8,137 matches
-
sigură ca și nașterea celui mort" (331, 4); "tot ce se naște e pieritor" (331, 7); "bătrînețea și moartea sînt doi lupi nimicitori ai viețuitoarelor, fie tari, fie slabe, fie mici, fie mari" (340, 16); "moartea nu iubește și nu urăște pe nimeni; ei ne plecăm capul cu toții, ca firele de iarbă în fața furiei vîntului" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 109)... Și doar, se întreabă neliniștit indianul, "cine știe cînd va fi ora morții cuiva?" Și totuși, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
au lucrat pămîntul, fiindcă barbarii nici măcar nu atingeau plugul. Cînd, mai tîrziu, obligați fiind să ducă o viață rătăcitoare în munți, au început să se ocupe de creșterea animalelor, atunci ei s-au numit ciobani sau păstori. Pe barbari îi urau, instinctul strămoșilor întreținîndu-le această ură. În aceste condiții, nici goții, nici gepizii și nici hunii nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte din dialectele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îndepărtarea grupului Pauker. Conducătorul acestuia a fost la Moscova în iarna, apoi în primăvara lui 1952. Însoțit de Leonte Răutu și losif Chișinevschi, el a avut convorbiri secrete cu Stalin și Beria. Unii membri ai Biroului Politic, ca Pîrvulescu, îl urăsc, dar îi rămîn credincioși. Alții se află aici de mult timp, ca losif Chișinevski, Alexandru Moghioroș, Petre Borilă, care provin din Serviciile Secrete Sovietice, și, de asemenea, Bodnăraș. Dej este atras intelectual de persoana lui Miron Constantinescu, care în scurt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poziție exprimă net tendințele ideologiei celei mai reacționare, negarea rolului maselor în viața socială, în edificarea Istoriei; de aceea ea are drept scop demobilizarea forțelor revoluționare". Împotriva acestor pretenții estetice reacționare, Ceaușescu preamărește virtuțile creației științifice și tehnice. Occidentul este urît și invidiat pentru că este spațiul reacțiunii minate după cum se exprimă Ceaușescu și al tehnologiei avansate. Autoritățile române fac totul, deschis sau prin intermediul rețelei lor de spioni, pentru a avea acces la această tehnologie. Ion Pacepa povestește: "Noii agenți români au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ideologică este solidă. Scînteia insistă mult timp asupra procesului de evoluție a datoriilor țărilor africane, asupra manifestărilor pacifiste din Occident, asupra sumbrelor realități ale lumii capitaliste în care șomajul progresează. Și totuși, Ceaușescu nu mai este crezut. Opinia publică îl urăște acum, așa cum odinioară îl iubea. Soția lui este detestată. Cuplul este atacat prin formule lapidare, de genul: El este nebun, iar ea este rea". Fiul lor, Nicu, făcut de rușine public cu trăsnăile lui, este înlocuit în octombrie 1987 din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Vlad, și la alții, ca să oprească masacrul, să determine trupele să intre în cazarme". Progresia este limpede: un prim gest dezvinovățește armata, un al doilea deschide calea spre recuperarea părții încă sănătoase a Securității... Figura inamicului se concentrează în jurul cuplului urît de toată lumea și al teroriștilor. Există o disociere între Securitate și teroriști. După cîteva zile, pe 26 decembrie, Securitatea trece sub controlul Ministerului Apărării Naționale. Va fi oare Ceaușescu eliberat de securiștii săi? El este arestat, dus la Tîrgoviște, judecat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de experți internaționali, sînt conduși de o voință de reformă tot așa de sincer voluntaristă ca și aceea a proiectului lui Gorbaciov. Cum să scoți din experiența și tehnologia occidentală, din finanțările occidentale, maximul compatibil cu starea unei societăți care urăște riscul și respinge amestecul extern, o societate a cărei conducere politică a anilor '90 este profund solidară în dispreț? Cum să legi discursul unei sincerități demagogice interne cu cel al unei sincerități occidentale externe? Exercițiul conduce la decizii prin sancțiuni
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toate defectele înnăscute acestei forme de guvern, tot ea ne poate da administrațiunea cea mai bună putincioasă și mai ales pentru că ea constituie un instrument puternic de progres și de luminare a unui popor. Nu este dar adevărat că noi urâm regimul parlamentar; această idee este formulată în modul cel mai categoric în programul nostru: Țara, am zis noi, la 1866 și-a pus toate speranțele pentru mărirea și prosperitatea ei în principiul unei monarhii constituționale și în reprezentațiunea ei din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obligatorie să devie un fapt si, mai ales, ca să se ia măsuri pentru protecțiunea claselor sărace. Nicăieri n-am zis că cauza relelor este regimul parlamentar, ci lipsa de cunoștințe ascunsă în cuvinte sforăitoare! Când dar "Romînul" afirmă că noi urâm regimul parlamentar și vrem desființarea lui el înaintează un neadevăr cu bunăștiință, și neadevărul spus cu intențiunea de a înnegri pe altul se cheamă în toate țările calomnie. "Romînul" termină articolul său printr-o observațiune pe care o crede ingenioasă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Un ziar bucureștean ne-a mai spus apoi că redactorul "Bacăului" național-liberal e - ceea ce și trebuie să fie - un fost academician al Văcăreștilor. Din probele de stil de mai sus credem că publicul s-a luminat până i s-a urât. [ 25 martie 1880] CUM SE PETREC ALEGERILE ÎN ANGLIA, CUM ÎN ROMÎNIA? De bună seamă nu poate intra în spiritul nostru de-a adresa acelei țări mărețe, adevărat leagăn al libertăților politice, insulta că ea sau tronul ar putea suferi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
negustorilor intermediatori din Ițcani, dar la urma urmelor interesul fiind, se vede, mai puternic decât certurile naționale, onorabilii comisionari a amenințat pe guvernul lor de-a emigra în România, adecă în țara în care n-au drepturi, pe care o urăsc, de-a părăsi adecă prisaca lui Iațco și de-a roi spre fericiții Burdujeni. Se vede că ceea ce pentru noi n-ar fi un câștig e cu toate acestea pentru Austria o pierdere. De-acolo făgăduința d-lui Brătianu de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
necontenită a țărei cu străini. România nu va mai fi peste curând decât o colonie germano-austriacă. Sîntem mai departe decât oricând de-a ne părea rău de câștigul onorabil și de munca onorabilă a elementelor germane ale acestei imigrațiuni. Pe cât urâm spiritul de neagră speculă, de câștig fără muncă al evreilor, pe atât respectăm spiritul de câștig prin muncă al germanilor. Dar respectul nostru nu poate merge până acolo încît să voim a recunoaște aspirațiuni politice și naționale. Singura rațiune de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu ne-nșelăm asupra înțelesului neatârnării noastre. Există într-adevăr un soi de libertate coruptă a cărei întrebuințare e comună oamenilor și animalelor și care consistă în a face tot ce ne place. Această libertate e dușmană oricărei autorități; ea urăște fără răbdare toate regulele; cu ea devenim inferiori nouă înșine; ea e dușmana adevărului și a păcii; Dumnezeu a crezut însuși de cuviință de-a se ridica contra ei. Dar există o libertate civilă, și morală care află tărie în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politice se născuse o unitate în literatură, în limbă, în obiceiuri, cu atât mai sfântă cu cât nu avea a face cu meschinele rivalități politice. Un popor împărțit se iubește, într-unul unit politicește se nasc toate boalele sociale, se urăsc copiii aceleiași nații între ei mai rău decât pe străini. De-acolo idei de răsturnare, fierbere și ură neîmpăcată între partizi. A doua întrebare e: "De la care putere se poate aștepta România că-și va ține făgăduințele date? " Răspundem cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
morală. Pentru rezolvarea ei ar trebui un moment de înălțare a inimelor la care să contribuie clasele în adevăr educative ale societății, preotul, dascălul, legiuitorul penal, ba chiar psihiatrul. Căci dacă avem nevoie de ceva e înainte de toate de-a urî neadevărul, ignoranța lustruită, cupiditatea demagogilor, suficiența nulităților. Trebuie să se înfrîngă odată conspirația pe care tot ce e mărginit și ambițios, sărac și leneș, stupid și invidios au plăsmuit-o prin instinct contra caracterului drept al poporului nostru, în contra bunului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau a nu face ceva. Vocea lăuntrică ne dă o perspectivă asupra propriei existențe. Așa știm dacă ceva ne este pe plac sau dacă nu. Ea ne spune dacă suntem fericiți, dacă ne lipsește ceva, dacă iubim pe cineva sau urâm pe altcineva, ea ne interpretează visele, senzațiile și gândurile. Dacă ar fi să începem să căutăm locul unde se găsește geniul cred ar trebui să începem căutarea noastră din sinele lăuntric. Cu cât această voce este mai clară și mai
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
cravată și jiletcă, accesorii... burgheze, iar picturile revoluției îi prinseseră foarte bine gestul care desemna patetismul mic-burghez, de prăvăliaș, al înfigerii policarelor în piepții jiletcii. Insipidul prăvăliaș, care adusese omenirii cea mai cumplită urgie. Stalin, sufletarul ce avea să-și urască visceral părintele (spiritual), trebuia să rupă definitiv cu lumea veche. Tunica! Asta trebuia. Tunica insului în permanentă stare de atac. Vi-l imaginați pe tătucul roșu cu leninista cravată mic-burgheză? Și ce-a mai prins moda asta! Dacă Ghiță Dej
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ignară a primitivelor ei predecesoare. În contextul, nu de ieri-de azi, al exacerbatului feminism occidental, replica unei Simone de Beauvoir. De altfel, ea însăși practicantă a relațiilor libere cu bărbații, dar și militantă a mișcării: poți fi feministă fără să urăști neapărat bărbații; bărbații și femeile ne asigură scriitoarea sînt lăsați pe pămînt pentru a se bucura de un ansamblu de raporturi afective, sexuale, senzuale și intelectuale, într-un cuvînt, pentru a încerca... să comunice. Se pare că femeia daco-romană e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aproape) resemnată stupoare, în ce postură subalternă e nevoită să stea. Oricîtă întîietate ar avea invocarea democrației în soluționarea cvasitotală a problemelor, gustul amar al constatării că, în numele acesteia, supunerea (democratică) în fața majorității e unica soluție persistă dureros. Comunismul a urît țărănimea și s-a luptat cu ea pînă a desființat-o. Nu de tot. Ce-a mai rămas din ea, însă, are încă o forță la care nu ne-am fi așteptat. Și asta, într-o perioadă postdictatorială, în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcut pe cale ideologică și în acea perioadă aceasta a contribuit la zdrobirea lor. Așa a fost perioada aceea, dar din moment ce a trecut această perioadă a început perioada abuzurilor și aceasta nu poate fi decât condamnată, pentru că este o pagină foarte urâtă în istoria mișcării muncitorești din Uniunea Sovietică. Sunt, tovarăși, cazuri când sunt ofițeri care fac anumite abuzuri sau prostii. Interesant este că în loc să privim aceste probleme sub aspectul maturității lor, lipsa de a înțelege anumite interacțiuni sau tendința de a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în vreme ce T. N. Granovski se întreba „cum vom porni noi la eliberarea celor care sînt asupriți în Turcia când la noi întreaga orânduire socială se bazează pe aceleași principii, când Polonia noastră geme sub povara unui jug pe care-l urăște ?”; poporul - continua Granovski - se teme că succesele armatelor rusești vor aduce guvernului „și mai multă putere și îngâmfare”. Herzen vedea în înfrângerea Rusiei începutul unor mari transformări; în general, democrații-revoluționari ruși doreau acea înfrângere cu toată pasiunea și convingerea lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exprime în mod corect dezaprobarea socială. James Fitzjames, un judecător din Anglia Victoriană, este deseori citat ca susținător al acestei teorii, el exprimându-și astfel punctul de vedere referitor la pedeapsă: Cred că este de dorit ca infractorii să fie urâți și ca pedepsele pe care la suferă să izbutească să redea această ură, și pentru a justifica acest lucru, atât cât poate fi justificat și încurajat, prin prevederea publică a mijloacelor pentru exprimarea unui sentiment atât de natural și sănătos
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
145. Toma d'Aquino considera că nu orice aplicare a unei pedepse este legală. Dacă intenția celui ce pedepsește este îndreptată mai ales spre pricinuirea unui rău, atunci răzbunarea lui este nelegală: a-ți face plăcere răul celuilalt înseamnă să urăști (...) Dacă totuși intenția este îndreptată spre un bine, ce poate fi obținut prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat sau, cel puțin, poate fi reținut și alții nu mai sunt stânjeniți, astfel justiția este susținută
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Los sălaș? Picioarele mi s-au întors spre înapoi și pașii-mi lunecă-n țarina, Si turnu-mi e cuprins în jur de nori; zadarnic brațele-mi trudesc. 90 Au nu iubește Dumnezeul apelor în Elementele nimicitoare 225 Pe cei care urăsc, dînd ură că răsplată Sufletului Iubitor? Și oare eu nu trebuie să mă supun lui Dumnezeu, Umbro a Geloziei? Eu strig; paznicul n-aude. Vocea mi-o vărs în răcnet: Paznice! noaptea e tulbure, și-ntunecimea îmi înșală luminatorul vaz
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sabia să, ordonând că, împreună cu celelalte fecioare, să fie duse în tabăra să pentru a face parte din curtea regală. În timp ce femeile sunt luate de pe câmpul de luptă, un important general român, Ezio, este adus în fața lui Atilla. El îl urăște pe Împăratul Romei, Valentinian, și vine să-și ofere serviciile lui Atilla pentru viitoarea lui campanie împotriva Romei cerând în schimb acordarea calității de conducător al Italiei (Avrai tu l’universo). Atilla refuză cu indignare orice compromis: el intenționează să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]