6,447 matches
-
adică. Ce se va Întâmpla dacă nu semnăm tratatul cu Ucraina? Ne va ataca, pedepsindu-ne, NATO și ne va cuceri? Au făcut-o și alții, o bună bucată din istoria noastră, tot migratori de felul lor: goți, cumani, tătari, unguri, turci, ruși, care cu toții și-au rotunjit stăpâniri peste noi. Cu rușii n’am terminat Încă - avem răbdare - dar de ceilalți s’a ales o apă și un pământ. Ce noroc pe Burebista! Dacă n’ar fi fost incinerat, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-se pe sine, adică murind; Ștefan, negentropic prin relația cu sfântul duh, a hrănit nou veniții, entropici Încă, pierind de mâna lor. Transmisă spiritual, negentropia primului Ștefan a dat o conotație augurală numelui. Un sfânt Ștefan - catolic - a creștinat pe unguri, compatibilizându-i pe abia sosiții entropici orientali de atunci. Prea târziu am băgat În seamă sfințenia altuia - ortodox - care a apărat negentropica Europă În fața entropicului Orient, sacrificând dacă nu pe sine, sigur mica lui Moldovă. Poate că, expusă mai mult ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de rădăcini delicioase, pe când barba lupului se desfată În glastrele de prin Mărginimea Sibiului. Și tot pe acolo, planta numită telegraf, Tradescantia, e revendicată - cum altfel decât ca barbă, și de popă, și de - sic! - jidan. O garofiță sălbatică ține ungurului loc de barbă. Până și Împăratul are barbă, panseaua În Țara Făgărașului, respectiv o albăstriță În Mărginimea Sibiului. Și chiar Între graminee găsim pricină: bărboasa. Barbologia Își face de cap, Împodobind cu același nume mai multe plante deopotrivă. Barba bradului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreau să lămuresc astăzi. Ce e un E, urmat de o cifră? Nimic altceva decât simbolul unui aditiv alimentar. Ce e ăsta? Nimic de mâncare, precum proteina, glucida, lipida, ba chiar și sarea - à propos: Între motivele cuceririi Ardealului de către unguri au primat abundența aurului și... sării - deși, uneori, oarece valoare nutritivă tot se mai află pe acolo, precum În glutamatul de sodiu; „E“-ul n’o fi de mâncare dar, ceva oarecum În genul catalizatorului, Înlesnește accesibilitatea acesteia. Vreau să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căutau să le ocupe pământurile silindu-i la o altă viață culturală și spirituală, fapt consemnat cu tărie de documentele acelor vremi, în care chiar năvălitorii recunoșteau cerbicia și tenacitatea cu care românii își apărau pământurile și credința. „ Maghiarii sau ungurii, consemnează documentele vremii, statorniciți de câtăva vreme în Câmpia Panonică își încep incursiunile spre vest, dar fiind înfrânți de Otto cel Mare (936-972) în bătălia de pe râul Lech, la 10 august 955, și-au schimbat direcția de atac și cucerire
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de voievozii lor, stăpâni de veacuri pe aceste locuri românești. Între anii 1074 și 1116, regii Ungariei, Geza I (1074-1077), Ladislau I (1077-1095) și Coloman (1095 1116), extind și consolidează stăpânirea maghiară asupra Țării Ardealului, aceasta fiind perioada în care ungurii au pătruns organizat în teritoriile românești. Între anii 1141 și 1162, regele Geza al II-lea urmărește consolidarea stăpânirii maghiare în Transilvania și extinderea ei asupra întregii Țări a Ardealului, după care urmașii săi, Bela al III-lea (1172-1196) și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
asupra întregii Țări a Ardealului, după care urmașii săi, Bela al III-lea (1172-1196) și Andrei al IIlea (1205-1235), aduc și colonizează pe aceste meleaguri românești populații germane, sașii, pe care îi așază în părțile Albei, Sibiului și Bistriței.” Că ungurii au trecut munții în Țara Moldovei, unde au urmărit același scop ca în Țara Ardealului, o atestă documentele emise în perioada 31 iulie 1227-21 martie 1228, care menționează că în această perioadă au fost trecuți la catolicism cumanii și brodnicii
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Roma, care l-a avut ca prim titular pe dominicanul Teodoric. Această episcopie cuprindea toată Cumania, adică ținuturile de la răsărit și miazăzi de Carpați, toată partea de sud a Țării Moldovei și cea de nord a Țării Românești, pe care ungurii o numeau Cumania. Cele mai vechi documente care vorbesc despre acest episcopat atestă prezența românilor pe aceste teritorii, care exercitau o puternică acțiune de asimilare a maghiarilor, veniți să se așeze pe aceste locuri. Faptul acesta este redat de un
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fapte care nu se pot spune, căci disprețuind biserica romană, nu primesc tainele bisericești de la venerabilul nostru frate, Episcopul Cumanilor, care are Dioceza acolo, ci de la episcopii lor, care țin de ritul grecesc, ortodox. Și unii din regatul Ungariei, atât unguri cât și germani, care locuiesc printre ei, trec la credința lor ortodoxă, făcându-se una cu acești valahi, primesc tainele credinței lor disprețuind pe episcopul catolic al cumanilor pus de noi, spre marele scandal al credincioșilor catolici al căror număr
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
crease un bastion puternic al expansiunii maghiare, care urmărea extinderea autorității sale politice și confesionale și peste teritoriile românești de dincoace de Carpați. Această episcopie catolică a fost distrusă definitiv de invazia tătarilor din anul 1241. După distrugerea acestei episcopii, ungurii au depus eforturi disperate pentru ridicarea altei episcopii, numită Episcopia Milcoviei, care avea același scop de propagare și extindere a catolicismului și a dominației maghiare asupra tuturor pământurilor românești cuprinse între Carpați, Nistru, Dunăre și Mare. Datorită rezistenței românești și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Maramureșului, care răzvrătindu-se împotriva regelui maghiar, împreună cu toți maramureșenii săi, a trecut munții în Țara Moldovei, unde împreună cu moldovenii l-a alungat pe Balc și a scos ținuturile stăpânite de acesta de sub dominația maghiară. După ce i-a alungat pe unguri, Bogdan a fost ales Voievod al Țării Moldovei, pe care a organizat-o ca stat de sine stătător și independent, în anul 1359. Datorită acestui fapt regele maghiar a năvălit în Țara Moldovei în două rânduri cu armata sa, în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Culturală cu o bibliotecă bogată, din izvorul căreia noile generații să și împrospăteze puterea sufletului și a minții. Credem că prin aceasta vom realiza cel mai frumos vis al lui Badea Cârțan între hotarele României Mari. El care înfăptuise sub unguri o bibliotecă națională, el care înfruntase legile asupritorilor dând dovada unei rezistețe de stâncă, ne cere astăzi ca noi să ne facem datoria, urmând calea arătată de dânsul. I Țara Oltului, cetate frumoasă a naturii, așezată între Olt și Carpații
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acuma, dar adânc mâhnit în suflet de pierderea ce suferise prin încinerarea cărților, cu atâta trudă adunate și aduse în sat, precum și în urma suferințelor îndurate, luă drumul Vienei spre a se plânge împăratului pentru nedreptățile pe care i le făcuse ungurii. În fața baionetelor sentinelelor ce l opriră la porțile palatului imperial, Badea Cârțan spuse : «Eu am fost ca voi, trei ani de zile am slujit împăratului, trebuie să mă lăsați să-i spun necazul» A stat la porțile Schönbrunului câteva zile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tot timpul cât a ținut războiul, din 1914 până în 1918. S-a întâmplat că ministrul de război al Ungariei, Tisza Pista a fost împușcat, în Rusia a izbucnit revoluția bolșevică, iar România i-a respins pe nemți. După terminarea războiului, Ungurii au deschis un nou front pentru a lua înapoi Ardealul. Am ținut frontul aproape un an cu ei la Tisa, până s-a hotărât la Comisia de Pace stabilirea teritoriilor, așa cum sunt astăzi. După terminarea războiului, prizonierii nu au fost
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în Galiția. 18. Căpățână Gheorghe, al lui Breniță, soldat, regimentul 31 Infanterie, căzut la Zwolen Polonia la 03.08.1915, în vârstă de 30 ani. 19. Căpățână Nicolae,(Bușu), soldat, mort acasă lovit de o schijă de obuz tras de unguri din dealul Noul Român, în 1916. 20. Cânduleț Gheorghe, soldat, regimentul 31 Infanterie, sa întors bolnav de pe front și a decedat imediat acasă, în vârstă de 27 ani. 21. Cismaș I. Gheorghe, soldat, n.1887, căzut în Rusia 22. Cismaș
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
armata română. Cade pe frontul din Moldova în 1917. 9. Folea Constantin, soldat, regimentul 40 Călugăreni căzut pe frontul din Basarabia, asfixiat de gaze la vârsta de 24 ani. 10. Gheța Gh. Gheorghe, soldat, n.1894, căzut pe Tisa împotriva ungurilor în 1919 11. Grovu David, soldat,fiul lui David și Maria, întors de pe front moare urmare rănilor primite în lupte la 21.05.1920, la vârsta de 35 ani. 12. Grovu Gheorghe Nicolae, Sânu, soldat, n. 1887, căzut la Mărășești
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe frontul românesc în 1916. 15.Monea Alexe, soldat, regimentul 2 Infanterie cade pe frontul din Basarabia, asfixiat de gaze la vârsta de 28 ani. 16.Pădurean Gheorghe, soldat, al lui Gheorghe lui Simion, căzut pe Tisa în luptele împotriva ungurilor în 1919. 17.Pădurean I. Nicolae, soldat, n. 1896, căzut la Mărășești în 1916. 18.Solomon Iulian, soldat, regimentul 40 Călugăreni, voluntar în aramata română, căzut pe frontul din Moldova, la vârsta de 23 ani. 19.Strezuț Ghedeon, soldat.Voluntar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1916 : Au fost arestați, brutalizați, maltratați, transportați la Cluj, judecați și condamnați la câte nouă luni de pușcărie : Banciu Aron, Banciu Nicolae (Lăică Băncioaiei) Bucurenci Ioan (Băncescu) Scorobeț Ioan Budac Z. Ioan (al lui Zenone) A fost bătută de jandarmii unguri pentru că a refuzat divulgarea consătenilor care au aclamat sosirea ostașilor români în Ardeal, Monea Fevronia A fost molestată, arestată și încarcerată la Jandarmeria Sibiu, Monea Laurenția (a lui Dinu lui Simion) Au fost arestați, și bătuți pentru că au arătat simpatie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fost adus de ordonanța sa și înmormântat în cimitirul satului. 4.Tarcea Virgil, sublocotenent de rezervă, n. 1919, la Indianopolis, S.U.A., fiul lui Matei și Victoria Tarcea, regimentul 1 Vânători GardăRegina Elisabeta, căzut la Odessa în 12.09.1941. 5.Ungur Ovidiu, sublocotenent aviator, grupul 8 de Asalt, căzut cu avionul la 23.09.1941, lângă Turda. înmormântat în cimitirul satului Bădeni, jud. Cluj. Distins cu «Ordinul Coroana României», clasa V a cu spade pe panglică de «Virtutea Militară» 6.Dragoman
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de a nu fi sufocați de starea de război, de a participa la victoria dorită de întreaga suflare românească, pentru recuperarea onoarei patriei atât de greu încercată și a imenselor pierderi teritoriale - din anul 1940, (diktatul de la Viena, prin care ungurii ne-au răpit o bună parte din Transilvania, ocuparea abjectă a Basarabiei și nordului Bucovinei de către ruși, trecerea cele două județe din sudul Dobrogei, Durostor și Caliacra la bulgari), tot jaful acesta comis fără nici cea mai neînsemnată rezistență, din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Câmpu-Lung Muscel. Cei ce l-au cunoscut ne povestesc despre el că era un bărbat voinic, cu o statură herculeană, cu privire pătrunzătoare și întotdeauna înnegurată, impunând respect celor din preajmă. Datorită faptele sale reprobabile, autoritățile vremii, mai ales jandarmii unguri au fost puși pe jar. Foaia Poporului» organul de presă de limba română, cea mai citită de oamenii din Țara Oltului la vremea aceea, foarte pornită împotriva isprăvilor lui Andrei Budac, anunța în numărul său 43/1911 că Jandarmeria din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciune. Pe Cucorăni e orzul și mai prost decât la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptămână de secere. Pentru popușoi de peste Sicna caut oameni spre a-i prăși în parte. Ungurii la Movitu n-au venit. Hristachi m-au rugat să-l duc până la țară, pentru că are se tragă linie la pădure în hotar cu Cătămărești, fiind părțile pădurii ajunse cu creșterea. Cred că se vor tăia copaci mari; sunt nevoit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Negrici, este inferioară celor din țările vecine datorită întâi de toate avatarurilor nefericitei noastre istorii naționale. N-aș crede că am avut o istorie mai amară decât a bulgarilor (500 de ani sub turci), sârbilor (350 de ani sub turci), ungurilor (150 de ani de ocupație otomană), ci, mai degrabă, că-i "mică" literatura română fiindcă-i la modă s-o privim noi înșine prin ochean întors. A devenit voluptate națională și probă a rafinamentului elevat negarea valorilor românești, ovaționată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mulți plângeau în hohote și spuneau : Ne-au luat Basarabia, parte din corpul nostru, dați-ne inima înapoi !, iar drapelele erau atârnate în bernă. Nu mai spun ce am trăit când ni s-a luat Ardealul, cu veștile cum că ungurii ne omorau semenii noștri, cum unei mame gravide ungurii i-au înfipt baioneta drept în burtică omorând-o și pe ea și pe copilaș. Si de atunci șiroaiele de lacrimi le mai purtăm și astăzi. Ce s-a întâmplat la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Basarabia, parte din corpul nostru, dați-ne inima înapoi !, iar drapelele erau atârnate în bernă. Nu mai spun ce am trăit când ni s-a luat Ardealul, cu veștile cum că ungurii ne omorau semenii noștri, cum unei mame gravide ungurii i-au înfipt baioneta drept în burtică omorând-o și pe ea și pe copilaș. Si de atunci șiroaiele de lacrimi le mai purtăm și astăzi. Ce s-a întâmplat la Trăsnea și Ip nu se poate uita, iar versurile
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]