11,725 matches
-
Petru cel Mare, fiul din a doua căsătorie al țarului Alexei I, a fost la început îndepărtat de cercurile puterii, date fiind luptele pentru controlul tronului dintre facțiunile de la Curtea Imperială. Țarul Alexei a fost urmat pe tron de fiul din prima sa căsătorie, Feodor al III-lea, un băiat bolnăvicios, care a murit în 1682. Petru a devenit co-țar cu fratele lui vitreg, Ivan al
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
Petru cel Mare, fiul din a doua căsătorie al țarului Alexei I, a fost la început îndepărtat de cercurile puterii, date fiind luptele pentru controlul tronului dintre facțiunile de la Curtea Imperială. Țarul Alexei a fost urmat pe tron de fiul din prima sa căsătorie, Feodor al III-lea, un băiat bolnăvicios, care a murit în 1682. Petru a devenit co-țar cu fratele lui vitreg, Ivan al V-lea. În realitate, sora lor, Sofia, deținea toată puterea. Ea a
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
numit Marea Misiune Diplomatică. Petru a învățat foarte multe lucruri noi și a angajat sute de specialiști occidentali. Această călătorie a fost scurtată de complotul pus la cale de sprijinitorii Sofiei, care au încercat să o pună pe aceasta pe tronul imperial, tentativă zdrobită de credincioșii țarului rămăși în țară. Petru, reîntors în țară, a ordonat torturarea și uciderea a sute de complotiști, trupurile lor mutilate fiind expuse în locuri publice, ca avertisment pentru viitor. Petru nu a reușit în tentativa
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
care a atacat portul Narva de la Golful Finic. Tânărul rege suedez Carol al XII-lea și-a reconfirmat talentul militar, zdrobind armatele rusești. Din fericire pentru Petru, suedezii nu au contraatacat, implicându-se într-o serie de războaie pentru ocuparea tronului Poloniei. În acest timp, Petru a ridicat o nouă armată echipată și antrenată după modelele occidentale. Când armatele celor două state s-au ciocnit din nou în 1709 la Poltava, suedezii au fost înfrânți. Cand regele Carol a căutat scăparea
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
În secolul al XIX-lea, se dezbătea public corectitudinea măsurilor pentru deschiderea Rusiei către occident sau a reformelor inițiate de Petru cel Mare, care părea multora o violare a tradițiilor naturale ale Rusiei. Petru a schimbat legile de succesiune la tron după ce și-a ucis propriul fiu, Alexei, care se opunea reformelor și care servea pe post de catalizator al grupurilor antireformatoare. Noua lege prevedea că țarul își poate alege propriul succesor. Petru nu a reușit să facă asta în propriul
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
caz mai înainte de a muri în 1725. În deceniile care au urmat, lipsa unor legi clare de succesiune a lăsat monarhia deschisă la intrigi, comploturi, lovituri de stat și contralovituri de stat. Începând din acel moment, factorul crucial al ocupării tronului a devenit sprijinul acordat de trupele de elită care asigurau paza palatului imperial din St. Petersurg. După moartea lui Petru, soția lui, Ecaterina I, a ocupat tronul. După moartea ei din 1737, nepotul lui Petru cel Mare, Petru al II
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
stat și contralovituri de stat. Începând din acel moment, factorul crucial al ocupării tronului a devenit sprijinul acordat de trupele de elită care asigurau paza palatului imperial din St. Petersurg. După moartea lui Petru, soția lui, Ecaterina I, a ocupat tronul. După moartea ei din 1737, nepotul lui Petru cel Mare, Petru al II-lea, a fost încoronat țar. În 1730, Petru al II-lea a murit din cauza variolei, iar Anna Ivanovna, una dintre fiicele lui Ivan al V-lea, (cel
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
al II-lea, a fost încoronat țar. În 1730, Petru al II-lea a murit din cauza variolei, iar Anna Ivanovna, una dintre fiicele lui Ivan al V-lea, (cel care fusese co-țar cu Petru cel Mare), s-a urcat pe tronul imperial. Clica de nobili care i-au asigurat țarinei ascensiunea a încercat să-i impună anumite condiții. În lupta ei împotriva acestor restricții, Anna a avut sprijinul acelei părți a nobilimii care se temea mai mult de oligarhie decât de
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
mai activ în afacerile europene. Din 1726 până în 1761, Rusia a fost aliată cu Austria împotriva Imperiului Otoman, care era la rândul lui sprijinit de Franța. În războiul polonez de succesiune, (1733-1735), Rusia și Austria au blocat candidatura franceză la tronul Poloniei. În urma unui război costisitor împotriva Imperiului Otoman, Rusia a recucerit portul Azov. Cea mai mare implicare a Rusiei în afacerile europene a apărut în timpul războiul de șapte ani (1756-1763), ale cărui lupte s-au dat pe trei continente între
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
către vest în timpul domniei Ecaterinei cea Mare a dus la împărțirea Poloniei. Cum Polonia devenea din ce în ce mai slabă în timpul secolului al XVIII-lea, fiecare dintre vecinii ei - Imperiul Rus, Prusia, și Imperiul Austriac - a încercat să-și plaseze propriul candidat pe tronul de la Varșovia. În 1772, cei trei au căzut de acord asupra unei prime împărțiri a teritoriului polonez, prin care Rusia a primit o parte a Belarusiei și Livonia. După această ciuntire teritorială, Polonia a inițiat un program ambițios de reformă
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
mâna Sa (Mt. 8, 3; 20, 34), marginea hainei Sale (Mt. 9, 20) toate săvârșesc minuni pentru vindecarea și mângâierea celor în suferințe. Unii dintre semenii noștri înclină uneori să creadă că Fiul lui Dumnezeu este departe de noi, pe tronul Său ceresc, lângă Dumnezeu-Tatăl și că suntem singuri în suferințele noastre, însă nu este deloc așa. Și aceasta numai dacă ne amintim fugitiv de episodul biblic relatat în cartea proorocului Daniel (cap. 3), unde citim că regele Nabucodonosor (634-562 î. Hr
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
realizare ii este acordat, pentru prima dată în istoria Japoniei, titlul de Sei-i-Tai-Shogun ("Generalul care ii înfrânge pe barbari"). 805 - Datorită faptului că impozitele ce apasă agricultorii obișnuiți pentru campaniile militare în nord-est și pentru construirea capitalei sunt insuportabile, consilierii tronului căută soluții de a anula dările personale și taxele neplătite. Saicho (Dengyo Daishi) pune bazele budismul Tendai. Aceasta sectă este acceptată de către guvern pentru că este dispusă să nu se implice în politică. Pe muntele Hiei (la nord de Kyoto) este
Cronologia Perioadei Heian () [Corola-website/Science/303063_a_304392]
-
sectei Tendai. 806 - Kukai (Kobo Daishi) întemeiază budismul Shingon. El întemeiază un templu pe muntele Koya în provincia Kii (astăzi prefectura Wakayama). Heizei devine împărat până în anul 809. 809 - Saga devine împărat. 810 - Fostul împărat Heizei conspiră pentru a redobândi tronul dar planurile lui sunt deconspirate. 812 - Dobânda pentru agricultori la împrumutul orezului este redusă. 813 - Împăratul Saga afirmă că o bună guvernare depinde de literatură și că progresul depinde de cunoștințe. 820 - „Konin-kyaku” și „Konin-shiki” (amândouă compilări legale) sunt puse
Cronologia Perioadei Heian () [Corola-website/Science/303063_a_304392]
-
un grad de curte.) Shirakawa moare. Toba devine împărat în retragere. 1142 - Sutoku abdică. Konoe devine împărat titular. Toba rămâne împărat în retragere. 1153 - Taira Tadamori moare. Taira Kiyomori devine șeful clanului Taira. 1155 - Konoe moare și încep disputele pentru tron între suporterii lui Go-Shirakawa și ai lui Sutoku. Go-Shirakawa devine împărat titular. Toba rămâne împărat în retragere. 1156-1158 - Era Hogen. 1156 - Fujiwara Yorinaga strânge o sută de războinici (conduși de Minamoto Tameyoshi, șeful clanului Minamoto și, împreună cu Sutoku, pregătesc apărarea
Cronologia Perioadei Heian () [Corola-website/Science/303063_a_304392]
-
deoarece s-a abținut să ia partea familiei Minamoto împotriva lui Taira Kiyomori și a familiei Taira) complotează să-i înlăture pe Antoku și pe Taira Kiyomori de la putere. Minamoto Yorimasa îl instalează pe prințul Mochihito, fiul lui Go-Shirakawa, la tron. Mochihito cere în mod public înlăturarea familiei Taira. Taira Kiyomori respinge complotul și în timp ce Mochihito încearcă să scape, este capturat și ucis; Minamoto Yorimasa este rănit și se sinucide prin seppuku în templul lui Amida Buddha (fosta moșie a clanului
Cronologia Perioadei Heian () [Corola-website/Science/303063_a_304392]
-
II-lea. Din moment ce tatăl său a murit în anul 900, Malcolm nu trebuie să se fi născut mai târziu de 901. Prin anul 940, el nu mai era un om tânăr, și este posibil să fi devenit nerăbdător în așteptarea tronului. De bună voie sau nu, Profeția lui Berchán din secolul al XI-lea, afirmă că nu a fost o decizie voluntară prin care Constantin al II-lea a abdicat în 943, retrăgându-se la mănăstire și lăsând regatul lui Malcolm
Malcolm I al Scoției () [Corola-website/Science/331041_a_332370]
-
declarația de război către Șerbia din partea Austro-Ungariei, fapt care a marcat începutul primului război mondial. Conducerea Șerbiei a fost conștientă de posibilitatea ca Austro-Ungaria să reacționeze la atentat printr-o intervenție militară, astfel încât a deplâns în mod oficial uciderea moștenitorului tronului, arătând totodată că toți făptuitorii proveneau din Bosnia și Herțegovina, fiind așadar cetățeni austro-ungari. În Bosnia și Croația au apărut represalii antisârbe violente. În presa sârbă de la acea vreme, acestea au fost folosite pentru a blama Austro-Ungaria, ceea ce a stârnit
Atentatul de la Sarajevo () [Corola-website/Science/311645_a_312974]
-
și începutul convertirii ungurilor la catolicism au fost înfăptuite de fiul său, Ștefan I al Ungariei (997-1038). Maghiarii și-au extins statul atacând și cucerind pe rând Moravia, Francia Răsăriteană. După stingerea dinastiei Arpadiene, Carol Robert de Anjou a luat tronul. Fiul său Ludovic a pus capăt anarhiei, a extins statul maghiar și a creat o uniune statală maghiaro-polonă. Statul maghiar va atinge o mare dezvoltare economică și militară, care îl va transforma în centru de rezistență anti-otoman. După bătălia de la
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
Tereza emite decretul de toleranță pentru românii de religie ortodoxă din Transilvania și le permite numirea unui episcop ortodox, măsurile nu au efectele scontate. Fiul ei, Iosif al II-lea, a ajuns prima oară în Transilvania pe când era asociat la tron, în 1773. În timpul călătoriei a adunat un număr impresionant de petiții, cam 19.000, la fel întâmplându-se și cu prilejul celei de-a doua călătorii, din 1783. Conducătorul răscoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
-lea și secolul al XV-lea au marcat declinul puterii Angliei, implicată în Războiul de 100 de Ani, și apoi frământată de Războiul celor Două Roze. La începutul secolului al XVI-lea, Irlanda era împărțită între: După venirea sa pe tron, Henric al VIII-lea al Angliei a păstrat la început status quoul, dar a început din 1513 o politică de supunere a Irlandei, fie prin acțiuni militare, fie prin înțelegeri cu conducătorii locali, iar în 1542 Henric a proclamat Regatul
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
cel puțin pentru moment, de această dificilă alegere. Problema redevine însă de actualitate la revenirea lui Napoleon în Franța. Murat se decide în sfârșit să își susțină fostul suveran și declară război Austriei. Este însă învins decisiv și își pierde tronul. Revenit în Franța, Murat speră că împăratul îl va rechema pentru a-i oferi comanda cavaleriei. Acest lucru nu se întâmplă, Napoleon considerând că mareșalul l-a trădat și că deci nu mai poate avea încredere în el. Mareșalul Murat
Joachim Murat () [Corola-website/Science/305050_a_306379]
-
de Clèves și Berg, în cadrul Confederației Rinului, Murat a avut ocazia să promoveze căsătoria nepoatei lui de frate, Marie-Antoinette Murat, cu Prințul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen (1785-1831), bunicul regelui Carol I al României. Deoarece acesta din urmă a fost urmat la tron de nepotul "lui" de frate, Ferdinand, bunicul Regelui Mihai I, se poate spune ca este o rudă îndepărtată a Regelui Mihai I al României. Joachim Murat a întemeiat Casa Princiară Murat, deși nu avea origini aristocratice.
Joachim Murat () [Corola-website/Science/305050_a_306379]
-
elemente decorative florale aurite. În semicalotele absidelor laterale sunt pictate două scene importante: „Coborârea Sfântului Duh” și „Înălțarea Domnului”. Pe pereții turlei sunt reprezentate Cetele Îngerești suprapuse pe două registre. Bolta altarului este dominată de „Maica Domnului cu pruncul pe tron însoțită de patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi. Singurele picturi originale păstrate sunt "capetele lui Iisus și al îngerului" din altar, scene din "Ciclul patimilor" pictate pe absidele naosului și bustul unui
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
al lui Frederic I "Barbarossa"), a fost fiul împăratului Henric al VI-lea și Constanței de Sicilia. Frederic a fost ales „Rex Romanorum” (rege al Romei) după dorința tatălui său, ceea ce i-a ușurat ascensiunea în anii 1211- 1215 pe tronul de împărat, fiind unanim recunoscut după moartea împăratului Otto al IV-lea din dinastia Welfilor (1175-1218). Frederic al II-lea a fost denumit frecvent "stupor mundi" („mirarea lumii”) pentru că era un om învățat, vorbind mai multe limbi, după unii istorici
Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/308370_a_309699]
-
unii istorici: italiana, franceza, latina, greaca, germana și limba arabă. El este numit ca o "Creatură de minune" între monarhii germani din evul mediu, fiind numit de umanistul și istoricul elvețian Jacob Burckhardt (1818-1897) și ca "primul om modern pe tron". Această denumire de „om modern” i-a fost atribuită datorită metodelor moderne folosite de el de obținere și menținere a tronului imperial. Născut în Jesi, lângă Ancona, Frederic a fost fiul împăratului Henric al VI-lea. Unele cronici menționează că
Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/308370_a_309699]