3,418 matches
-
acum împărăția-i toată de taină și fior e-a mea Și-nveninata-i vrăjmășie e cucerita mea podoabă. Capitolul XXI SIMBOLIȘTII "VIEAȚA NOUĂ" Simbolismul s-a născut în mediile "nesănătoase", fie la socialiști, cu proletari suferind de ftizie, trăind în mahalale zdrobite de ploi, fie la aristocrații cu simțurile delicate, sensibile la parfumul florilor și fragilitatea bibelourilor, la oamenii cu "nervi", într-un cuvânt. De aceea proletarul Traian Demetrescu se apropie de prețiosul Macedonski. Până acum poezia fusese apăsată de heinismul "Junimii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mult de etimologie, deoarece prezintă unele lacune lingvistice, dar în același mod este purtător al unei orientări de sens. Este vorba de cel „corupt” ca de cor-ruptum, adică de „inimă zdrobită”, inimă frântă, care în mod obișnuit indică o inimă zdrobită de durere pentru moartea persoanelor dragi sau admirate. Dincolo de această notă lingvistică, este interesant să reluăm această idee a coruptului ca pe a aceluia care are o inimă zdrobită, dar nu în sensul nostru modern obișnuit care vede în inimă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
dragi sau admirate. Dincolo de această notă lingvistică, este interesant să reluăm această idee a coruptului ca pe a aceluia care are o inimă zdrobită, dar nu în sensul nostru modern obișnuit care vede în inimă viața afectivă. Inima poate fi zdrobită într-o manieră mult mai amplă decât afectiv și psihologic, cu scopul de a recupera un sens mai larg al inimii. În tradiția ebraico-creștină, de exemplu, termenul pe care noi îl traducem cu „inimă” este unul dintre cele mai folosite
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
profundă decât cea a lui Creon. Antigona, în numele acestei legi scrisă în inimă nu ascultă de legile pozitive și se prezintă ca unul dintre primele exemple dramatice de neascultare civilă nonviolentă. Din acest punct de vedere, e evident că inima zdrobită pe de o parte devine chemarea în cauză a omului în integritatea și totalitatea sa: este centrul său personal, conștient, inteligent și liber, cu alte cuvinte este responsabilitatea sa de a fi chemată în cauză, ca pe o realitate care
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
său personal, conștient, inteligent și liber, cu alte cuvinte este responsabilitatea sa de a fi chemată în cauză, ca pe o realitate care s-a distrus, activând un proces de degenerare și de descompunere. Pe de altă parte, inima se zdrobește când nu sunt ascultate legile nescrise, adică acele intuiții spirituale și morale care fac să izvorască înăuntrul nostru discriminările cele mai originale „ca drept/greșit, bun/rău, nobil/rușinos, care, departe de a fi făcute valide de dorințele noastre, de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
luate de la alții. Marea este Întîi un instrument al justiției divine, apoi un imperiu de Încîntare, un loc misterios, un farmec nenumit, un vast spațiu de elemente sublime: „Tu, singură, o, mare, puternică, adîncă, Teribilele flote le-neci sau le zdrobești, Trufia omenească tu crud o umilești, Ca cerul, pentru lume tu ești streină-o, mare, Ai altă destinată, imperiu de-ncîntare! Frumoasă, rîzătoare, plăcută-n timpul lin, Sublimă, impozantă, cînd timpii aspri vin, În zi, În noapte, seara, În alba dimineață
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a sugera o agresiune În valuri și o rezistență de granit. Nici una din marile comparații romantice nu lipsește. Ele au ceva grandios și năprasnic: „Ca o stîncă naltă Ce din vîrf de munte saltă, Tună, se rostogolește, Cade, rumpe și zdrobește Codrii vechi din a sa cale PÎnă-n fund, În fund de vale, Astfel crunt ostașul meu...” Arta antitezei (Fiul Romei, de o parte, și nisipurile, codrii mișcători, hidra, negurile năvălitoare de cealaltă parte) angajează, dar Într-o mică măsură, și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a elementelor. Acelea ce definesc sentinela romană, mitul, cu alte cuvinte, al trăiniciei hotarelor și al eternității ființei naționale, vin din lumea simbolurilor consistente și grandioase: falnic, tare ca un leu, stînca naltă, glasul ei tună, prăvălită - ea rumpe și zdrobește etc. La aceste imagini ale durității și forței, se asociază altele venite din aceeași sferă a maiestății triumfale: vulturul ce se rotește deasupra eroului și poartă cu el un memorabil dialog, calul magnific care „turbă, mușcă, sare”, În fine, scutul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
libertății, Le presarăm la răspântii; crescând, Înflorind să le arate drumeților Căile drepte către grădina cea mare Plivită de rănile-amare ale scaieților. (Ă). (Ben CORLACIU. - Suntem grădinarii cuvântului. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.). „Tovarășe! cu pumnul voințelor să zdrobim normele ce ieri au fost o victorie Maiul aducă pe grafic noi cifre Și ziua cu zi Și anul cu an Să ne aducă mai aproape cu adevărata noua singura omenirii istorie. (Toma GEORGE Maiorescu - Voința În mai. În: Flacăra
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și ploi, prin Înfrângeri și victorii - Dar nu merge cum vreți voi, vânzătorii, trădătorii, către foame și război: se-nvârtește roata morii, da-nainte, - nu-napoi! (Ă) Se-nvârtește roata morii chiar așa precum ziceți, dar pe voi, provocatorii, vă zdrobește sub lopeți». (Ioanichie Olteanu, Roata morii, În Almanahul literar, Cluj, an.1, 1949, nr. l, p.69). Olteanu a așezat În mijlocul poemului un cunoscut motiv de ținută lăutărească, dezbrăcându-l Însă de superficialitatea originară și ridicându-l la valoarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Roata morii, În Almanahul literar, Cluj, an.1, 1949, nr. l, p.69). Olteanu a așezat În mijlocul poemului un cunoscut motiv de ținută lăutărească, dezbrăcându-l Însă de superficialitatea originară și ridicându-l la valoarea de simbol al istoriei care zdrobește În mersul ei Înainte pe toți călăii popoarelor. O valorificare a datelor folclorului țărănesc și muncitoresc recent este evidentă În poemul intitulat Cântecul despre Doftana - al Ninei Cassian, ori În unele dintre cele mai izbutite părți ale poemului de mari
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pus deci În centrul preocupărilor sale Înfățișarea elementului esențial: superioritatea morală a comuniștilor. (Ă). Această Încredere trece ca un fir roșu prin Întregul roman. (Ă). De aici, din această Încredere În victoria clasei muncitoare, le vine comuniștilor puterea de a zdrobi cu superioritatea lor morală pe călăii lor, de a respinge provocările acestora. (Ă). Comuniștii sunt oameni În deplinul Înțeles al cuvântului. Ei iubesc și urăsc cu putere, iubesc oamenii și urăsc pe dușmanii omenirii. (Ă). Căci, În fond, care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Începînd cu 109 î.I.C., cimbrii și teutonii devastează Galia și înving numeroase armate romane. Trimiterea consulului Caius Marius pune capăt distrugerilor: după ce a săpat un canal pentru a facilita aprovizionarea trupelor sale dinspre mare, Fossae Marianae (Fos-sur-Mer), Marius îi zdrobește pe teutoni la Aix-en-Provence în 102 î.I.C. Profitînd de tulburări, volcii tectosagi din Toulouse se răscoală în 108 î.I.C., dar sînt învinși de Quintus Servilius Caepio, care profită de aceasta pentru a le prăda templele și a le
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Jupiter sînt specifice Galiei. Zeul roman poate fi asimilat cu Taranis, zeul galic al tunetului și al roții. În regiunile din nord-est, el este onorat mai ales prin coloane care au în vîrf un zeu îmbrăcat ca un călăreț zdrobind un monstru. Îl mai găsim încă tronînd în vîrful stîlpilor de tipul "stîlp al navigatorilor" de la Paris sau de tipul monumentului din Yzeures (Indre-et-Loire). Această reinterpretare a zeului roman este de asemenea evidentă în ceea ce-l privește pe Mercur, căruia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Probus, pacea pare să revină, dar este foarte relativă. Barbarii sînt încă foarte agitați și sînt necesare intervenții frecvente. Mai ales, țara este străbătută de bagauzi, bande rătăcitoare de țărani ruinați, de dezertori, de sclavi fugari. În 285-286, bagauzii sînt zdrobiți, dar această formă de rezistență contra puterii rămîne endemică pînă în secolul al V-lea. În sfîrșit, riscurile de uzurpare continuă să existe: Carausius, însărcinat cu protecția coastelor Mării Nordului și ale Mării Mînecii, ia puterea în 286 și controlează coastele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cărora regii au fost obligați să le distribuie pămînturile fiscului ca beneficiu, pentru a-și asigura fidelitatea lor, și ai căror șefi naturali sînt cei din serviciile regale: *primarii palatului. În 687, aristocrația din Austrasia, condusă de Pepin d'Herstal, zdrobește trupele regelui Neustriei la Tertry, în apropiere de Saint-Quentin. Dinastia merovingiană, sub supravegherea primarilor palatului, a fost menținută. Nu era decît o amînare. Dar peripețiile istoriei politice nu trebuie să ascundă o realitate mult mai profundă. În Galia francă, precum
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1291, ultimul loc creștin în Pămîntul Sfînt, Saint-Jean-d'Acre, cade în mîinile musulmanilor. Chiar în interiorul regatului, primele dificultăți economice sînt însoțite la sfîrșitul secolului al XIII-lea de violente tulburări sociale în orașele din nord și, în 1302, milițiile flamande zdrobesc cavaleria franceză la Courtrai: semn precursor pentru alte dezastre. În 1314-1315, după moartea lui Filip cel Frumos, a cărui domnie autoritară suscitase numeroase nemulțumiri, revolte nobiliare se produc în toată țara. În sfîrșit, rapida succesiune la tron între 1314 și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
O Sută de Ani în secolul al XV-lea. În Anglia, Henric al V-lea, devenit rege în 1413 și provenit din noua dinastie de Lancaster, vrea să-și apropie nobilimea și îi oferă aventura franceză. Succesele sînt fulgerătoare. El zdrobește nobilimea franceză la Azincourt în 1415, cucerește Normandia și se apropie de Paris. Războiul civil paralizează Franța, mai ales după asasinarea lui Ioan fără Frică de către armagnaci în 1419. Cu sprijinul noului duce de Burgundia, Filip cel Bun, Henric al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Carol Quintul semnează un nou armistițiu cu Henric al II-lea. Dar un an mai tîrziu, noul rege al Spaniei, Filip al II-lea, soț al reginei Angliei, Maria Tudor, decide să invadeze Franța. Armata spaniolă, plecată din Țările-de-Jos, îi zdrobește pe francezi la Saint-Quentin la 10 august 1557, dar Filip al II-lea ezită să se îndrepte spre Paris și nu-l poate împiedica pe François de Guise să ia Calais englezilor. Epuizați din punct de vedere financiar, adversarii semnează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a francezilor și îl face pe Henri de Guise, susținut de frații săi, ducele de Mayenne și cardinalul de Lorena, să semneze cu Filip al II-lea un tratat, conform căruia regele Spaniei promite să ajute financiar Liga pentru a zdrobi în Franța gruparea protestantă. Henric al III-lea încearcă să facă față situației. Dar trupele regale sînt bătute de Henric de Navarra la Coutras, în noiembrie 1587, în vreme ce, cîteva zile mai tîrziu, Henri de Guise învinge o altă armată protestantă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care o consideră necesară pentru salvarea regatului și exigențelor căreia îi subordonează întreaga politică internă. Prima sa grijă este să asigure în tot regatul autoritatea regelui, străduindu-se să supravegheze și să dirijeze opinia publică, trimițînd comisari în provincie, zdrobind fără menajamente toate opozițiile. Comploturile nobiliare, cu atît mai grave cu cît complotiștii caută sprijin pe lîngă habsburgii din Spania, sînt dejucate, iar autorii lor eliminați: ducele de Montmorency în 1632; contele de Soissons pe punctul de a reuși, dar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
britanic l-ar slăbi pe acesta și ar adăuga ceva propriei sale glorii. Astfel, se angajează în mai 1798 în expediția din Egipt, pe care se aștepta să o găsească ușoară. Dar, la Abukir, la 1august 1798, flota engleză o zdrobește pe cea franceză, expediția este încheiată și, pe continent, Anglia pune pe picioare o altă coaliție. Atunci asistăm la o dublă mișcare hazardată. Bonaparte reușește să părăsească Egiptul, să scape navelor engleze, să fie la Paris la 16 octombrie 1799
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
către Anglia; în 1810, el se căsătorește cu Marie-Louise, fiica împăratului Austriei, și intră astfel în concertul familiilor domnitoare europene. Zenit aparent al acestei traiectorii, anii 1810-1811 disimulează și cele două dificultăți care totuși anunță declinul. Încă din 1805, Anglia zdrobise flota franceză la Trafalgar și ruinase orice proiect de debarcare. Lupta nemaiputînd fi decît economică, Napoleon, prin decretele de la Berlin (noiembrie 1806) și de la Milano (decembrie 1807), închidea coastele europene mărfurilor engleze. Dar mai trebuia ca această "Blocadă continentală" să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autoritar recurgînd la decrete-lege. Partidul comunist a aprobat pactul germano-sovietic. El votează creditele de război, dar, chemat la ordine de Internațională, atacă, de pe la sfîrșitul lui septembrie, "războiul imperialist". Guvernul replică prin dizolvarea partidului și printr-o represiune severă. Polonia este zdrobită în trei săptămîni. Pe frontul de vest, operațiunile rămîn limitate. Germania așteaptă momentul. Aliații nu vor să-și asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina Germania prin blocadă. Acest "război caraghios" afectează moralul maselor, care ajung într-o
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]