6,856 matches
-
să ne întoarcem și să studiem îndeaproape fenomenul. Cineva pare să creeze în mod deliberat asemenea planete, dar nu-mi dau seama de ce. Astronomul tăcu și-i aruncă lui Kent o privire aprigă. Acesta înaintă și spuse, cu un zâmbet vag: - Gunlie mi-a cerut să dispun întoarcerea navei la una din acele planete împădurite. Supun această chestiune unei discuții, urmată de vot. "Prin urmare, asta era!" își spuse Grosvenor, apreciind abilitatea lui Kent, fără să o și admire. Acesta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu zece mii de lei, dar sigur ar trebui început cu un cabinet mai mare pentru papa, cu instrumente la zi, că ale lui sunt tare învechite. Oare cât costă un aparat ca al lui Röntgen? - n-am nici cea mai vagă idee. Pe la 5 fără câteva minute, totuși, am început să mă agit, m-am uitat în oglindă, mi-am aranjat puțin părul, deși, orice i-aș face, nu stă niciodată la locul lui, presupun că nu-i convine ce e
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Livezeanu să fie primul, iar ultimul Dan Crețu. Ceilalți, care cum, dar multă lume uză de dreptul de a se abține, fie din sfială, fie din alte motive, greu de deslușit. Procopiu, care era al doilea, pregătise deja un răspuns vag despre viitorul frumos al gazetei Universul, dar când îl auzi pe Hristea Livezeanu că dorește căderea „doamnei de fier“, altfel spus la tour Eiffel, i se păru de datoria lui de gazetar să intervină. Sculat în picioare după exemplul primului
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
șuvoi de apă în toiul nopții. Și, totuși, conștiința faptului că undeva exista o greșeală străpunse întunericul din capul său. Greșeala îi mai stăruia încă în fundul minții când coti spre stânga pentru a ajunge în fața magazinului de arme. Sentimentul acela vag se transformă brusc într-un adevărat șoc: el nu se mai afla la Glay și magazinul de arme nu mai era acolo unde fusese. Vreo zece oameni trecură pe lângă Fara pentru a se alătura unei cozi foarte lungi, ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
sensul celei de-a „doua căsătorii” despre care vorbește Atenagora, pentru că acest pasaj este foarte confuz. Dar nu se pot trage concluzii în privința lui Irineu și a lui Tertulian din Ad uxorem, pentru că ei se exprimă prea pe scurt și vag, fără a folosi termenii în chestiune. Dacă Teofil din Antiohia și Minuciu Felix laudă „monogamia”, adică faptul de a vrea să se cunoască un singur soț/soție, nu formulează nicio judecată în privința „digamiei” - bigamie succesivă, și nu simultană, bineînțeles -, care
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
mea. Nu e cazul deci să-mi suspectați buna-credință. Sânt convins că urmăriți o pistă falsă. Cristescu, care știa ce avea să urmeze, întrebă totuși: ― Adică? ― Bătrâna cu motanul nu poate fi femeia de la telefon. Nu încape nici cea mai vagă asociație. E ca și cum ai încerca să compari un leopard cu o veveriță, cu un coyot, cu un colibri. Nimic nu mi se pare mai nesăbuit, mai imposibil! Necunoscuta c o femeie tânără, dură, tăioasă și incomodă, al dracului de deșteaptă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îmbrace. Întâi fularul, apoi raglanul larg din stofă moale, pălăria cu boruri scurte, mănușile. Azimioară îi urmărea mișcările, silueta suplă menținută fără eforturi la un număr de kilograme cu care s-ar fi putut mândri orice adolescent. Locotenentul încercă un vag sentiment de neîndreptățire. Maiorul nu ținea nici un fel de regim, consuma pâine, dulciuri, bere, bea cafeaua cu zahăr ca oamenii, nu-i era teamă de cântar, n-auzise în viața lui de zaharină, dieta clinicii Mayo, "puncte", "fără sare și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pretindea bătrâna. ― De acord. Dar tot ea pretindea că a plecat azi de dimineață la serviciu. Puse mâna pe clanță precizînd: Casa are o singură ieșire. Azimioară se bâlbâi tulburat: ― Credeți că... ― Nu cred. Mi-e teamă! Schiță un salut vag și părăsi biroul. * Doru Matei rupea bucăți mari de pâine și băga în gură câte două-trei felii de salam luate direct din hârtie. Nu avea răbdare să le curețe, înghițea totul cu un fel de disperare lacomă. ― Nu credeam că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
făcuse parte și Valerica Scurtu. Acum fusese exclusă. De ce? Nu se îndoia că femeia murise. Găsiseră probabil un truc pentru a-i ascunde cadavrul. Treburile astea nu sânt niciodată simple... Încercă un bilanț și surâse amar. Concluziile erau puține și vagi. Cea mai fermă rămânea complicitatea celor trei. "Complicitate, evident, dar există o singură minte. O minte inventivă, remarcabilă." Imaginea Melaniei Lupu ― blândă, fragilă, politicoasă ― se suprapuse gândului. " Vreau să plec din viața ta, în tine nu pot să mai cre
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Matei. ― O, sânt convinsă. Urmări privirea maiorului și făcu un efort să se stăpânească. Sub fotoliu, foarte aproape de locul unde se prăbușise, se vedeau ochelarii bătrânului. Cristescu îi ridică și-i puse pe masă. Pe buze îi plutea un zâmbet vag. Salută și ieși. Melania Lupu îi luă în mână. "O gafă îngrozitoare..." Știa și maiorul, o știa și ea. Meticulosul Grigore Popa nu și-ar fi rătăcit niciodată ochelarii și în orice caz n-ar fi plecat în oraș fără
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Karambe e numele de familie. Reluă melodios: "Peste templu, răsărise luna. Luna roșie ca un bujor..." ― Încântător, aprecie grăbit Cristescu. Bătrâna nu se lăsă: ― Ai senzația unui pastel delicat. Numai vechea poezie chineză dispune de același penel. Maiorul, care în afară de vagi referiri asupra lui Liu Sin și Cio Cio San și-ar fi putut epuiza toate celelalte cunoștințe pe această temă în maximum 15 secunde, oftă: ― Îmi dau seama. Deci, când traduceți din dialectul tembo-habe, vă scapă tot ce se petrece
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Pînă la urmă se holbă din nou la ecran, care, în actuala sa formă materializată, ocupa in întregime colțul apartamentului. Conștient de situația sumbră, văzu că tînăra este încă în sala de consiliu, dar a rămas singură. Ședea cu un vag zîmbet pe fața ei prelungă. Zîmbetul i se istovi cînd atinse un instrument aflat pe scaunul ei și începu să dicteze cu glas limpede, ca de clopot. O vreme, Hedrock așteptă să se pătrundă pe deplin de treburile curente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
al dracului de ciudat aici. Dar așa cum stau lucrurile, am nevoie de bani cît mai repede cît putință, așa că primesc slujba. Mă înțelegeți? Își dădu seama că nimerise nota potrivită. Individul se destinse în mod vizibil, ba chiar schiță un vag zîmbet. În cele din urmă se strădui să vorbească entuziast, ceea ce nu-i izbuti pe deplin: ― Ei, acum mai vii de-acasă. Vezi cum a fost chestia. Am avut impresia că nu vrei să intri. \ M-A SPERIAT NAVA SPAȚIALĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
O FIGURĂ ESTOMPATĂ APLECATĂ ASUPRA UNEI CĂRȚI. CITIND-O \ SAU ÎN ORICE CAZ ȚINÎND-O ÎN MÎINI. NU-ȚI PUTEAI DA SEAMA DACĂ O ȘI CITEȘTE. HEDROCK SE SIMȚI ÎNCRÂNCENAT ȘI RECE. SINGURA LUI EMOȚIE ERA UN FEL DE PLĂCERE VAGĂ ȘI MORTALĂ CĂ GREER ȘADE ACOLO, ÎNCHIPUINDU-ȘI CU AUTOSATISFACȚIA CE-L CARACTERIZA CĂ E STĂPÎN PE SITUAȚIE. CE IDEE, INDIVIDUL ÎȘI ADUSESE UN FOTOLIU ÎNTR-O ÎNCĂPERE GOALĂ, FĂRĂ MĂCAR SĂ SE GÎNDEASCĂ DE CE E GOALĂ. "GOLUL" DE IZOLARE DELIMITÎND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
permisiunea noastră de a urca la etaj pentru a-l imobiliza pe Greer. De fapt, îți ordon să-ți faci datoria de soldat și să-l împiedici să lanseze nava scoțînd-o din hangar. Dar, întrucît s-ar putea ca totuși vagile noastre suspiciuni împotriva dumitale să fie întemeiate, eu ordon atacul chiar în clipa aceasta. Dacă ai vreun plan secret al dumitale, abandonează-l și colaborează cu noi. Urcă-te în timp ce se desfășoară atacul și fă tot ce e necesar împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
vreme de 22 de zile. În acest răstimp nava lui înaintase ― se uită din nou la vitezometru ― și întoarse repede capul fără să îndrăznească să schițeze măcar începutul unei evaluări. Mișcarea îi aduse un adevărat vîrtej în creier și un vag acces de vomă. Șezu o vreme liniștit, dar îi era rău de la stomac. Totuși, încetul cu încetul, trupul lui care rezistase la atîtea și atîtea încordări ajunse la un echilibru metabolic. Și-și dădu seama că senzația dureroasă de amețeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
PĂMÎNTULUI ÎN ZILELE DE DEMULT, SAU CA PLASA VREUNUI PĂIANJEN DE PROPORȚII DE COȘMAR. FĂCU O PAUZĂ ÎN GÎNDURI ȘI PE SPINARE ÎI TRECURĂ FIORI RECI. CA O PLASĂ DE PĂIANJEN. ÎN JURUL LUI ÎNCEPU SĂ CREASCĂ TOT MAI MULT O VAGĂ LUMINĂ ALBĂSTRUIE, ȘI VĂZU CĂ ÎNTR-ADEVĂR ORAȘUL A DISPĂRUT. ÎI LUASE LOCUL O LUME NEPĂMÎNTEANĂ, BLEUMARIN, ȘI PLASE, PLASE ȚESUTE PE KILOMETRI ÎNTREGI. SE TRĂGEAU ÎNAPOI SPRE TAVANUL FOARTE ÎNALT ȘI DISPĂREAU ÎN ÎNDEPĂRTAREA ÎNCEȚOȘATĂ. SE RĂSPÎNDEAU ÎN TOATE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
pe care trebuia să-l înfrunte structura lui bine instruită și pregătită. Avu timp să înțeleagă faptul că se afla în interiorul unei nave spațiale și că trebuie să existe neapărat și niște locuitori. Mult deasupra lui se produse brusc o vagă mișcare. Păianjeni. Îi văzu clar, niște ființe uriașe cu multe picioare și înțelegerea deplină a acestui fapt îl făcu să se crispeze. Așadar un trib de ființe arahnoide reprezentau acum marele premiu al naturii, inteligența supremă a tuturor veacurilor, stăpînitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
DECI SĂ ADAUG UN AL TREILEA CONFLICT LA CELE DOUĂ MENȚIONATE DE PRINȚ. EU... TELEECRANUL DE LÎNGĂ SCAUNUL EI SE APRINSE: \ MAIESTATE, CONSILIUL FĂURITORILOR DE ARME TOCMAI A TRANSMIS O DECLARAȚIE ÎN LEGĂTURĂ CU URIAȘUL. INNELDA SE AȘEZĂ LA LOC. SIMȚI UN VAG ȘOC DÎNDU-ȘI SEAMA CĂ A UITAT COMPLET DE TIRANUL ACELA FĂRĂ NOIMĂ, CU UN APARENT PROGRAM DE DISTRUGERE TOT FĂRĂ NOIMĂ. DAR ACUM SE APUCĂ DE MARGINEA MESEI LUNGI. \ AM SĂ CAPĂT MAI TÎRZIU O COPIE, SPUSE EA. CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
fi bine să dormi puțin? E trecut de patru. Și întrucît Făuritorii de Arme încă n-au răspuns la apelurile noastre repetate, astă seară nu se mai poate face nimic în privința soțului tău... În privința căpitanului Hedrock. Îi făcu un semn vag s-o lase în pace. În mintea ei era un gînd, atît de ascuțit încît părea să aibă calități de-a dreptul fizice. Atît de dureros încît fiecare clipă în care exista era o frîntură de iad. Trebuia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
și totuși Tintin și Milou îi simt vecinătatea, ca și cum un fluid ar emana din zidurile sale încă invizibile. Un fluid care inundă întregul teritoriu din jurul localității și al uzinei, contaminând natura și oamenii care se apropie de Bulundi cu un vag sentiment al neliniștii. Deodată, din pământ se ridică colosul de oțel și de beton, masiv și amenințător. O succesiune de unghiuri și de culori metalice, ce evocă himerele din Metropolis. Nimic nu poate fi mai ciudat decât acest contrast între
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
îmi spusese că Aristide suferea de ciroză și n-am vrut să repet întîmplarea cu Tuberculosul. Îl persecuta ideea sfârșitului, probabil, și dorea să se asigure că va rămâne în urma lui măcar un bust de marmură. I-am promis ceva vag, ca să nu-l jignesc. N-aveam însă de gând să mă țin de cuvânt. 28 (Din caietul de vise) Jucam cărți cu Bătrânul. Nu era învățat să piardă și nu vroia să piardă. Ca să fie mai sigur, trișa. Eu mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
efect asupra concetățenilor noștri. Domnul Othon, judecătorul de instrucție, i-a declarat doctorului Rieux că găsise expunerea părintelui Paneloux "absolut irefutabilă", dar nu toată lumea avea o opinie atât de categorică. Pur și simplu, predica a făcut mai pregnantă unora ideea, vagă până atunci, că erau condamnați, pentru o crimă necunoscută, la o întemnițare de neînchipuit. Și în timp ce unii își continuau viața lor măruntă și se adaptau claustrării, alții, dimpotrivă, începând de atunci au fost obsedați de ideea de a evada din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ÎNTÂLNIRII, RAMBERT S-A DUS ÎN FAȚA CATEDRALEI CU CINCI MINUTE ÎNAINTE DE ORA OPT. AERUL ERA ÎNCĂ DESTUL DE RĂCOROS. PE CER ÎNAINTAU NORI MICI, ALBI ȘI ROTUNZI, PE CARE, PUȚIN MAI TÂRZIU, CRESCÂND CĂLDURA, AVEA SĂ-I ÎNGHITĂ DINTR-O DATĂ. UN VAG MIROS DE UMEZEALĂ MAI URCA ÎNCĂ DE PE PAJIȘTILE USCATE TOTUȘI. SOARELE, ÎN SPATELE CASELOR DINSPRE RĂSĂRIT, ÎNCĂLZEA DOAR COIFUL IOANEI D`ARC, STATUIA ÎN ÎNTREGIME AURITĂ CARE ÎMPODOBEA PIAȚA. UN CEAS BĂTU DE OPT ORI. RAMBERT A FĂCUT CÂȚIVA PAȘI SUB
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
îndată, fiind încredințați că astfel ciuma se va abate peste ei din înaltul cerului, încât autoritățile au fost obligate să îndepărteze fumul printr-un sistem de țevi complicat și locuitorii s-au potolit. Numai în zilele cu vânt puternic, un vag miros venit dinspre răsărit le amintea că trăiesc într-o nouă ordine și că flăcările ciumei își mistuiau în fiecare seară tributul. Acestea au fost urmările extreme ale epidemiei. Dar, din fericire, ea nu s-a mai extins ulterior, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]