6,013 matches
-
cu ălei de flori minunate care-ți încântă inima și ochii. Cred că e plăcut să stai să petreci un timp pe plajă la Marea Roșie. Te duce gândul la cum s-a despărțit marea și au trecut evreii că pe uscat. Te gandesti la trecutul ei și vezi cu ochii sufletului. Vezi în apropiere Palatul lui Irod, ce-a mai rămas din el, pentru că din toată măreția lui au mai rămas doar niște bolovăni de piatră. Dar acei bolovăni imenși, rămășițele
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ar petrece vacanțele într-un hotel. Totul este deci minunat! Nu-mi lipsește decât un singur lucru: Tu! Pe această tristă constatare termin această scrisoare puțin absentă, dar teribil de reală. Te îmbrățișez cu mult realism: cu capul vid și uscat de soare și cu inima umflată de absența ta! René. P.S. Am întâlnit la club un domn foarte serios care face astrologie. Mi-a spus că pentru a face un zodiac complet trebuie știut locul nașterii. Al meu este Anvers
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a transformat valoric opera după prezentarea în fața publicului. Dar pentru ca zestrea noastră de creații de operă să sporească, trebuie să existe mai întâi o motivație. Nimeni nu-și poate permite astăzi să depună o imensă muncă doar trăgând sania pe uscat, fără un folos! După cum s-a văzut, multe teme căutau o motivație patriotică pentru că așa se cerea, și numai dacă ne uităm la textele clasicilor luate uneori ca pretext de libret, ne și edificăm! Or, sentimentul patriotic, azi, este adormit
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cu ce ajungeți până în sat, iar de acolo vă ajută inginerul cu mașina sau găsiți un tractor. Dacă mai stați o oră, coborâm și noi în sat. Puteți merge cu noi. Oamenii aceia cuminți și gospodari mi-au dat ceva uscat să mă schimb. Am adormit pe o bancă îngustă, acoperită cu un preș de coade. După ce s-a oprit ploaia, țăranul m-a dus cu căruța până în sat, de unde, cu un tractor, am ajuns la șoseaua națională și apoi acasă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ofertei chiliene", propunând deplasarea unor experți pentru a aprofunda discuțiile. Până la plecarea mea definitivă aceștia n-au apărut, iar după evenimentele din decembrie 1989 flota noastră a dispărut în "Triunghiul Bermudelor", zonă binecunoscută de căpitani, lupi de mare și de uscat, unde, datorită "paranormalului", s-a volatilizat pe veci, rămânând pentru urmași doar "Dosarul flota", închis deocamdată "în coadă de pește"! Oferta chiliană în domeniu avea să-mi apară totuși pe neașteptate într-o zi, când secretara mi-a anunțat vizita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
impozante, deși discrete, cele trei fotolii sobre, și ele din același lemn, cu aceleași ornamente! În farmacie, unde, câteodată, la ușă, suna un clopoțel argintiu, când intra cineva, stăruia un parfum de neuitat, amestec de arome vegetale; numai în preajma finului uscat miroase ca în vechile farmacii. Umbla vorba, printre noi, copiii, că în flacoanele din rafturi, în spatele geamului de cristal, în spațiul aproape obscur, farmaciștii țin captiv câte un suflet de om; da, așa credeam și asta ne speria atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Newfoundland, unde se găseau pescari și coloniști săraci, veniți de peste tot pentru a se îmbogăți rapid. Apoi, sfârșitul războaielor navale dintre Anglia, Franța și Spania, precum și finalul Revoluției americane (din care a ieșit un John Paul Jones) au lăsat pe uscat, în aceeași epocă, marinari învățați să fie plătiți pentru a lupta. Ei se vor regrupa pe goelete și sloop-uri gata să-i pună din nou să-și facă meseria, indiferent sub comanda cărui comandant și indiferent dacă profitul avea sau
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și bucătărie ; patru catarge, fixate în tălpi, la bază, pe chilă, două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta, Golden Hind a lui Francis Drake, la scară reală (commons.wikimedia.org) saloanelor de pe uscat). Bărcile, uneori suspendate de gruie în afara punții, lateral sau la pupa, au lăsat mai mult loc de mișcare, pentru echipaj. Modernizarea aparatelor de navigație și desenarea hărților detaliate, pe măsura noilor descoperiri geografice, au repere : dispariția suprastructurilor înalte ; vela randă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
presă, legende, cărți), decât un număr mai mare de vase sau de căpitani. Într-adevăr, cele mai spectaculoase dintre legendele piraterești s-au născut la începutul secolului al XVIII-lea, în urma unui război european pentru supremație pe mare și pe uscat (1701-1714), extins în zona Americilor și a Indiilor de Vest : Războiul Succesiunii Spaniole sau, cum l-au numit cei mai mulți dintre coloniștii Lumii Noi, Războiul Reginei Anna. Majoritatea piraților de atunci au descins din corsarii loiali națiunilor implicate (Spania, Lupta între
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și papagal pe umăr, autoritari reprezentanți ai legii, un tânăr naiv, curajos și gata de maturizare,o corabie, o insulă tropicală, o hartă încifrată, un cufăr căutat, o comoară îngropată, o călătorie pe mare, câteva lupte pe punte și pe uscat. În plus, destulă tensiune și mister, ca să poată trezi curiozitatea cititorilor de toate vârstele. Romanul merită o abordare mai detaliată, fie și numai pentru că e cel mai des invocat reper când e vorba de imaginarul pirateriei, în contextul mai larg
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Sunt câteva pasaje în roman care au dovedit fiorul escapist și puterea reveriei marine a autorului, între care acesta, pulsatil, intens, profund liric, reprodus în toată lungimea lui de imn al navigației cu pânze, unic într-o literatură preponderent a uscatului : Soarele răsărea din pupa în fiecare zi, lungind umbrele catar gelor peste bompres, peste valuri, peste orizont, până la infinit. Apoi umbrele se scurtau, lăsau bompresul la locul lui, veneau pe punte șovăind, până la amiază, când piereau, și atunci, câtăva vreme
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
italian care acționa aproximativ la fel cu Spânu al lui Radu Tudoran, doar că nu jefuia vasele eșuate, ci încasa bani din asigurare: Cum crezi că a făcut avere piratul Calavrezo ? Se înțelegea cu unii căpitani care puneau vaporul pe uscat și el se ducea să-l salveze... Prețul era dinainte stabilit. Și «Lloyd»-ul englez plătea asigurarea în lire, bani gheață ! Biroul meu are șase agenții de vapoare și reprezintă, aci la Dunăre, cea mai mare societate de asigurare pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de tun, de boală sau înecați, marinarii ilegali ai secolelor al XVII-lea-al XIX-lea, în Occident, corsari, contrabandiști de apă și pirați au agonizat în ștreang, sub pedeapsa autorităților, bucuroase să restabilească ordinea oriunde, pe mare și pe uscat. Literatura, ilustrațiile și filmul le-au dat strălucirea cu care ne-am obișnuit, trecând sub tăcere imoralitatea, promiscuitatea și degradarea fizică. Au făcut-o nu numai din intenții poetic-ficționale, ci pentru a-i lăsa și pe spectatori să guste, puțin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Acolo își reduceau respirația la minimum necesar, își tapetau cu ziare vasul de WC și, la sfârșit, trăgeau de ciorapii de damă care țineau loc de lanț; tot de acolo fusese luată o saltea pusă fără a fi spălată la uscat, fiindcă, zor-nevoie, trebuia amenajată o rezervă pentru o pilă. Colțul pentru fumat. Acest loc de dialog preși postoperatoriu se află la capătul culoarului, permițând nefumătorilor un larg acces la fumul celorlalți. Pacienta A (sau cum o numeau medicii: neoplasmul cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fotbal elen cu bani, dar și mustind de metehne. Banii i-a băgat în buzunar, metehnele le-a scuturat așa cum scuturi o cîrpă de praf peste balustradă, iar praful, mult, puțin, atît cît e, nu ajunge pe cămășile întinse la uscat din balconul de dedesubt. Grecia care i-a dat pas de defilare lui Figo pare în întregime opera lui Rehhagel. Niște visători genetici, niște pierde-vară funciari au aplicat cea mai disciplinată și mai cinică lecție posibilă unor gazde care, la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
s-au întors cu capu-n gios Și merg toate dinpotrivă, anapoda și pe dos... aparținând unui poem sarcastic, cu viziunea cataclismului întoarcerii pe dos a lumii: Timp mult nu o să mai treacă și-a ara plugul pe mare, La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare: Ce-a să zic-atunci pescariul, când în ape curgătoare Îi va prinde mreaja vulturi și dihănii zburătoare? Ce-a să zică vînătoriul, când în loc de turturele, Nevăzând nici câmp, nici codri, va pușca zodii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țările ploioase, Cu melancolice popoare, Sunt visători ce plâng și sufăr De nostalgii de soare... Și, rar, când cerul le trimite O rază caldă, o zâmbire, În loc să cânte, să renască, Ei mor de fericire... în vreme ce marinarul bătrân, abia întors pe uscat, pleacă din nou, devorat de chemările acvatice. Ninsorile cad monotone, punctate de funebrele ciori și însoțite de țipete sinistre: Cîrduri-cîrduri, ciori de toamnă Pleacă... Desfrunzite crengi de arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri, cârduri, ciori de toamnă Pleacă... Cum pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în cadrul unor instituții specializate, cum ar fi grădinile botanice ( dintre care prima a luat ființă la Padova, în anul 1545). Se consideră, pe bună dreptate, că în condiții ideale, o singură specie de plante sau animale, ar putea popula tot uscatul, sau tot cuprinsul oceanului planetar, prin generațiile succesive de urmași. Dar lumea plantelor și animalelor este în permanent război pentru supraviețuire, care are drept scop supraviețuirea celui mai apt, prin procesul selecției naturale. In trecut, dar și printre autorii de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
acoperite de o blană deasa, mai aspră. Ursul polar este un foarte bun înotător; -Se hrănește iarnă cu pești , foci și morse pe care le vânează chiar din apă, iar vară consumă mușchi, iarbă de mare, fructe și plante de uscat; -Are văzul și mirosul foarte dezvoltate. Gâtul este mai lung decât la alte specii de urși. Nu are alți dușmani în afară de om. El nu hibernează; -Este cel mai mare mamifer din zona; poate atinge o lungime de 3 metri, o
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
care se împletesc) este aceea de a tăia arborii în lunile de iarnă, când aceștia au sevă mai puțină, iar rezistența fibrelor este mai mare, urmând, apoi, uscarea în timp cât mai îndelungat a materialelor. Alegerea, tăierea la timp și uscatul natural al lemnului de diferite esențe, destinat unor întrebuințări precise, sunt, la fel, reguli născute din practică și experiență îndelungată, ceea ce contribuie la reușita prelucrării corespunzătoare și la obținerea unor efecte artistice la care concură, deci, calitățile esențelor lemnoase, uneltele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de piele, „potlogul”. Toate acestea se petrec cu mare repeziciune, modelarea unei străchini simple nu durează mai mult de un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
au avut loc în Marea Neagră. În urmă cu 7500 de ani această mare era un lac (ochean/ocean de apă) cu un nivel mai scăzut cu cca. 180 m. În urma unui cataclism natural istmul care lega cele două părți ale uscatului în zona Dardanele, s-a prăbușit iar apele din Mediterană s-au scurs în Marea Neagră pînă au ajuns la același nivel. În limba română avem cuvîntul oci(ochi) de apă iar pentru o baltă foarte mare se folosește cuvîntul ocean
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
București, 1974; Fuga statuilor, București, 1979; Nucul dintre două veacuri, Namur (Belgia), 1993; Vă somez, domnule doctor!, Petroșani, 1993; Chipul din oglindă, postfață Dumitru Velea, Petroșani, 1997; Vitraliile mării, pref. Vasile Val Telceanu, Namur (Belgia), 1997; Confesiunile unui navigator de uscat, Mannheim (Germania), 1998; Insula viscolului, pref. Dumitru Velea, Cluj-Napoca, 2000; Cerul meu de hârtie - My Paper Sky, ed. bilingvă, tr. Mariana Zavati Gardner și John Edward Gardner, pref. Ion Cristofor, Uzdin (Serbia), 2001; Orbul din Muzeul Satului, Cluj-Napoca, 2002. Repere
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]