12,807 matches
-
plasticiza abstracțiunile, pe tonul apodictic și pe plăcerea de a-și contraria auditoriul: „Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar”. Sub raportul gândirii, metoda unică a lui Ț. o constituie „tăierea nodului gordian”; într-o confruntare aparent insolubilă între două principii sau valori, gânditorul tranșează
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele boaite / Bălțate, negre ori țintate, / Se îmbulzesc și suflă-nspăimântate / Ca la vederea unei haite... Se-mpung, se-ncalecă, se iau în coarne, / Zăplazurile zării stând să spargă”. Subsidiară în primele
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
erotică pe care o parcurge Gheorghe Ispas; în Romanul-basm (Trup și Suflet) - de evenimentele miraculoase care tulbură liniștea unei comunități rurale (astfel, după ce băiatul popii i-a dăruit piatra șerpilor, Tasica Munteanu aude ce vorbesc prunii cu fasolea, câinele cu vaca, precum și vocile morților). Din acest punct de vedere, o carență vizibilă a primelor romane este că informația faptică se vede dublată de un comentariu tautologic, care supralicitează semnificațiile textului. Defectul se estompează însă în ultimele narațiuni, astfel încât „vedeniile” se desfășoară
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
țețe și războaie coloniale sau postcoloniale. Un proiect de dezvoltare a acestei zone a fost gândit și implementat după ce musca țețe a fost eliminată dintr-o zonă afectată. Odată deschisă această nouă nișă ecologică, inițiatorii proiectului au introdus cirezi de vaci pentru populațiile din această zonă. Vacile au fost aduse din țările învecinate, fiind adaptate și compatibile cu ecologia regională. Mai mult, planificarea introducerii acestor animale a fost compatibilă cu drepturile de proprietate locale, în sensul lipsei proprietății private specifice agriculturii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Un proiect de dezvoltare a acestei zone a fost gândit și implementat după ce musca țețe a fost eliminată dintr-o zonă afectată. Odată deschisă această nouă nișă ecologică, inițiatorii proiectului au introdus cirezi de vaci pentru populațiile din această zonă. Vacile au fost aduse din țările învecinate, fiind adaptate și compatibile cu ecologia regională. Mai mult, planificarea introducerii acestor animale a fost compatibilă cu drepturile de proprietate locale, în sensul lipsei proprietății private specifice agriculturii comerciale, caracterizată de împrejmuirea terenurilor. Un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu drepturile de proprietate locale, în sensul lipsei proprietății private specifice agriculturii comerciale, caracterizată de împrejmuirea terenurilor. Un alt factor pozitiv era demografia zonei, în sensul că densitatea populației permitea supravegherea, îngrijirea, vânzarea și aducerea de furaje pentru cirezi de vaci. Legea lui Romer sugereză că politica pașilor mici pe cărări umblate funcționează mai bine decât „mari salturi înainte”, „decolări” sau „străpungeri”. Tot în studiul lui Conrad Kottak există și descrierea unor proiecte imcompatibile din punct de vedere cultural. De obicei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în agricultură, în rândul grupului-țintă s-a dezvoltat o veritabilă răscoală. Câteva mii de oameni au invadat fermele comerciale, au doborât gardurile ce separau fostul teritoriu comun folosit pentru pășunat, au ars fânul stocat în aceste ferme și au furat vacile. Inovația excesivă în acest caz manifestată prin schimbarea activităților principale legate de subzistență a produs o reacție de respingere din partea populației. Un alt exemplu legat, de asemenea, de subzistență este conflictul dintre culturile comerciale, destinate vânzării și culturile de subzistență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi și cu două încăperi, una cu vatră și alta cu priciuri pentru dormit vara. Au învățat vacile să are pământul în vederea însămînțării, trăgând după ele o creangă groasă cu un ciot, de care se leagă unealta de scormonit, care putea fi chiar cornul de cerb; o unealtă de-i spuneau rîmoc, pentru că răscolea pământul întocmai ca un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
posibilitatea să vadă noi tehnologii utilizate în industria alimentară modernă, calitatea materiei prime utilizate, aditivii introduși pentru conservare și frăgezire, condițiile impuse de protecția consumatorului si de Uniunea europeană pentru producția de export ș.a. “*” Vizite la mini-ferme agricole de oi, vaci, porci. Elevii au constatat modul cum sunt crescute animalele, alimentația lor și chiar recoltarea laptelui. Vizită la Stațiunea de Cercetări Experimental unde s-au putut vedea plante obținute prin selecție, prin intervenția benefică a omului, pentru creșterea rezistenței plantelor la
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
cu ciudă și în bătaie de joc: Da' cum nu!? că nu mi-oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței! Multe slugi ați avut ca mine? Atunci, cu toatele, știind că mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă, au lăsat-o să-și urmeze drumul în pace și n-au mai cerut de la dânsa nici un ajutor. Și mergând ea tot înainte, a ajuns apoi și ea la Sfânta
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
să apere țara împotriva invaziilor doniță: vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben 1.Care
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
fost... Au fost cazuri în care cineva avea ciudă pe un om și acesta a făcut pușcărie pe nedrept”), și-i sancționează acum aspru pe gestionarii treburilor publice de atunci („Am găsit primari cu patru clase, care pe timpul țărăniștilor pășteau vacile... și, dacă el șPartidul!ț a avut pătura asta de săraci lângă el, l-a pus primar... Ei, el nu merita postul ăsta... Nu avea nici studii și nici cunoștințele de administrație și... o ducea trei ani de zile până
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
medicul veterinar, actualmente pensionar, care și-a început cariera în timpul războiului, după studii de succes și un doctorat la Institutul Pasteur din București. Ca debutant, în vremea monarhiei (precizarea sa) avea un salariu important („Puteam să iau trei sau patru vaci cu banii respectivi”), ceea ce dovedește cota unui specialist în acel timp. Evoluția lui se caracterizează prin încercarea de a impune profesionalismul și competența într-un domeniu dominat de incompetență („Când am venit eu la regiune era un haos”; Era vorba
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
strict controlată și dijmuită. Iată o relatare: „În jurul lui 3 ianuarie în fiecare an începea recensământul animalelor. Tocmai în momentul când cotrolau mai zbiera o oaie ascunsă. Până la urmă n-am mai avut nici oi, nimic... Țăranii mai creșteau o vacă, erau însă obligați să o declare la primărie. Dacă aceasta făcea un vițel, țăranul trebuia să-l declare și într-un an de zile să-l facă de 300 kg; n-avea voie să-l taie. În timpul comunismului noi n-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au pus porumb în viața lor pe moșii boierești.- Clasele primare le-am făcut în sat, dorința mea cea mare în viață a fost să învăț carte, dar părinții, neavând cu ce mă întreține la școală, m-au dat după vaci, păzind vitele altora, le scuteam de „ierbărit” pe ale lor. Așa a trecut timpul până la vârsta de 18 ani, când prin ocupația germană din 1916 am fugit (refugiat) în Moldova, unde, „copil de trupă”, am dat la Roman din nou
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copil, mi-a plăcut însă cartea. Numai că părinții mei n-au avut cu ce să mă poarte mai departe în școli. Din această cauză am avut multe de îndurat: după școala primară a trebuit să rămân acasă, să păzesc vacile altora ca să le scutesc de plată pe ale părinților. Între timp am intrat ca ucenic în sat la un cojocar (la Niță Bidilică), dar acesta mă punea la alte treburi decât la meserie și am fost scos de acolo. Tot
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a plăcut. De aceea, n-am stat decât câteva luni. Când m-a văzut tata înapoi, acasă, mi-aduc aminte că i-a spus mamei: „Nu ți-am spus eu că fierul rău nu să prăpădește...”. și am stat după vaci, de la terminarea școlii primare, aproape șase ani, până în 1916, când imperialiștii germani au cotropit satul meu natal. Atunci am lăsat mamă și tată și m-am refugiat cu armata română în Moldova. Mi-aduc aminte că, fugind, mi-a rămas
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am scăpat. Deoarece o parte din familie a murit de tifos - de frică să nu mor și eu -, am plecat de la Panciu; am fugit la Nicorești. Aci m-am băgat slugă la o cucoană, care avea o vie. Îi păzeam vacile prin vie. Tot la propietăreasă (în 1917) sta și un general de brigadă, artilerist - Gheorghiu mi se pare că îl chema -, care avea obiceiul ca din când în când să se plimbe prin vie. Într-o bună zi, pe când eu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vie. Tot la propietăreasă (în 1917) sta și un general de brigadă, artilerist - Gheorghiu mi se pare că îl chema -, care avea obiceiul ca din când în când să se plimbe prin vie. Într-o bună zi, pe când eu păzeam vaca, iar el se plimba astfel, mi-am luat inima în dinți și i-am spus tot ce aveam eu pe suflet. Nu i-am spus că mi-e dor de mama, încât uneori vărsam lacrimi mari uitîndu-mă undeva unde credeam
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale lui I.C. elementul muncă este constant subliniat: de mic copil „am păzit vitele altora”, la 11 ani „am intrat ucenic la un cojocar în sat”, la 15 ani eram „servitor la o prăvălie” în Pitești, la 16 ani păzea vacile ca „slugă la o cucoană” din Nicorești. Ca să-și facă studiile, I.C. a fost copil de trupă la Roman, sergent de stradă și pedagog la o școală de meserii la Brașov, supraveghetor la Parcul Etnografic de la Hoia (Cluj). Munca, munca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profesorul de desen de la o școală oarecare umblă desculț și nu răspunde oamenilor la salut, în schimb salută vitele și câinii, un alt personaj, fără să aibă înclinațiile zoofile ale băiatului din Cătunul lui Faulkner, ce aleargă dement după o vacă, își adoră capra și nu iese nicăieri fără ea, iar o femeie, sărind noaptea pe o fereastră, nimerește într-un pom și adoarme agățată de crengi. Este vorba despre un sat în care o bătrână a murit nu la multă
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
să atace și să ucidă ca să-și obțină hrana. Ierbivorele sunt mult mai pasive, ele doar mestecă frunze - care se spune că sunt mult mai ușor de digerat, de altfel - și nu sunt echipate biologic pentru luptă. Cu siguranță, constituția vacii este mult diferită de cea a leului. Ba mai mult, am un prieten vegetarian care afirmă că regimul lui alimentar nu îi influențează numai sănătatea, ci și comportamentul și atitudinile sale sociale. Așadar, poate că echipa locală nu mănâncă destulă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
negură și cer. Apoi, cadrul este limitat la peisajul caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce în variantele transilvănene există tendința către monolog. În funcție de deosebirile de nivel artistic, se poate face o sistematizare a variantelor mai importante. Până în
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
veșnicia. O lume cu povești nescrise, cu oameni arși de soare, cu tradiții orale, cu găini și oi. O lume a lui „altfel” pentru mulți dintre locuitorii Europei de Vest. O lume a prafului de pe marginea drumului, a clinchetului tălăngii vacilor care se întorc de la păscut, a pârâitului microbuzului uzat cu care se întorc acasă cei câțiva navetiști. O lume a televiziunii locale, a ziarului sătesc care nu critică pe nimeni, o lume în care oamenii se cunosc cu toții pe stradă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zona respectivă, cifra în cauză era de 4-5%. O parte din acești fermieri nu aveau însă rol agricol, ci peisagist, în Elveția, de exemplu, ei fiind subvenționați de autorități nu pentru a produce, ci pentru a menține la păscut celebrele vaci care completează imaginea turistului despre pășunile alpine. În spațiul fost comunist, Cehia, Ungaria, Estonia și Slovacia urmează strict modelul vestic (4-5%). Patternul dominant este cel regăsit în Slovenia (9%), Grecia (12%), Letonia (12%), Lituania (14%), Croația (17%) și Polonia (19
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]