158,017 matches
-
stabilit și o parolă pentru persoanele în care soții Ierunca trebuie să aibă încredere. Dar soții Ierunca au uitat-o, așa întîmplîndu-se de fiecare dată cînd o persoană spunea că Manolescu avea nevoie de o ediție Baudelaire, i-o chiar trimiteau. Emoționant e evocată vizita la Veneția, apoi la Paris, a lui Harry Brauner, venit la Bienala de la Veneția în 1966, la doi ani după eliberarea sa din închisoare (12 ani) în calitate de coparticipant (împreună cu soția sa Lena Constante) în lotul procesului
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
poluate de o industrie neperformantă, de ritmuri și moduri de viață improprii în care omul și câinele - odinioară suflete gemene, au devenit, acum, dușmani. Acest film belgo-mongol e rod și al colaborării a unor studiouri din cinci țări europene: el trimite, însă, la realitățile unei anume Europe (inclusiv cele ale României) și afirmă avantajele, la nivel de concepție cinematografică ale multiculturalismului. Un univers multicultural și în Cartierul din Nord (Nordrand, coproducție Austria-Germania-Elveția, 1999) - film de debut datorat austriecei, de origină română
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
cum să tragă în cățeaua mănăstirii, în vreme ce frații călugări îi pîndeau, îi spionau prin găurile practicate în scîndurile de stejar ale masivei porți, restul fiind numai ziduri înalte de piatră. "Pe păduchioșii ăștia - îi amenința înalta doamnă, furioasă - o să-i trimit pe toți în lagăr! Să muncească!"... Soarele intră prima dată într-un norișor. De probă, că imediat reapăru.
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
încît așteaptă ca și autoritățile să-și respecte promisiunile neoficiale. Poliția Capitalei a găsit o metodă de a curăța orașul de o parte dintre infractori și de oamenii fără căpătâi care își fac veacul prin București - aceea de a-i trimite de unde au venit. Măsura e de tot hazul dacă ne gîndim la ceea ce va urma. Poliția va plăti din bani publici biletul dus al celor pe care îi vînează, după care - mai mult ca sigur - aceștia vor reveni pe blat
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
Niciodată. O bătrînă din Teleorman, care n-a înțeles nici cu ce mă ocup, nici de ce sufăr, nici ce anume caut acolo, mi-a mărturisit la sfîrșit: "maică, care oi afla că-i bolnav la mine în sat, aici îl trimit: mîncarea-i bună, doctorii sînt cumsecade și mergi la teatru pe gratis. Oi avea ce povesti cînd oi scăpa de-aici!" Mi-aș fi dorit ca oamenii aceștia să fi văzut un spectacol valoros, ca prima întîlnire să-i marcheze, să
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
pînză al lui J.-P. Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o Țărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a scopurilor imediate ale artei și de simț managerial avant la lettre. De altfel, acest tip de strategie care mizează pe captarea bunăvoinței privitorului
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
tihna și echilibrul ei amăgitor. Pînă să circul în străinătate, albumele de artă străine, unele din ele sosite, minune!, pe adresa de-acasă - probabil ca urmare a semnăturii prezente în oricum ajunsa în ambasade "Cronica" - altele în biblioteci, m-au trimis în elita artei moderne. Nu înspre Mondrian. O mărturisire. Totul a plecat de la primul voiaj, pînă la urmă inițiatic, pe care l-am făcut, în 1968, la mînăstirile bucovinene. Fusese, pînă atunci, o perioadă de dibuiri. S-a produs o
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Henri Catargi, maestru în adevăratul sens al cuvîntului, practicant palladyan tenace, artist de mare frumusețe morală. Odată, bătîndu-i la ușa atelierului din Pangrati, i-am auzit pedala graseiată a vocii: Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Mă trimitea, modest, la marea Retrospectivă Pallady de la Palat. Nu l-am auzit o dată bîrfind (iată de ce nu mă las prins în capcana ta, de a-mi bîrfi colegii ieșeni de breaslă). Probabil, avea și el cîte ceva de spus mai nu știu cum
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
conducând "jocul" și comedia spre dramă. Ecourile critice, numeroase și foarte favorabile, la apariția ultimei cărți a scriitorului oferă formule valabile pentru întreg scrisul său atunci când vorbesc despre "un roman ludic și mișunând de acțiuni, malițios exotic și aproape oulipian" - trimițând adică spre "atelierul" artei combinatorii a grupului Oulipo al lui Raymond Queneau -, ori despre un "roman rapid și strălucitor, parodic și tragic"... Ați publicat prima carte în 1987 și sunteți acum autorul a cinci romane, la care se adaugă încă
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
a găsi expresia care să le zugrăvească întocmai". Și, totuși, mult după apariția romanului a avut nenumărate plictiseli, de vreme ce a preluat nume reale sau a încarnat artistic personaje sau scene aievea. Prin anii douăzeci tîrziu, prof. Gh. Bogdan-Duică și-a trimis studenții să întreprindă, în vacanță, o anchetă în satul evocat de marele prozator. Au apărut, cu acest prilej, nenumărați Ioni. Dar unul dintre ei, care se numea chiar Ion Glanetașu, i-a scris romancierului, cerîndu-i o parte a drepturilor de
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
în 1919. Și aflăm o mărturisire atoategrăitoare despre Pădurea Spînzuraților: "Spînzurarea fratelui meu, ofițer în armata austro-ungară, la Ghimeș, ca "dezertor", mi-a sugerat ideea Pădurii Spînzuraților. Viziunea tragică a "pădurii" mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslvacia la Liga Națiunilor, fotografii care reprezentau pădurile "trădătorilor de patrie" (Landersverräter) cehoslovaci spînzurați de armata austro-ungară pentru "trădare" pentru iubirea patriei lor adevărate. Romanul meu e oarecum alături de realitate. Fratele meu a fost naționalist fără scrupule. Un asemenea
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Cristian Teodorescu Maniera în care conducerea Uniunii a organizat Conferința Națională mi se pare sub orice critică. Iar asta începînd chiar de la faptul că la adunările asociațiilor invitațiile de participare n-au fost trimise decît unora dintre membri. Conferința propriu-zisă a avut un aer improvizat - ca să nu zic chiar teleghidat! - culminînd cu organizarea unui singur tur de scrutin pentru alegerea președintelui. La asociațiile de bloc președintele e ales, prin statut, cu 50% plus unu
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
inconvenient major pentru spectatori: dacă nu se află pe mijlocul sălii, ci pe laterale, practic nu pot vedea nimic. Se pot mulțumi însă să asculte muzica - unul din personajele principale ale montării. Prezența celor doi spiriduși-comentatori, îngeri negri și viciați trimite la teatrul popular și la farsă. Asta nu ar fi rău. Nepriceperea actorilor - voci stridente, nelucrate, execuții exterioare fie prea patetice (Roxana Ivanciu), fie prea pasive (Karl Baker) - necoordonați de regizor conduce multe momente spre facil și chiar comercial. Nimeni
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
Vom ști, oare, să-l apreciem și să-l întîmpinăm cum se cuvine pe acest bărbat celebru?" În fine, Balzac se simte atît de răsfățat de rusoaicele din lumea înaltă, încît uneori se prostește: "Dragă pisicuță... Puicuța mea adorată... Motănelul trimite mii de dezmierdări pisicuței sale... Într-o oră, voi fi la tine..." Numai prostioare. Nici o atingere, măcar din întîmplare, cu literatura rusă și cu prozatorii ce aveau să fie cunoscuți în lumea întreagă. Totuși, interesul pentru scriitorul francez crescuse la
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
este, cu o sintagma a lui Gérard Genette, "luciditate și ludicitate". Titlul însuși oferă un prim aspect "paratextual" ce caracterizează ingeniozitatea lucida și ludica în același timp a autoarei. M.&M. sînt inițialele prenumelor unchiului și al autoarei, dar ele trimit la altele două, Iosif și Josepha, alcătuind punctul de pornire al cărții, mereu îmbogățit cu digresiuni, povești, anecdote, citate, opinii, evenimente. Situația paradoxala de a purta prenumele unui unchi, cunoscut romancier și dramaturg român, în jurul căruia plutește misterul unei tenebroase
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
pe Sfânta Piatră și face rugăciunea tainică. Totul este în tăcere. Toată suflarea este emoționată, așteptând Sfânta Lumină, marea Minune! Numai arabii creștini aleargă prin Biserică, bătând din palme și cu voci puternice roagă pe Dumnezeu, în limba lor, să trimită Lumina. Deodata, un vânt lin se simte pe deasupra pietrei Sfântului Mormânt. Vântul dispare și pe piatră încep să apară stropi. Se formează o rouă de lumină alb-albăstruie, care nu arde deși este o lumină de foc. Patriarhul, cu ochii scăldați
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
plan de deportare la cel de anihilare. Detaliile mi-au fost furnizate direct de către consulul american de la Alep și se află, în prezent, în arhiva Departamentului de Stat de la Washington". Și ambasadorul american descrie soarta cîtorva astfel de convoaie de trimiși la exterminare. Spre final mărturisește că "singurul motiv pentru care mi-am propus să povestesc asemenea fapte cumplite este acela că, în lipsa detaliilor, opinia publică anglofonă nu-și poate face o imagine corectă despre adevărata față a Turciei... Sînt convins
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
într-o țară pe care, de când există ei, n-au făcut decât s-o tulbure cu incompetența, lăcomia și ticăloșia lor. E, însă, prea târziu pentru astfel de metode în forță. Ca și Cernobîlul, dosarele de securitate continuă să-și trimită unda de șoc. A te apăra cu ghioaga de această viitură înseamnă nu numai să fii prost, dar să nu dai nici o șansă prostiei din tine să se vindece.
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
Dar să revin la comentarea acestor revelatoare documente. La 2 septembrie 1883, de îndată ce Maiorescu s-a înapoiat în București, sora sa Emilia Humpel îi scria că "îmbolnăvirea lui Eminescu a fost și rămîne pentru mine ceva adînc tulburător". Promitea să trimită, neîntîrziat, 200 de franci și cerea internarea bolnavului într-o casă de sănătate din străinătate. S-a ținut de cuvînt. În 28 septembrie 1883, Petre Missir, colectorul, în Iași, a sumelor necesare tratării lui Eminescu, îl încunoștiința pe critic că
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
200 de franci și cerea internarea bolnavului într-o casă de sănătate din străinătate. S-a ținut de cuvînt. În 28 septembrie 1883, Petre Missir, colectorul, în Iași, a sumelor necesare tratării lui Eminescu, îl încunoștiința pe critic că îi trimite 350 franci (cotizația pe septembrie) dintre care 150 lei sînt oferiți de Emilia Humpel. Între timp, Maiorescu l-a rugat pe nepotul său C. Popasu să depisteze, în Viena, un sanatoriu adecvat. Și acesta îi comunica în 8/10 octombrie
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
plănuiești pentru viitorul lui imediat mi se pare atît de drept și de frumos!". Iar în 7 februarie 1884 Missir, care primise o scrisoare de la Viena despre starea sănătății lui Eminescu, îl sfătuia pe Maiorescu ca bolnavul restabilit să fie trimis undeva, într-un voiaj într-o țară mai caldă. În 10 februarie Maiorescu a primit o scrisoare de la medicul curant Obersteiner, care anunța revenirea poetului din boală, consiliindu-l să fie găsit cineva care să-l însoțească pe poet într-
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
se facă acum rost de o slujbă și totodată de un concediu de 2-3 luni. Acest lucru nu se va putea obține rapid pe căile obișnuite, prin intervenția reginei însă în mod sigur... Dacă regina îi va scrie, îi va trimite decretul de numirie și totodată aprobarea pentru concediu, Eminescu se va liniști, foarte probabil, mult... Primul tău gînd, un post de bibliotecar la Iași, ar fi lucrul cel mai bun pentru el." Dar Regina n-a intervenit și nici nu
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
cineva de la Botoșani la 9 iunie 1887 ("Eminescu revenit boala. Tăcut și nesimțitor"). Sînt, apoi, în ediție, scrisori dintre Maiorescu și editorul Socec în legătură cu noua ediție a poeziilor marelui poet, Maiorescu angajîndu-se să facă corecturile iar onorariul să-i fie trimis lui Eminescu la Botoșani. În sfîrșit, dramatice sînt documentele care semnalează constituirea, în 1888-1889, a Comitetului de tutelă asupra lui Eminescu din nou bolnav rău și ajuns, curînd, iarăși în sanatoriul dr. Șuțu. Ediția se încheie cu documente legate de
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
perioada de glorie a anarhismului. Cred în valorile de corecție pe care le poate aplica anarhismul unui sistem chiar și democratic, cum e acum. Și atunci, individul are dreptul să corecteze legi. Să plătesc taxe unui stat care mă poate trimite oricînd, împotriva voinței mele, în război și să întrețin haite de funcționari care să-și bată joc de mine! Nu. În aranjamentul ăsta e bine să existe haiduci. Hackerii mă încîntă! Dar eu plătesc în continuare televiziunea română, deși nu
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
început ezitările și gafele, precum și disputele din echipa de la Palatul Victoria. Dacă ne amintim, un alt reproș venit din partea instituțiilor occidentale a fost acela că în România corupția a depășit toate pragurile imaginabile. Imediat după aceea dl Năstase l-a trimis la vînătoare pe Ovidiu Grecea și a încercat să sporească atribuțiile faimoasei UM a Ministerului de Interne. Ovidiu Grecea a alcătuit rapoarte din care reieșea că de corupție nu sînt scutiți nici reprezentanți ai Ministerului de Interne, inclusiv șefi locali
Castanele uitate pe foc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16266_a_17591]