3,866 matches
-
cu o deosebită pricepere și dăruire, împreună cu tot soborul mănăstirii, păstrează și împlinește nobila lucrare de înnoire a acestui Sfânt Așezământ; una din comorile spirituale și artistice ale Sfintei Mitropolii a Moldovei, în fruntea căreia stă astăzi I.P.S. Justin Moisescu, vrednicul urmaș, în timpul nostru, al Marelui cărturar și patriot, Varlaam Mitropolitul. Pr. Prof. Ion Bria, Pr. Prof. Dumitru Radu * 3 septembrie 1974 „ De te voi uita Mănăstirea Secu, mănăstirea formării și pregătirii mele cărturărești, uitată să fie dreapta mea!” Am venit
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
să fim vrednici urmași, că vom păstra cu sfințenie vestigiile sfinte, ale culturii neamului nostru românesc. În țara noastră fiecare colț este îndrăgit de noi fii săi, și vom ridica tot mai sus prestigiul culturii și a neamului nostru. Recunoștință vrednicilor noștri conducători care ne învață să ne împlinim viața și valorile ei. Protos. Siluan Starețul Sfintei Mănăstiri Cocoș-Tulcea * 25 iunie 1976 Undeva, între brazi, se înalță feciorelnic, dar cu siguranță, căci sunt adăpostite bine, zidurile albe ale unei biserici: este
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
pleacă împăcat ! Semnătură indescifrabilă * 13 septembrie 1976 Bunul Dumnezeu ne-a binecuvântat drumul spre falnica Moldovă unde am văzut din nou Mănăstirea Secu. Aici am găsit totul în haină de lumină și sărbătoare. Biserica își spune cuvântul și azi prin vrednicii strămoși și prin fii acestei Țări Sfinte - România - care nu uită glasul strămoșilor, ducând la strălucire, neprețuitele comori. Laudă tuturor pentru grijă și osteneală. Protos. Calinic Argatu, M-rea Cernica, București * 24 25 iulie 1977 Am venit să văd Mănăstirea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
19 iunie 1986, O zi frumoasă și binecuvântată de Dumnezeu, un grup de preoți, preotese, cântăreți cu soții și alte persoane, am vizitat cu evlavie și deosebită plăcere cele două mănăstiri sfinte și istorice ale Moldovei sfinte (Sihăstria și Secu). Vrednică și pioasă amintire înaintașilor noștri pentru tot ce ne-au lăsat. Recunoștință și rugăciune sfântă. Cinste și respect celor ce ne-au primit românește și creștinește. Conducătorul excursiei Preot pictor Constantin S. * 20 august 1988 După douăzeci de ani am
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Seminarul Teologic Neamț, am purces și la o călătorie duhovnicească pe Valea Secului și ne-am închinat Tatălui Ceresc în oaza Mănăstirii Secu. Am întâlnit aici înnoirea spre slava lui Dumnezeu a acestei Sfinte Mănăstiri, umplută de căldură duhovnicească de vrednicii părinți. Pr. Marin Gheorghescu Protopop de Roman Pr. Pavel Postolachi - Protopop de Pașcani Pr. Ungureanu Eugen - Pașcani * Admiră fiecare ce s-a construit Noi admirăm pe cei ce s-au jertfit, Ce au știut lupta, răbda și învinge Chiar de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Acest sfânt lăcaș înconjurat de păduri este pentru mine un izvor de cuvioșie și de respect și dragoste pentru istoria și credința neamului nostru. De câte ori revenim în locurile acestea dragi, mă înfior de fericire și nu mă consider a fi vrednică de a călca pe aceste pietre și pământ vegheate de acei eroi și martiri întru credința de Dumnezeu și de neam. Alexandra Răticeanu 25 septembrie 1971 113 I pray that the restoration of this beautiful and venerable monastery will enable
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
cu rezonanță ale Moldovei, pământul mustește de istorie și grandoare. Oasele strămoșilor țin țara. Datoria noastră este acea de a o întări prin gândirea, simțirea și faptele noastre. Prof. Dorian Răducan 24 august 1980 122 Odată cu vântul, adie și umbrele vrednicilor și marilor înaintași. Se profilează pălăria și umbra masivă a lui Calistrat Hogaș... Gheorghe Cărăușu - Suceava * 28 martie 1981 Vizitând această frumoasă ctitorie a vornicului Nestor Ureche, devenită adevărată cetate sufleteasă din care s-au ridicat buni călugări, vrednici de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
umbrele vrednicilor și marilor înaintași. Se profilează pălăria și umbra masivă a lui Calistrat Hogaș... Gheorghe Cărăușu - Suceava * 28 martie 1981 Vizitând această frumoasă ctitorie a vornicului Nestor Ureche, devenită adevărată cetate sufleteasă din care s-au ridicat buni călugări, vrednici de laudă, cum este și Înaltpreasfințitul Mitropolit Varlaam, se cuvine să aducem un omagiu recunoscător tuturor acelora care au preluat și menținut bogățiile, frumusețile, atât materiale cât și spirituale care au contribuit la luminarea neamului și au adus un aport
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
la noi? Cum de fiecare șarlatan care și-a făcut educația în cafinelele Parizului poate să impuie, așa, nitam-nizam, toate chițibușurile necoptului său creier unor țări cari au o istorie proprie de aproape o mie de ani: Cum de limba vrednică a lui Nistor și Grigorie Urechi e pusă pe fugă de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2306 A praepositio, dar care și-au pierdut în mare parte natura sa prepozițională, însemnează cătră, la, ca și, de și există încă în frazele: a casă, urlă a pustiu, miroase a brânză, vremea-i a ploaie, a ninsoare, este vrednic a mare întristare și lacrimi (Pravila lui Matei Basarab,... ) {EminescuOpXV 106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
el le primește cu aceeași nepăsare cu care ar primi și o măsură binefăcătoare. [... ] a zis Talleyrand într-o zi lui Napoleon; și numai asupra unui popor ce rezistă la introducerea așa-numitelor 174 {EminescuOpXV 175} îmbunătățiri e un popor vrednic, pe care te poți rezăma. Românul nu rezistă, dar nici nu le bagă-n samă. Orice canalie care a deprins trei buchi franțozești la Paris aspiră de a se face aici în țară cel puțin ministru. 2) Sistemul instrucției noastre
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu] are o mai frumoasă tovărășie decât aceea a lui Vachos (Dionisos), când nu ținea multă vreme. Iaste plină de frumoase cuvinte, de slobozenie, de libov, de toate acelea ce aduc desmierdare, în scurt, este un Dumnezeu a păgânilor mai vrednic de iubit decât Vromios *, și căruia se cade măsura, închinăciunea tuturor neamurilor celor zefelii. Dar îndată ce trece măsura, trebuie să-l facă să încalice pe măgariul său și să-l trimită drept la prăpastie, pentru că-l face atuncea făr' de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
ocrotită, Ai o copilărie frumoasă, fericită. Dar nu uita, în viața grea și dură reușești Numai dacă viitorul, prin muncă, îți clădești. Bunului coleg și prieten, C. Enea Trudind o viață ca învățător și ziarist, Ai dovedit că ești un vrednic normalist. Acum, când spre a treia „tinerețe” te îndrepți, Depeni amintiri și strănepoți aștepți. D-lui Dumitru Grumăzescu Sunteți un colecționar împătimit, Și om de afaceri iscusit. „Galeriile” sunt, în actuala conjunctură, O oază de frumos și de cultură. Amicului
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
de spirit modern, o instituție informală și unul dintre factorii coagulanți ai primului nostru modernism postsimbolist. Imaginea sa se țese, retrospectiv, din mărturii. Iată cîteva: B. Fundoianu: „Bogdan-Pitești și-a pus geniul în viață. A fost unul din puținii convivi vrednici de banchetul lui Platon. (...) nu putea gusta elevația morală. Era un simplu Alcibiade, zvelt, orgolios și cinic. (...) Izolat de ceea ce imbecilii continuă să numească cu venerație «opinia publică», Bogdan-Pitești a avut cea mai aleasă societate ani de-a rîndul (...) Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fost preferat el, când nici Pilat din Pont guvernatorul de atunci a Iudeii și chiar nici Irod nu I a găsit lui Isus Hristos nici o vină, „căci ni l a trimis înapoi; și iată că Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. Eu deci, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul. Ei au strigat toți într-un glas: “La moarte cu Omul acesta și slobozește-ne pe Baraba” (Luca 23.15, 16, 18). Înseamnă că mulțimea aceea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
această poieniță a fost îngropată această vărguță și de aceea a dorit să fie și el înmormântat acolo. Dar nu despre Tolstoi, marele scriitor a literaturii mondiale, vreau să vorbesc aici în rândurile acestea, ce nu se vor face niciodată vrednice de măreția acestui om, ci de filosoful Lev Nikolaevici Tolstoi, cel care ca nimeni altul, a reușit să-și ridice în cap toate credințele bisericești ale lumii. În 1879, lăsând deoparte literatura, Tolstoi a început să scrie filozofie creștină, printre
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
militare, lângă poetul Mihai Eminescu, că gunoaiele literare nu au fost duse în totalitate de valuri, ci se mai ițesc rânjind, pe după colțuri, încercând să mânjească pe cât se poate imaginea poetului cu noroi. Un neica nimeni, un nenorocit de pe la revista vrednicilor mâncători de rahat, a vechilor și noilor trădători de neam și țară, numită „22”, unul care nici nu vreau să știu cum îl cheamă (care cică ar fi filosof, alege-s-ar praful) vorbea cu bale la gură, ca în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu lecția nouă neștiută. Era de asemeni printre materiile considerate de el ușoare. Sau bunul, calmul și înțeleptul profesor Lazarovici, care fără să le pretindă prea mult elevilor, îi învăța precepte, proverbe, cugetări latine simple, dar atât de adevărate și vrednic de urmat. Stani și colegii le memorau imediat iar pe unele le mai știe și astăzi. Colega lui, Gabriela, care beneficia de ajutorul tatălui, pasionat de latină, trebuia să învețe obligatoriu această disciplină. Ca la orice materie impusă, ea nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pe la porți și vorbeau cu însuflețire, de parcă era ajunul unei sărbători. Stelian se retrase înapoi în curte, luă din nou ziarul și-l mai citi o dată, apoi, lămurit, deschise scrisoarea de la Iorgu. Scrisoarea se dovedi și ea nu mai puțin vrednică de interes. În cuprinsul ei, pe patru pagini acoperite cu un scris mărunt, fratele său vitreg îi dădea de știre cu bucurie că fiul său, Valentin, fusese eliberat din pușcărie și îl ruga să-i facă o vizită de bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
acum bine cunoscut și, luând din perete găidulca cea mai frumoasă, din care cântase cu o seară înainte, i-o puse încet în brațe, ca pe un dar binemeritat. Ia-o, nepoate, îl îndemnă bătrânul, este a ta... Să fii vrednic de ea și nu cumva să mă faci de rușine!... Culae apucă găidulca și o strânse cu drag la piept: Bogdaproste, deadule... O să fiu vrednic... Dar nu se poate să mai rămân aici, la tine?... E-he-he..., surâse moșneagul. Dacă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe un dar binemeritat. Ia-o, nepoate, îl îndemnă bătrânul, este a ta... Să fii vrednic de ea și nu cumva să mă faci de rușine!... Culae apucă găidulca și o strânse cu drag la piept: Bogdaproste, deadule... O să fiu vrednic... Dar nu se poate să mai rămân aici, la tine?... E-he-he..., surâse moșneagul. Dacă s-ar putea, crezi că nu te-aș ține?... Culae păși cu adâncă părere de rău pragul și ieși în ograda casei împreună cu bătrânul. Afară era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe cărarea care ducea la cabană, Virgil avu brusc sentimentul că strania întâlnire nici nu se petrecuse aievea, ci fusese doar o năzărire de-a lui... 10 ... Până în primăvară, în cursul acelei ierni memorabile, se mai petrecură și alte întâmplări vrednice de ținut minte pentru tot restul vieții și de povestit, peste ani, copiilor și nepoților. Unele mai vesele, altele nu tocmai... Una din aceste pățanii îl avusese drept erou pe Virgil însuși. Despre ce fusese vorba?... La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se documenteze serios cât de curând. Bine, documentează-te! admise profesorul, ștergându-și cu o batistă chelia roșie și transpirată. Mă interesează părerea unui june ucenic al lui Euclid ca dumneata. Vreau să te fac mâna mea dreaptă, dacă ești vrednic. Ideea profesorului îl surprinse pe Victor, mai ales că domnul Barbilian nu se întâmpla să fie profesorul său. Se nimeri să facă parte dintr-o grupă alcătuită numai din băieți, ceea ce-i dădu senzația că se află într-o școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
anul 1938?... voise atunci să știe celălalt. Simplu, deșteptule! Fiindcă dacă făceam raportarea la anul 1938, ajungeam la concluzia că nici două sute de ani n-o să ne-ajungă!... În afară de faptul că, așa taciturn cum era, emitea periodic astfel de idei, vrednice să intre în folclorul studențesc, Mircea Cartojan era un tip chibzuit și cumpănit, cu simțul sacrificiului individual pe altarul învățământului matematic, care nu numai că nu alerga, precum amicul Dobrescu, după fete, dar avea și o filozofie un pic misogină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]