3,333 matches
-
relatării lui Isaia: în Isaia nu se găsește nici un paralelism la povestirea din 2Rg 18,14-16. Cartea lui Isaia nu vorbește, așadar, de supunerea lui Ezechia și de tributul plătit lui Senaherib pentru a-l îndepărta de cetate. În mod vădit, povestirea din Is 36-39 „înlătură” o dificultate majoră a textului din 2Rg care juxtapune fără explicații două povestiri ale eliberării Ierusalimului: prima oară, cetatea este salvată de inițiativa „umană” a lui Ezechia care plătește tribut lui Senaherib și a doua
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
organizeze un marș asupra Bucureștiului, ceea ce, din fericire, nu s-a întîmplat. Uriașa întrunire politică de la Alba Iulia a fost o izbucnire vulcanică împotriva sistemului liberal. Iorga ar fi putut-o tolera, dar conflictul cu Maniu și, mai ales, dezaprobarea vădită a Palatului l-au influențat. A scris un editorial intitulat Politica și Masele, în care explica limpede că o națiune are un suflet, o conștiință care acționează în consecință. Masele au instincte și pasiuni; acestea sînt instincte primitive și sălbatice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
28 septembrie 1938). Cehoslovacia a fost în cele din urmă sacrificată la München "pentru pacea vremurilor noastre". Țelul părea lăudabil, iar sacrificiul n-ar fi fost prea mare dacă ar fi asigurat pacea. După cum s-au desfășurat însă lucrurile, rezultatul vădit a fost distrugerea singurei democrații din Europa Centrală și, cu milioane de cehi apăsați de jugul german, prețul avea să fie chiar și mai insesizabil. Eșecul era acum agravat de dezonoare, întrucît Occidentul își sacrificase un aliat. După München, atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mulțumită scrierilor lui inovatoare - am Învățat nu numai câte ceva din istoria Poloniei, ci și cum să Înțeleg repercusiunile sociale ale războiului, subiect tratat de Jan cu o profunzime și un umanism inegalabile. Pasajele referitoare la Italia sunt tributare, În mod vădit, operei lui Paul Ginsborg, iar capitolele despre Spania reflectă ceea ce am Învățat citindu-l și ascultându-l pe remarcabilul Victor Perez-Diaz. Le datorez, lor și lui Annette Wieviorka - a cărei analiză magistrală privind reacția ambivalentă a Franței postbelice la Holocaust
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe atunci și nu provocau proteste: războiul devalorizase viața În asemenea măsură, Încât ele păreau mai puțin șocante - și mai justificate - decât În condiții obișnuite. Lucrul mai supărător - și care În unele locuri a discreditat complet demersul punitiv - era inconsecvența vădită a verdictelor, pe lângă faptul că multe erau pronunțate de curți și jurați cu un trecut cel puțin dubios. Cei mai afectați au fost scriitorii și jurnaliștii, fiindcă lăsaseră În urmă dovezi scrise ale simpatiilor din timpul războiului. Procesele intens mediatizate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Partahov (judecat În 1946 și condamnat la Închisoare, unde a murit trei ani mai târziu), au fost și pedepsiți ca dușmani ai poporului. Ce frapează la victimele necomuniste ale primelor procese publice e că, În afară de cei care avuseseră o activitate vădit de partea nemților, au refuzat categoric să se recunoască vinovați sau să-și mărturisească așa-zisele fapte „antinaționale”. În august 1947, la Sofia, În procesul vizibil aranjat al liderului țărănist Nicola Petcov și al „complicilor” săi, patru din cei cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În secret Într-o expediție atât de prost planificată și executată, dar și pentru momentul ales. Criza Suezului aproape a coincis cu ocuparea Ungariei de către sovietici. Implicându-se Într-un complot imperialist flagrant Împotriva unui singur stat arab, cu intenția vădită de a se răzbuna pe acesta fiindcă Își exercitase suveranitatea teritorială, Londra și Parisul au distras atenția Întregii lumi de la ce se petrecea În Europa de Est: Uniunea Sovietică invadase un stat independent și Îi anihilase guvernul. Ele puseseră interesele proprii (anacronice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Căderea. Anii ’70 abundau În astfel de figuri. Era o perioadă teribil de conștientă că urmează marilor speranțe și reflecțiilor ambițioase din trecutul recent și că nu are de oferit decât copii palide, implauzibile, ale vechilor idei. Era, În mod vădit și complexant, o perioadă postprin excelență, cu perspective incerte. Cum remarca sociologul american Daniel Bell, „uzul prefixului postdenotă sentimentul că trăim Într-un timp interstițial”. Termenul avea o oarecare utilitate când descria lumea reală (postbelic, postimperial și, mai recent, postindustrial
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
activitate se limita la probleme ecologice sau proteste față de tratamentul la care era supusă minoritatea maghiară din România - o cauză pentru care puteau conta pe aprobarea tacită a comuniștilor. Din acest motiv a fost tolerat oficial Forumul Democrat Maghiar, organizație vădit naționalistă Înființată În septembrie 1987. Ungaria rămânea o „republică socialistă”, așa cum o descria În mod oficial Constituția revizuită În 1972. Diferențele de opinie și criticile erau În mare parte posibile doar În cadrul partidului, deși În alegerile din iunie 1985 autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și servicii locale superioare) În Slovacia sau Polonia. O populație Îmbătrânită, o educație slabă, o putere de cumpărare redusă, plecarea În vest a lucrătorilor calificați și ostilitatea Înveterată față de străini a celor din țară făceau din estul Germaniei o opțiune vădit neatrăgătoare pentru investitorii din afară, care aveau acum multe alte posibilități. În 2004, rata șomajului În fosta RFG era de 8,5%; În fosta RDG, el depășea 19%. În luna septembrie a acelui an, Partidul Democratic Național, o grupare neonazistă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu accesorii multiple) făcea ca viața În SUA să pară riscantă și anarhică, iar recursul frecvent la pedeapsa capitală era pentru cei mai mulți observatori europeni un semn că America e complet străină de civilizația modernă 7. La acestea se adăuga disprețul vădit al Washingtonului pentru tratatele internaționale, perspectiva sa originală asupra Încălzirii globale sau asupra dreptului internațional și, mai ales, atitudinea părtinitoare În criza israeliano-palestiniană. În nici unul dintre aceste cazuri, politica americană nu s-a schimbat radical după alegerea președintelui Bush În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o accentuare a singularizării insului din ce în ce mai delimitat de ceilalți („privească-mă cine e altul/ și va rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere. Dominantă e acum o lirică intimistă, cu tot mai frecvente, în vădită descendență bacoviană, ricanări sardonice pentru degradarea în alcoolism sordid: „Și iar paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei la gură/ și brațul asudat al celuilalt/ pe umerii tăi ca pe o căzătură”. Amar reflexive - dominantă e frica de moarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
cu Dragostea spirituală. Tânărul îndrăgostit se află îngenuncheat la picioarele iubitei. Oare presupune această postură sensul unei constrângeri, a unei necesități pe care o îmbracă dragostea profană? Pe o scară, în lateral, coboară o serie de personaje care în mod vădit sunt relaționate prin discurs și gestualitate. Acest grup instabil generează dinamismul scenei, dublat de o intemperanță dramatizată atent, dar și o arhitectură secretă. Se poate observa aici influența prerafaeliților și chiar o posibilă influență directă a picturii lui Edward Burne-Jones
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
INSPECTORUL DE POLIȚIE IAȘI 27 Iulie 1941 DARE DE SEAMĂ asupra situației interne 27 Iunie-27 Iulie 1941 [...] Relațiunile populației române cu minoritarii. În această regiune nu sunt populații minoritare compacte în afară de evrei pe care populația creștină îi privește cu o vădită antipatie mai ales de la intrarea noastră în război, știut fiind sentimentele ostile ale evreilor. [...] IV. MANIFESTĂRI SUBVERSIVE. Față de mersul războiului și de succesele armatelor aliate, elementele care poate ar fi simpatizat cândva mișcarea comunistă, astăzi nu se observă absolut nici un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg. Culegerea și centralizarea acestor date va înfățișa bilanțul acțiunii de românizare economică întreprinsă cu începere de la 6 Septembrie 1940, cu activul și pasivul său. Până atunci, pe temeiul indiciilor vădite și experienței altor state, se pot face următoarele constatări: 1/. Acțiunea de românizare prin înlăturarea evreilor din economia națională a fost concepută și executată pentru un interval prea scurt: un an. În Germania termenul a fost fixat la 5 ani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
biroul justiției militare) indicând și locurile unde eventual s'ar fi refugiat. Art. 5. Toți cei care vor contraveni dispozițiunilor prevăzute la art. 1 de mai sus, se vor pedepsi cu moartea, atunci când se va constata că cei vizați, cu vădită rea credință și în scopul de a se pune în slujba vrășmașului sau sustrage dela aceste măsuri ordonate; în toate celelalte cazuri pedeapsa va fi munca silnică dela 5-25 ani. Art. 6. Cei ce vor tăinui, găzdui sau ajuta prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
COMUNITATEA ISRAELITĂ BACĂU Inspecțiile ce s'au făcut în teren cu privire la lucrul efectuat de evrei la diferite lucrări pe care aceștia au fost puși să execute, am constatat că: evreii nu depun toată munca la efectuarea lucrului și în mod vădit arată rea voință, lucrează încet și de mântuială, iar lucrul nu sporește. evreii caută prin toate mijloacele să se sustragă dela lucru, fie prin intervenții directe, prin Comunități, fie prin Instituții și întreprinderi, unde aceștia sunt camuflați. Pentru a curma
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iar lucrul nu sporește. evreii caută prin toate mijloacele să se sustragă dela lucru, fie prin intervenții directe, prin Comunități, fie prin Instituții și întreprinderi, unde aceștia sunt camuflați. Pentru a curma această lipsă de înțelegere din partea evreilor și sabotarea vădită, la care recurg numai pentru a nu lucra, vă rog a pune în vedere tuturor Comunităților din județele IAȘI ROMAN NEAMTZ VASLUI și FĂLCIU, că: Dacă se mai observă această stare de lucruri, voi renunța la lucrul evreilor, atât a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o zonă de "reconstrucție". Departamentul Comerțului intenționa să limiteze toate exporturile din această zonă printr-o procedură specială, destinată țărilor "R", de la "reconstrucție". Incluzînd Europa de Vest în zona "R", exporturile către Europa de Est și Uniunea Sovietică puteau fi limitate "fără o discriminare vădită, care ar putea duce la o revanșă" și se deschidea o ușă pentru importurile din lumea comunistă 521. Pe data de 1 martie 1948, toate exporturile americane către zona "R" aveau să necesite autorizații separate. Spre deosebire de Administrație, care se grăbea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa de jos, a iobăgimii și a jelerimii, asupra căreia apăsau amare sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că în locul interviurilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atentat moral la adresa societății românești (Mehedinți, 2002, p. 24). Egalitatea, libertatea, fraternitatea sunt denunțate ca "o treime de mari neadevăruri poate cele mai mari dintre toate câte au trecut vreodată prin mintea omenească" (pp. 35-36). Postulatul egalității sociale este o vădită violare a principiului natural al inegalității. Egalitatea există numai ca noțiune geometrică, imposibil de înfăptuit în natura esențialmente și iremediabil inegală și ierarhizată. Din acest motiv, încercarea filosofilor politici de a-l împământeni ca bază a organizării sociale este, din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale, este pregnant evidențiat, în contrast cu tradiția marxistă stabilită de Istoria RPR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale mișcării proletare, sunt celebrați muncitori sau "intelectuali organici" precum Alexandru Constantinescu, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu, Constantin Popovici ș.a. (Hurezeanu et al., 1988, p. 172). Virajul înspre naționalism luat după 1964 a ridicat problema "păcatului originar" al partidului, exprimat în vădita sa atitudine antinaționalistă. Partidul își reneagă trecutul antinaționalist, condamnând "tezele și aprecierile profund eronate" impuse de Internaționala a III-a în problema caracterului statului național unitar român, "taxat în mod greșit ca un stat imperialist" (Petric și Ioniță, 1983, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]