și dramaturgia lui Caragiale la realizarea altor două volume (1960). Pe lângă aceste traduceri și cele incluse în
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
și „The Tibet Journal”. A primit mai multe distincții: Premiul Asociației Traducătorilor Polonezi (1991), Premiul revistei „Literatura na șwiecie” (1992), Premiul Fundației Culturii Polone (1994). A tradus din limbile portugheză, engleză, suedeză, sanscrită, franceză, tibetană, germană. Din literatura română a transpus în polonă, cu destulă acuratețe, Vânătoarea regală de D. R. Popescu, Secretul doctorului Honigberger de Mircea Eliade, Pe culmile disperării de Emil Cioran și Pitești de Virgil Ierunca, în 1989 alcătuind, în colaborare, și o antologie a poeziei românești. Traduceri
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Este profesoară de limba și literatura română la câteva școli generale, apoi, din 1967, într-un liceu clujean. Colaborează cu traduceri din literatura română la revistele „Igaz Szó”, „Korunk”, „Tiszatáj” (Szeged) „Híd” (Novi Sad), „Nagyvilág” (Budapesta), „Irodalmi Szemle” (Bratislava) ș.a. Transpune cu predilecție proză contemporană, publicând un număr impunător de volume. Debutează editorial în 1968, cu transpunerea unui volum de schițe și nuvele de Vasile Rebreanu (Talita Kumi). Apoi realizează varianta maghiară a romanului Lunga călătorie a prizonierului de Sorin Titel
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
revistele „Irodalmi Almanach”, „Utunk”, „Dolgozó Nő”, „Napsugár”, colaborând și la „Igaz Szó”, „Korunk” ș.a. Reprezentant de frunte al poeziei scrise în limba maghiară din România și al literaturii pentru copii, este în același timp traducător consacrat al lirismului românesc contemporan. Transpune astfel în maghiară și publică mai multe volume din poezia lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru. Din poezia pentru copii a lui Tudor Arghezi K. realizează în anul 1970 o serie de traduceri în broșuri cu câte o poveste în
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
din Ottmaring (lângă Augsburg, în Germania), mărturie a fazei târzii a vieții ei fiind paginile din cartea Tagebuchblätter (1981), care cuprinde notații lirice vechi și noi. Dintre creațiile contemporanilor, s-a apropiat mai ales de poemele lui Marcel Breslașu; astfel, transpune în germană Cântec de leagăn al Doncăi (1955) și participă la traducerea unei antologii din versurile acestuia (1958). Calea de acces a traducătoarei spre opera poetică a Ninei Cassian a fost literatura destinată copiilor, din care tălmăcește mai întâi Nică
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
Schattenschift (1988), cu o postfață de Peter Motzan. Primele încercări ale lui K. de a se apropia ca traducător de literatura română datează din perioada interbelică (cel dintâi proiect mai vast a rămas nerealizat, în ciuda unor eforturi repetate de a transpune în germană proza lui M. Blecher). Abia după mutarea la București strădaniile sale izbutesc, K. devenind, cu timpul, unul dintre cei mai activi propagatori ai literaturii române pentru cititorii germani. Numeroase pagini transpuse de el au apărut în „Rumänische Rundschau
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
nerealizat, în ciuda unor eforturi repetate de a transpune în germană proza lui M. Blecher). Abia după mutarea la București strădaniile sale izbutesc, K. devenind, cu timpul, unul dintre cei mai activi propagatori ai literaturii române pentru cititorii germani. Numeroase pagini transpuse de el au apărut în „Rumänische Rundschau”, revistă destinată difuzării scrisului românesc mai ales în străinătate. Lista poeților abordați este cuprinzătoare și diversă: Tudor Arghezi, Octavian Goga, Camil Baltazar, Gellu Naum, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana ș.a.
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
Alecsandri i-au stârnit admirația, astfel încât trece la transpunerea parțială a culegerii de balade a poetului român, apărută în 1852-1853, și, în 1857, publică la Berlin volumul Rumänische Volkspoesie. Tălmăcitorul îi dedică volumul lui V. Alecsandri, din ale cărui colecții transpusese douăzeci și șase de balade și cântece, printre care Miorița, Constantin Brâncoveanu, Toma Alimoș, Codreanu, Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Ștefăniță Vodă, Mihu Cobilu, Holera, Vidra, Blestemul, Kira, Movila lui Burcel, Fata cadiului, Cântec popular, Biserica din Podoleni și poemul
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
Eu sunt român). Evidențiind caracterul net popular al culegerilor lui V. Alecsandri, K. descrie, în notele explicative, propriul mod de lucru, care ținea seamă de imperativul fidelității față de versul românesc, dar recurgea și la prelucrări libere. Cu excepția lui Mihu Cobilu, transpusă în proză, variantele baladelor sunt realizate „după original într-o formă metrică”, traducătorul străduindu-se să respecte atât construcția versurilor, cât și conținutul semantic. K. nu este de acord cu afirmația lui V. Alecsandri potrivit căreia Miorița ar fi doar
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
la Centrala Cărții (din 1970). Debutează cu versuri în „Vremea” (1941). La începutul carierei K. se simte atras de literatura rusă clasică și sovietică, pe care o cercetează și din care traduce. Manifestă un interes deosebit față de literatura gruzină și transpune în românește epopeea Viteazul în piele de tigru (1956) a celui mai important poet gruzin, Șota Rustaveli, apoi traduce din Konstantin Gamsahurdia, Nikolai Baratașvili ș.a. Afinitățile cu Gruzia s-au concretizat și într-o carte de reportaje, Țara dintre zăpezi
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
unei singularizări cât mai personale, fie posibilitatea intrării într-o permanență a credinței ce transcende spațiul și timpul. Nostalgia trecutului identitar atribuit sau proiectarea în lumea credinței religioase sunt forme ale oboselii în căutarea identității personale. Subiectivitatea sensului construit este transpusă în forma adevărului transcendental al revelației sau în cea a adevărului confirmat de istorie. Căutarea identității încetează, revoluția identitară individuală dispare, totalitatea socială a structurilor este repusă în drepturile sale trecute. Totuși, astfel de opțiuni nu sunt decât confirmări ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
părinților. Părinții neîncrezători în sistemul pensiilor de stat își asigură viitorul prin investițiile în educația copiilor, de care cred că vor fi dependenți la bătrânețe. Firmele, într-o proporție covârșitoare, sunt întemeiate de familii („firme familiale”). Relațiile de rudenie sunt transpuse în relații contractuale pentru înființarea de firme cu acționari multipli, dar care, în mare parte, aparțin sferei familiale extinse. Destui dintre cei care lucrează în organizații publice oferă slujbe și atrag spre locuri de muncă privilegiate rude și copii. Familia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
avut însă și preocupări literare propriu-zise atunci când a tălmăcit Viața și pildele lui Esop, romanul popular Varlaam și Ioasaf, romanul Belizarie de Marmontel, traduceri care nu s-au păstrat. Utilizând elemente ale limbii populare, realizează în Istoria cea adevărată, versiune transpusă din Lucian de Samosata (tipărită în „Cultura creștină”, Blaj, 1942), adevărate pagini de proză literară. Oarecum originală poate fi socotită Propovedanie sau Învățături la îngropăciunea oamenilor morți (1784), cu pasaje înfiorate de sentimentul morții sau altele cu inflexiuni de proză
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
pe cărți reprezentative ale unor poeți contemporani, asupra cărora M. se apleacă interesat de viziunea acestora asupra poeziei, de mișcarea lăuntrica și de atitudinile lirice. Lirica lui M. se prezintă în două registre, „scindata între miraj și reverie” (Al. Cistelecan), transpuse în laconice fulgurații imaginative sau în intensificări expresioniste. SCRIERI: Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995; Seară cu Dante și alte poeme, pref. Al. Cistelecan, Târgu Mureș, 1996; Sub semnul poeziei, Pitești, 1999. Ediții: Ion Negoițescu, Primăvara elvețiană și alte
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
cu numele Alexandru Pop două traduceri din Euripide, apărute în antologia Tragicii greci. Primele poezii îi sunt publicate în 1968, în revista „Ramuri”, iar cea dintâi plachetă, Adevărata întoarcere, în 1969. Experiența de traducător din elină a lui M. - a transpus în limba română integrala pieselor lui Eschil și Euripide, precum și o comedie de Aristofan - nu a rămas fără consecințe în lirica personală. Nu e vorba numai de plasarea explicit intertextuală a emisiei poetice, așa cum se întâmplă în Năvodul (1986), prin
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
unor albume discografice, este și coautor al video-filmului Paradis pierdut în memorie (1995). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru Paradis pierdut în memorie (1993). Frecvența metaforelor care aproximează condiția poetului, a scrisului, și, simultan, temeiul lor biografic, transpuse într-un discurs liric apt să conjuge confesiunea și reveria, meditația și evocarea, lumea lăuntrică și lumea exterioară, indică în M. un „poet din spița «livreștilor» ironic-sentimentali” (Ion Pop). Scrisul său este premeditat „cărturăresc”, afirmând deschis conștiința convenției literare: „Scriu
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
evidență calitățile de pictor naiv (Icoană scumpă, Flori de primăvară, Cules de vie). În rest, modelele acționează oarecum tiranic asupră-i. Poetul va reveni în ultimii ani ai vieții la o tematică religioasă, fără să aibă puterea de a-și transpune fervoarea creștină în versuri cât de cât memorabile. SCRIERI: Ilinca. Harul busuiocului, București, 1917; Stropi de rouă, București, 1919; Graur cel nesocotit, București, 1924; Cântarea neamului, București, 1925; Icoane scumpe, București, 1925; Doina, București, 1927; Un capitol din istoria culturală
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
cu versuri), Elena Sevastos (cu însemnări de călătorie). P. Mușoiu tălmăcește din La Bruyère și din Schopenhauer. Alte traduceri fragmentare, nesemnate, sunt făcute din Lamennais, Paolo Mantegazza, Goethe, Herbert Spencer, Claude Bernard, Jules Renard. Un D. Paltin (probabil un pseudonim) transpune în românește poezia Tânguire a poetului rus N.A. Nekrasov. Mircea Demetriade dă în M. s. articolul Voiți, un adevărat manifest anarhist, în care poeții sunt îndemnați să participe activ la răsturnarea ordinii statului burghez. O importantă menire socială este atribuită
MISCAREA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288183_a_289512]