5,540 matches
-
de critica literară este decisiv acaparată de legea de fier a poruncii venite peste fire și doar ei încredințate. Astfel că nimic nu îndreptățește să se spună că Baltagul ar fi un roman polițist, iar Nechifor Lipan un negustor de turme. Sigur, un roman etnografic, neasemuită capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță, i se vestea prin semne. Proba decisivă ar fi dacă a plîns
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
alte elemente de compoziție și de înțeles, în fapt mult mai reprezentative, dar situate pe planuri mai „de adîncime”, cum ar spune Nicolai Hartmann, cu privire la specificul reprezentărilor cu registre mai complicate. Ni se narează un asasinat petrecut printre proprietarii de turme de oi, dar în chip de „reconstituire” polițienească și cu un personaj feminin în acțiune. Faptul a părut o intruziune de natură cultă, ca și cum mama, soția ori sora, obișnuite în baladele păstorești sau de curte feudală, nu pot fi imaginate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca și cum mama, soția ori sora, obișnuite în baladele păstorești sau de curte feudală, nu pot fi imaginate decît schematic, peregrinînd cu furca în brîu, înlăcrimate și interogînd stihiile; ca și cum viața păstorească s-ar reduce, în multimilenara ei existență, la trei turme de oi și la un asasinat; ca și cum familiei păgubite îi este dat doar să rămînă în umbră, să verse șiroaie de lacrimi și să se vaiete neputincios. De altfel, Mihail Sadoveanu s-a arătat aproape indiferent la comparațiile privind cele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
după cum trebuia să se impună ca bun profesionist, în cadrul breslei sale. Așa gîndea și Donea hangiul, cu referire la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar, David, un ovrei de treabă, dar mai cu seamă balabusta sa, care nu știa bine românește, asociau imaginea dispărutului cu firea lui petrecăreață și simpatică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
anumitor semne de identitate la care nu are acces orice ins din marea colectivitate. Ochiul exersat reține datele necesare, ca să nu spun esențiale: „Către Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, într-adevăr a făcut popas mai la vale, pe toloacă, asemenea turmă cum o prubuluia nevasta. Cînd ciobanii s-au mișcat spre crîșmă, au sosit din urmă și stăpînii, în număr de trei. Da - da! Unul era pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gust să-i facă părintele o cetanie ș-o aghiazmă și să-i stropească oile. Asta mi-a plăcut. Și părintele Vasile a trimes să-i aducă basmaua cea roșă cu patrafirul, cartea și celelalte scule ale sfinției sale. A binecuvîntat turma frumos s-ajungă cu bine la iernatic și-n primavară să sporească. Cel cu căciula brumărie a scos din chimir ș-a plătit, rămînînd părintele Vasile tare mulțumit. După aceea, într-un tîrziu, s-au sculat ș-au dat poruncă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aș repezi, măria ta, până la Mitropolie să spun să înceapă rânduiala fără mine. E vecernie și priveghere, că mâine... Da, știu, e Sfântul Dumitru, dar nu mă lăsa singur, sfinția ta. De când n-am mai stat așa împreună? Da, înțeleg, turma, turma, grija ei este înainte de toate, că-i ești păstor. Hai, dragul meu prieten, imaginează-ți că eu sunt oaia cea pierdută. Lasă-ți turma pe seama ajutoa relor și îngrijește-te de oaia pierdută. Dăruiește mi și mie un ceas
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
repezi, măria ta, până la Mitropolie să spun să înceapă rânduiala fără mine. E vecernie și priveghere, că mâine... Da, știu, e Sfântul Dumitru, dar nu mă lăsa singur, sfinția ta. De când n-am mai stat așa împreună? Da, înțeleg, turma, turma, grija ei este înainte de toate, că-i ești păstor. Hai, dragul meu prieten, imaginează-ți că eu sunt oaia cea pierdută. Lasă-ți turma pe seama ajutoa relor și îngrijește-te de oaia pierdută. Dăruiește mi și mie un ceas din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu mă lăsa singur, sfinția ta. De când n-am mai stat așa împreună? Da, înțeleg, turma, turma, grija ei este înainte de toate, că-i ești păstor. Hai, dragul meu prieten, imaginează-ți că eu sunt oaia cea pierdută. Lasă-ți turma pe seama ajutoa relor și îngrijește-te de oaia pierdută. Dăruiește mi și mie un ceas din timpul sfinției tale. Păreau de aceeași vârstă, deși Theodosie era cu zece ani mai mare. Patima cu care mitropolitul se dăruia chemării sale îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
marele stolnic - fratele măriei sale. Dinu era cel care știa toate trebile domniei și într-un fel pretindea să nu se îndeplinească nimic fără știrea lui. În schimb, Theodosie părea deasupra lucrurilor lumești, nu-l preocupa decât, cum spunea el, „grija turmei”, dar când se luau hotărâri, cuvântul lui spus liniștit cumpănea greu. Doamna Maria era cea care încerca din umbră să tragă toate ițele și-l atrăgea pe vodă acolo unde dorea ea; dar ca un făcut cei doi, Dinu și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a părut. A lărgit țarinile cu porumb și de aci a ieșit mai mult grâu pentru negoțul meu. L-a obligat pe marele vizir să le impună tătarilor să nu mai bântuie malurile Dunării de Jos, ca să poată ciobanii cu turmele să reia drumurile până la Bug și până la Adrianopol. L am cântărit bine. Am văzut că e negustor bun. Cina a fost frugală - pește de apă dulce în aspic cu sos de lămâie, orez cu smochine și stafide și un pahar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să însemne asta una mie, una ție, și de ce vă bucurați atâta? Spuneți-mi să mă veselesc și eu, spuse vodă liniștit. M-a învățat domnia sa aga Kuciuk Selin un joc turcesc, măria ta. Adrianopol, 1703 Convoiul înainta urmând drumul turmelor spre pășunile din Balcani. Vodă era sănătos, nu doctorii cereau popasuri dese, ci localnicii pe unde treceau. Erau români sau aromâni care ieșeau din sate la drumul mare și-i cereau voievodului să poposească la ei. Kuciuk Selin nu mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pună la loc de cinste ca să le spunem cum a trecut Io Constantin Basarabă pe aci cu alai împărătesc și ne-a chemat pe noi, ăștia din Priștina, să stea la sfat cu noi. — Sunteți turci? întrebă Selin. — Români cu turme, bunicii noștri au fost robiți tătarilor în vremea lui Ion Vodă. Povestesc unii că am fi din munții Vrancei, dar noi nu știm unde-i asta. Selin le mulțumi pentru că-i ușurează sarcina, păzindu-l pe vodă, îi salută și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mitropolitul Ungrovlahiei: — Și am venit aci și am stat în post și rugăciune trei zile și trei nopți și m-a luminat Sfântul Duh și i-am scris măriei sale lui Io Constantin Basarab Voievod că nu pot să-mi părăsesc turma pe care mi-a încredințat-o Dumnezeu să o păstoresc. — Și? — Și a venit aprig și plin de mânie răspunsul domnitorului meu. Atunci mi-am dat seama că măria sa a crezut că nu i am înțeles frământarea și m-am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
boare caldă ce bătea dinspre raialele de la Dunăre. Livezile prinseră verdele lor strălucitor iar lanurile mătăsoase se lăsară năpădite pe margini de galbenul florilor de rapiță. Porumbul fusese semănat în arăturile negre și-și aștepta ploile. Drumurile erau sub stăpânirea turmelor ce se trăgeau spre munte venind dinspre Balta Brăilei unde iernaseră. La Mogoșoaia grădinile își revărsau prinosul de floare până spre lacul albit de nuferi. Mâine e praznicul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, cei deopotrivă cu apostolii, și după
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
afla una ca asta, bucuros se înfunda în acel loc uitat de lume și slujea cuvioșia sa, cântând cu glas îngeresc psalmii și cântările ca să nu lase credincioșii fără cuminecătură și fără amintirea Paștelui aceluia. Și sta la datorie păzind turma lui Hristos până ce vlădica hirotonisea popă nou, popă de mir, așa cum se cuvenea. Atunci ieromonahul Gherasim se retrăgea din nou la mânăstirea Dealu de lângă Târgoviște și în rugăciuni aștepta iar venirea Postului Mare. În anul acela ieromonahul nu aflase nici un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sfinția ta de unde ești, că nu te cunosc? — Nevrednicul Gherasim ieromonah, de la episcopia Târgoviștei. Nu am loc în vreo mânăstire anume, slujesc acolo unde este nevoie de mine, când cade bolnav sau moare vreun popă; până vine altul păzesc eu turma. Eh, dacă n-ar fi frica asta... — Care frică? Tot spui de spaimă și nu înțeleg nimic. — Doamne, miluiește-ne și ne păzește, cântă ieromonahul pe nas lungind popește silabele ca să înșele paza din spatele ușii. Măria ta, vor să facă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
confisca averea, împărăția sultanului va putea obține mai mult decât i se oferea anual de bună voie prin haraci, dări fel de fel, cadouri și bacșișuri? Era o amăgire, pentru că averea Brâncovenilor consta în imensele lor moșii, în herghelii și turme pe care marele vizir nu le putea confisca. Aurul Brâncovenilor a existat, dar niciodată atât cât se credea acum la Istanbul. Stolnicul l-a trimis pe banul Știrbei ca să întrețină acest mit și să abată ancheta spre aflarea locurilor unde
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o sărută cu blândețe de nespus Munți cu creste de arama-i țin cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns În brâu Recitator 12: Sărbătorile de-a rândul pretutindeni joacă hora Și-o blândețe fără margini vezi
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
binecuvântările Libertății și Evanghelia altor Rase Inferioare, care ne așteaptă ca pe Mesia; numai să nu uităm să luăm cu noi multe arme de vânătoare, pentru a le ține pe celelalte Rase Superioare lupi în blană de oi departe de turma noastră. Ar devora-o, ceea ce nu este cazul nostru. O, nu! aceste idei sunt "pesimiste"; ar trebui să aveți mai multă încredere în poporul american! Așa ceva nu este posibil! M-am săturat de toate acestea 24. Deși în multe orașe
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
cu adevărat satisfăcător 224. În 1992, regele Fahd al Arabiei Saudite a explicat că "sistemul de alegeri nu se regăsește în principiile de bază ale Islamului, care prevăd o guvernare bazată pe sfaturi și consultări și pe sinceritatea păstorului față de turma sa"225. Acest argument că democrația este un element non-islamic poate fi convenabil pentru monarhii arabi, dar nu are prea multă valoare. Tradiția arabă a consultării, la care face referire Fahd, poate fi extinsă cu ușurință pentru a include principii
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
constructelor clasice ale frontierelor și conflictelor privite prin perspectiva paradigmei modernității reflexive sau a celei postmoderne. Așadar, din unghiul istoriei contemporane, prin spectrul disipativ al paradigmei izomodern. Capitolul 5 Paradigma conflictului și contractul social actual " Iată specia umană împărțită în turme de vite, fiecare avându-și șeful său, care o păstorește pentru a o mânca." ( Gânditorul contractualist Jean-Jacques Rousseau, ironic la adresa concepției privind legitimitatea puterii absolutiste susținute de gânditorul contractualist Thomas Hobbes. Contractul social, cap. II.) Este bine știut că, încă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
foarte bună înțelegere cu vama transilvăneană 73; e vorba de contrabandă organizată în modul cel mai cordial. Oamenii de la câmpie aduc vin, pește proaspăt și sărat, tutun, sare; cei de la munte aduc brânzeturi, obiecte confecționate, țesături de la Leipzig și blănuri. Turmele din Transilvania coboară vara la câmpie; iarna, valahii merg la munte la vânătoare; ei taie oricând lemne de aici; e un schimb continuu de servicii, din care fiscul nu are de câștigat, dar care întreține relații de fraternitate între românii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dealurile se acoperă de păduri, dar lupii abundă în această regiune zâmbitoare. Fuseserăm preveniți și, ca dovadă, la ora trei după-amiază, în plină vară, întâlnim, la două sute de pași de drum, pe unul dintre acești borfași, dând grav târcoale unei turme de oi, fără ca ciobanii și câinii să se îngrijoreze câtuși de puțin, într-atât e faptul de frecvent. Lupul avea aerul că se află pe domeniile sale și le parcurgea în virtutea unui privilegiu necontestat. Această întâlnire a fost un semn
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dori sărăcia lucie a preoților mireni și neștiința popilor și a călugărilor. Totuși, așa cum e, clerul îi este superior grosului națiunii; dacă popa nu e decât cel dintâi țăran din satul său, cel puțin știe citi și merge în fruntea turmei. Cu atât mai mult se află în această situație personalul mănăstirilor. Se întâlnesc printre demnitarii mănăstirilor oameni instruiți, vorbitori de greacă veche și modernă. Printre arhimandriți se află prelați care vorbesc cinci sau șase limbi și cărora le este familiară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]