4,618 matches
-
-te, locotenent Rădulescu! Mai ai patru minute. În amurgul care se scufundă încet într-un întuneric asemănător unui mormânt, vocea care continuă cu aceeași intonație aspră numărătoarea inversă dă impresia că posesorului ei nu-i pasă nici cât negru sub unghie dacă cel căruia i se adresează trăiește sau nu. Mai ai trei minute. După patru ani de război, alternativa unui lagăr de prizonieri cu un cartof cald pe zi i se pare destul de ispititoare lui Lazăr. Aruncă o privire lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
înflorește. O întrebare des repetată este "Cine sunt eu?", completată de "Cine am fost eu?". Interiorul lăuntric și identitatea însăși devin probleme insolubile, cu atât mai apăsătoare cu cât perspectivele alternează. Eul fluctuant este ori fetița cuminte, cu frică de unghiile lăcuite ale mamei, visând la un tort supraetajat și la dragostea prințului Akihito; ori eleva de școală geloasă pe succesul la băieți al colegei Roxana; fie liceana cu corpul obosit de atâta stat pe loc în fața bancului de lucru, sub
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
definitiv fața purității. De la înălțimea experienței de viață a poetului, elevii sunt priviți cu simpatie, dar și cu un soi de melancolie dureroasă. Chiar dacă uneori cuvintele pot să șocheze, mesajul poemului este unul cât se poate de diafan: "Elevi cu unghiile murdare/ Și cu dezordini grave-n inemi,/ Ce desenați pe garduri pule/ Și pizde, ne'nțeleși de nimeni,// Voi, fumătorii din closete,/ Veșnic căzuți la matematici,/ Cu visurile -n debandadă/ Pe globii ochilor extatici,/ Înzăpeziți de vreo femeie/ În sâni
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
lor intelectuale merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducînd nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomahului lor propriu, trebuie reîmpinși în întunerecul ce li se cuvine. Țărani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie, fabricanți - numai de palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșerte, leneși cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt aleși, Camera de astăzi, în care nu sânt decât vro doi-trei conservatori, a rămas îmărmurită de frică. Dosarul alegerii venise fără umbră de contestație, comisiunea de verificare n-a putut găsi motiv de învalidare nici măcar cât e negru sub unghie, deputatul trebuia proclamat. Ca cel ce se-neacă, Camera d-lui C. A. Rosetti trebuia să s-anine de un pai, de prerogativa de-a contesta fără motiv o alegere. Trebuia să se puie din nou în joc orice calomnie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cât despre M. Sa țarul, noi sîntem aceia cari am prețuit după adevărata ei valoare purtarea Rusiei față cu România și tocmai fiindcă am prețuit-o îndestul și nu sîntem în fericita poziție de a retrage nici cîtu-i negru sub unghie din aprecierile noastre, ne simțim incapabili de a îndrepta răua dispozițiune a {EminescuOpX 141} țarului, lucru care ar fi de prisos pentru că e cu neputință, și e cu neputință tocmai pentru că există multe lucruri de prisos în lumea aceasta de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestor tineri plini de speranță este o zestre de 10 - 20000 de galbeni; a doua, deputăția; a treia, funcțiunile înalte ale statului și, în fine, fotoliul ministerial. Astfel vedem oameni cari n-au nici atâta judecată proprie cîtu-i negru sub unghie grămădindu-se în Corpurile legiuitoare, în justiție, la universități. O cultură câștigată prin cafenelele Parisului dă tinerilor români dreptul de a aspira oricât de sus. Fiindcă însă pe calea regulată a unui stat bine organizat lucrul n-ar fi cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stat la învățăturile Publice, Hodel, prefect de poliție și Nobiling șef gardei palatului împărătesc, apoi toată secta liberalilor internaționali s-ar pune în cele mai bune funcții publice, fără a se întreba daca știu carte sau pricep cîtu-i negru sub unghie din serviciul public ce li se încredințează. Oare s-ar întîmpla turburare în timpul războiului? Desigur că nu. E drept că această liniște ar fi cumpărată cu dezordinea financiară, cu destrăbălarea administrativă, cu o mulțime de rele cari s-ar prăsi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de conservare, fie pe terenul instituțiilor moștenite, fie pe acela al bunurilor materiale și intelectuale ale nației. Gașca roșie a prefăcut România în America, a făcut că în țara noastră proprie începem a ne simți străini. Astfel - cosmopolit până în vârful unghiilor - el și ciracii săi au avut acea luptă lungă întreprinsă în contra generației trecute (v. Eliad) care privea cu spaimă propășirea spoielii și feneantismului în țară și combătea prin pene oțelite a unor adevărați apostoli demoralizarea sistematică, cu care liberalismul cosmopolit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am mai zis că ceea ce nu voim este incapacitatea erijată în titlu de merit; prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Într-adevăr ce se cere azi pentru a fi om mare? Merit? Nu. Știință? Nici cîtu-i negru sub unghie. Avere poate? Nici un ban roșu. Se cere să fii războtezat în numele tatălui C. A. Rosetti, a fiului Ioan Brătianu, a sfântului duh Carada și ai atuncea toate cu de prisos, și merit și știință și avere. {EminescuOpX 427} {EminescuOpX 428
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
crape, ei, acum crăpăm eu, dar știți cum? Nici nu mai vedeam pe unde calc..." "Era vreo vampă!" zisei. "Ce vampă, cu gura-aia drăgălașă și cum sta ea cu blana pe umeri, prințesă, dom' profesor, cu mâini fine, cu unghiile tăiate scurt și nedate cu roșu, cunosc eu vampele astea cu unghiile lungi și ai zice date cu sânge și pe buze ruj de două degete..." " Astea sânt vampele vulgare, zisei, există și vampe de înaltă calitate, care arată altfel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe unde calc..." "Era vreo vampă!" zisei. "Ce vampă, cu gura-aia drăgălașă și cum sta ea cu blana pe umeri, prințesă, dom' profesor, cu mâini fine, cu unghiile tăiate scurt și nedate cu roșu, cunosc eu vampele astea cu unghiile lungi și ai zice date cu sânge și pe buze ruj de două degete..." " Astea sânt vampele vulgare, zisei, există și vampe de înaltă calitate, care arată altfel." " Se poate, nu vă contrazic, dar astea care ziceți dumneavoastră caută oameni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
când se prezentă la mine cu hârtii, la Jaffa și Beyrut mai sânt femei arabe..." Nu se miră de această remarcă, ca și când ar fi găsit-o firească, își amestecă în tăcere mâinile cu ale mele, mâini, și ele, bronzate, cu unghii date cu sidef și singurul eveniment (cred că da, parcă aducea a eveniment!) care se produse fu retragerea ei cu pași parcă încetiniți de o curioasă melancolie, ducând cu ea mapa parcă ar fi avut între coperțile acesteia o sentință
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Mă răsucii și o văzui cum stătea liniștită rezemată în perne și își smulgea gânditoare, cu mișcări încetinite ca și când ar fi depănat ceva, fire de păr din creștetul capului (îi descoperisem acest obicei asemănător cu al celor care își rod unghiile). "Ai să rămâi cheală", îi spusesem. "Nu, îmi răspunsese, crește la loc." Înainte de a-l arunca, trecea firul prin dinți și îl crănțănea. Era în astfel de clipe într-o stare de absență, ca să zic așa, lucidă, stare de vid
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a o felicita sau de a-i mulțumi, dar Ripley întrerupse legătura până să apuce să spună ceva. Auzi un zgomot surd prin așternut, în preajma ei, și se răsuci pentru a-i arunca o privire drăgăstoasă lui Jones. Își trecu unghiile pe spinarea motanului care începu să toarcă și să se alinte. ― Iar tu, dragul meu, mă aștepți aici, cuminte. Animalul se uită fix la ea și clipi, ea continuând să-i mângâie blana de pe spinare. Fără îndoială, el nu înțelesese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în jurul cilindrului de stază al cărui dosar îl consulta Ripley, studiind creatura sub toate unghiurile. ― Probabil, dar prea tehnic pentru mine. Raportul medicului care a făcut examenul. Un anume doctor Ling. ― Chester Ling, preciză Burke, ciocănind în tub cu o unghie, fără a provoca nici cea mai mică reacție a creaturii din interior. Erau trei medici la Hadley, Ling era chirurg, cred. Și ce zice el despre această fermecătoare creatură? ― Că a fost extrasă chirurgical, înainte de sfârșitul procesului de implantație a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pânze sau cu aburi. În cazul tău, de exemplu, sare-n ochi. Era mai bine să fi luat altă cârpă decât să încerce să o spele pe prima. Ripley curăța acum mânuțele fetiței înlăturând jegul acumulat între degete și sub unghii. Astfel apărea pielea roz, iar ea nu înceta să-i vorbească. ― Nu știu cum ai reușit să rămâi în viață când toți ceilalți mureau, dar tu ești o fetiță cu adevărat curajoasă, Rebecca. Un sunet ajunse la urechile lui Ripley, abia sesizabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Nici raiul n-ar putea fi mai plăcut. Un alt urlet se transmise prin difuzoare în postul de operații și Ripley tresări. Camera lui Wierzbowski își încetă emisia, iar traseurile vizibile pe biomonitorul lui se neteziră. Femeia strânse pumnii și unghiile-i intrară în carne. Pe bărbatul acesta îl simpatizase. Și ce făcea ea aici, la urma urmei? De ce nu se afla ea pe Pământ, fără bani și fără grad, dar în siguranță în micul ei apartament, înconjurată de oameni normali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dea năvală cumva. ― Exact, și de asta vom ridica baricade la intersecțiile astea, zise Ripley, indicând niște puncte pe plan. Nu vor putea veni spre noi decât prin culoarele astea două, unde-i vom instala pe ceilalți roboți-santinelâ. (Ciocănea cu unghia în ecran.) Firește, oricând pot să-și facă drum prin acoperiș, dar le ia prea mult timp. Până una alta, vor veni întăriturile și vom fi departe. ― Ar fi preferabil. Bun, nu ne mai rămâne decât să blocăm ușa anti-incendiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
doar ție - nu mai ai rivali acum." " Este interesant, spuse Gosseyn Trei, că n-a scos o vorbă când a descoperit că o să fie făcut prizonier."' Răspunsul fu echivalentul unui ridicat din umeri: "Nu-mi pasă nici cât negru sub unghie. Și câtă vreme o să mă aflu aici pe nava asta o să văd dacă pot să pun mâna pe materialele acelea vizuale pe care i le dăduse Enro viitoarei tale mirese." Aceasta era, evident, o propunere bună. Materialul trebuia cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
două „Telejurnale“, recitând poezii bărbătești despre țară și Partid. Nu-mi plăcea să stau la cozi și, cu-atât mai puțin, să urmăresc sacii de cartofi când se descarcă după tejghea. Eram croit din alt aluat decât țăranii de la piață (unghiile lor negre și boante mă înspăimântau) și nu împărțeam nici vocabularul, nici aceleași gusturi vestimentare cu vânzătorul din colț de la „Aprozar“, al cărui halat imens și soios, din care săreau șoareci, mi-a bântuit toată copilăria și-o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu os își fâlfâie vârfurile prea mici sau prea groase, neașteptat de boante sau spectaculos de lungi, etalate pe tarabele de plastic, lemn sau mușama. La capăt, acolo unde privirea caută instinctiv nervura fină a metatarsienelor, înflorește un buchet de unghii murdare, tocite sau pur și simplu lăsate să crească în plata Domnului, ca o grădină în paragină. Doar în metroul parizian mi-a fost dat să mai întâlnesc o asemenea junglă de plante cornoase: triunghiulare, octogonale, zimțate - într-un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plecai cu tot dulapul după tine. La cele de sus nu ajungeai, trebuia să te milogești la împrumut, să-ți aducă o scăriță. Odată forțate, sertarele se dovedeau fie pe jumătate goale, fie pline de nu puteai să strecori o unghie. Legată cu sârmă de tijele metalice, literatura strângea rândurile. Rebreanu, Renard și Russo zăceau în același catastif, presați ca o lalea uscată. Mausoleul de cultură se pomenea vizitat anual de toți studenții. Imprudenții intrau, primeau un număr mare, scris cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în haine de funcționar. Cineva le croise costumele pe întuneric, greșiseră dulapurile sau făcuseră schimb între ei: cel mare avea mânecile doar până la cot, ziceai că îi fuseseră suflecate cu forța. Celălalt, micuțul, înota prin croială, îi atârna haina peste unghii. N-ai fi ghicit nici firma, nici culoarea, nici anul de fabricație; oricum suflai creta de pe ele. „Ne credeți proști, nu?“, s-a interesat masivul. Rânjea. Apăruse și fața: mare, osoasă, cu fruntea lată, de cal de tracțiune. Pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
conținutul termometrelor pe gât, la vreo viroză sau la guturai.“ „Așa e, ai dreptate. Calomelul producea o intoxicație masivă a corpului; după câteva săptămâni de tratament, pacientul se învinețea, avea pierderi de memorie și halucinații. Părul începea să-i cadă, unghiile să se descărneze. Rinichii nu mai funcționau. De regulă, scăpa de holeră, dar murea intoxicat sau făcea blocaj renal.“ „De unde ai toate informațiile astea tehnice? Ai fost la farmacie?“ „De două ori incult! Ar trebui să-ți fie rușine, profesore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]