4,773 matches
-
fecunditatea universală. În acest caz, zeii meteorologici (trăsnetul, furtuna, ploaia) și genezici (taurul) își pierd suveranitatea absolută, nu mai sunt creatori cosmogonici, ci "fecundatori și procreatori în ordinea biologică", iar "hierogamia devine funcția lor esențială"431. Substratul mitologic (Oana / Marea Zeiță) se împletește cu credințele din mitologia românească; Oana amintește de fata de uriași (din studiile lui Marcel Olinescu) care fură copilele oamenilor de rând și le ține în poala sa. Fiecare personaj aduce cu sine o mitologie; de Oana se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor și mătrăguna au caracter magic 437. Portretul Ancăi Vogel reflectă ipostaza degradată a zeiței, prin căderea în timpul și spațiul profane: "Arăta o femeie de vreo 50 de ani, mare, mătăhăloasă, cu obrazul lătăreț, tăiat de zbârcituri adânci, cu gura enormă, cu grumazul scurt și gros, iar părul cenușiu îl purta tăiat scurt, aproape băiețește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trag, că, în zilele noastre, oamenii sunt aproape orbi. Iar ca să-i vindece, nu e alt mijloc decât să-i învețe să privească operele de artă, și în primul rând sculpturile"482. Reîntrupare a Zamfirei, ea învață lumea să vadă Zeița în sculptura Oanei și îl învață pe Darvari "să nu se mai lase vrăjit de aparențe" (episodul în care Marina i se arată, pe rând, de douăzeci și de șaizeci de ani). Grupul Vasile I. Borza - Vasile Economu - Lixandru V.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dincolo"545. Relația de sinonimie - creată prin intensiune - dintre prenume și supranume (Leana-Văduva-Îngerul Morții-Persephona; Adrian-Poetul-Îngerul Morții-Dionysos; asemănarea celor doi cu Îngerul Morții, prin oglindire înseamnă recuperarea stării de androginie) are funcție semnificativă 546. Celălalt supranume al Leanei este Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei), menționat de Eliade în însemnarea din 30 noiembrie 1959 a Jurnalului inedit 547. Dacă în Întoarcerea din Rai numele este o modalitate transparentă de redare a frumuseții și măreției femeii iubite asemănătoare unei zeități, în nuvela În
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și invers. Numele ei de împrumut, Zamfira, trimite la străbunica ei care ajuta oamenii să vadă (episodul Arghira din Pe strada Mântuleasa...); tot astfel, Marina învață oamenii să vadă, privind operele de artă. La prima întâlnire cu Manole, aduce tabloul zeiței - Oana din Pe strada Mântuleasa... - lăsându-le exact un an să-l privească. Când revine, pare tuturor cu douăzeci de ani mai tânără. Pentru cel care știe să privească (în acest sens, lectorul este atenționat prin marcarea grafică a semnificanților
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Frusinel Chiperii se înscrie între două limite: infernul căruia, fără voie, a sortit-o doctorul cu nume înrudit și pământul cu reprezentantul său, Dumitru. (Numele poate fi raportat la etimonul său - tradus încă din antichitate prin "pământul-mamă" - și la zeița lumii vegetale, Demeter conotând renașterea ciclică a naturii 777, așa cum personajul își redobândește, în fiecare an, din primăvară până în toamnă, tinerețea și frumusețea). Emanuel Albini, anchetatorul care admiră capacitățile imaginative ale lui Aurelian Tătaru și ale lui Filip Zalomit, este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se realizează în același timp sacru, noaptea de Sânziene; ca în cazul lui Ștefan Viziru sau a lui Aurelian Tătaru, ieșirea din Istorie este imaginată ca o "coborâre", o ieșire "posibilă doar pe poarta morții, sub imperiul lunii și al zeiței Diana"911. Capitolul 5 Considerații finale Dorindu-se autorul "unei opere, iar nu numai ca istoric al religiilor, exeget al miturilor sau romancier", echivalând imaginația literară cu imaginația mitică, imaginația literară cu munca științifică (analoage structural și "perfect compatibile"), convins
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numelui-mit, Elefterescu trebuie să-și asume mitologia prințului Siddharta (al cărui nume înseamnă "cel care și-a ajuns scopul"), Bodhisattva ("Ființa menită Trezirii"), "Trezitul" (buddha) pentru a-și cuceri libertatea interioară. Eliade folosește mitonime pe care le recreează: Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei) în text, întruchipare a lui Orfeu, și Leana, reprezentare a eternului feminin al basmelor românești, Ileana Cosânzeana (În curte la Dionis, Elena se asociază Înțelepciunii coborâte din cer, Ennoia). Alteori, Eliade desacralizează mitonimul, prin adăugarea de sufixe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1997, p. 357 (nota nr. 2). 10 Matei Călinescu, op. cit., p. 64, nota 26; Pentru lexemul Sânziene, deși are în vedere demonstrațiile filologice care stabilesc etimonul sanctus dies Johannis, stabilește etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
decât lumina acestei limpeziri; nici nu e de fapt o imagine propriu-zisă, căci nu prezintă în lumină chipul reflectat al frumosului nevăzut, așa cum iubirea - "în pura-i goliciune - unica ei splendoare" - nu îmbracă "straie de imagini", ci se arată "asemenea zeiței ieșită ideală/ Din spasmele cu spume ale eternității"68. Ea e forma de manifestare posibilă a nemanifestatului, chipul în care inaparentul trece prin lumină și dă sens tuturor celor ce apar limpezite ca frumusețe a lumii. Este lumina suprafirească din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încă nu este, urmează să fie, precum urma care se formează, a pre-ființării fără de chip? Nu e însă aceasta imaginea nevăzută, viitoare, a ceea ce va fi, poate să fie, așa cum "se-ntâmplă/ câte o toamnă cu suflet și mâini de zeiță tăcută,/ se-ntâmplă, știam, o dată într-o vecie,/ câte o toamnă în care nimeni nu mai cunoaște pe nimeni,/ în care viorile mint și te fură oglinzile,/ în care cuvintele umblă cu fețe și măști"? Imagine a întâmplătorului, a ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
termen nou, prin adăugarea de identificatori de natură conceptuală. Nu includem în această clasă termeni designativi formați prin metonimie: numele zeului pentru noțiunea desemnată - eolian (Eol, zeul vântului), ermetic (Hermes), niobiu (Niobe, fiica lui Tantal în mitologia greacă),vanadiu (Vanadis, zeiță din mitologia scandinavă), toriu (Thor, zeul al războiului în mitologia Nordului); numele locului de proveniență pentru obiect/ materie primă - baionetă, bauxită, galiu, siamez, șampanie - (Bayonne, oraș situat în sud-vestul Frantei; Baux-en-Provence, comuna franceză unde a fost descoperită bauxita; Galia; Siam
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sensul de aer, iar verbul tereia avea înțelesul "de a conține". Este modelul preconceptual al constructului arteră (anticii credeau că arterele conțin aer, dat fiind faptul că erau goale la cadavre). Carcinos(-nus) însemna Zodia Racului. Vennus, Venneris s.f. (Venus, zeița dragostei) a devenit matricea a numeroase metafore conceptuale și terminologice, utilizate în titrare sau în ramura medicală, de regulă, în structuri binare: venerologie (cf. fr. vénéréologie); en. venereology etc. V.4. Regnul animal Mai puțin numeroase decât modelele minerale sunt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul Iunonei Moneta) termenul circulând în economia actuală în limba italiană (it. moneta bassa). Există în terminologia franceză/ panlatină aproximativ 17 constructe metaforice, formate în baza modelului moneta; monedă comercială (fr. monnaie commerciale; es
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s.m.; en. infantilism); iod(o)- "iod" (cf. gr. iodes, ίοειδής, - ές adj. "violet, sobru"): ro. iod (cf. fr. iode s.m.; en. iodine); irid(o)- "iris" (cf. gr. iris, iridos, ϊρις, ϊριδος s.f. "curcubeu, haloul unei stele"; lat. Iris, -idis s.f. zeița Curcubeului): ro. iridiu (cf. fr. iridium 192; en. radioiridium); irigo- "irigație" (cf. lat. irrigo,-are vb. "a uda, a scălda"); iteo- "salcie" (cf. gr. itea, ίτέα, -ας s.f. "salcie"); -ită "inflamație" (cf. gr. -(i)tis, -τις sufix. nominal); iugum - "jug
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
en. thelitis); tensio- "tensiune" (cf. lat. tensio,-onis s.f. "tensiune"): med. ro. tensiune s.f. (cf. fr. tension s.f.; en. tension) tenso- "alungire" (cf. lat. tensus, -a, -um "încet, alungit"); teo-/te- "zeu, divinitate" (cf. gr. θεός, -ου s.m./s.f. "zeu, zeiță"): teofilină s.f. (cf. fr. théophylline, s.f.; theophylline); -terapeut "terapeut" (cf. gr. θεραπευτής, -οϋ s.m. "servitor; însoțitor; terapeut); terato- "monstru" (cf. gr. τέρας, -ατος s.n. "semn, semnal de teamă trimis de zei"; lucru extraordinar; monstru): med. ro. teratom s.n. (cf. fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de viață. Mai nou, el este de asemenea revoltat. Împotriva lumii adulților, împotriva unei societăți pe care o consideră "viermănoasă, degradată, sufocantă. Stoarsă de vlagă sub jugul imbecil al educației, chipurile, sănătoase.138" Cuvintele îi aparțin Juliettei Gréco, supranumită "muza", "zeița din Saint-Germain-des-Prés", dar care arăta atunci mai curând ca o mâță jupuită, ca "o larvă grunzuroasă și îngălată", decât ca o vedetă. În timpul războiului, tânăra fusese arestată, ținută prizonieră la Fresnes și torturată. În 1945, mama și sora ei s-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de la o aventură la alta, înmulțind cuceririle amoroase. Stingo este convins că a aflat în Leslie, ca prin minune, o "femeie căreia nu-i pasă de oribilele convenții și servituți ce afectează cultura noastră ipocrită". A descoperit în sfârșit o zeiță a iubirii pură și sculpturală. În orice caz, în privirea ei, atunci când se cufundă în cea a tânărului, scânteiază o "destrăbălare neînfrânată de târfă păgână". "Aprig de fierbinte, combinând provocarea directă cu așteptarea", privirea ei "invita direct, ca un arcan
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Era limpede că părinții lui Leslie erau foarte înstăriți, iar lui Stingo îi trece fără să vrea prin minte "imaginea fugară a căsătoriei". Minnie, o servitoare negresă mărunțică, îl întâmpină cu căldură, iar peste puțin timp își face apariția și zeița sa, cu chipul înflăcărat și arătând superb în rochia de jerseu negru care i se mula pe trup. Celor doi porumbei li se alătură curând părinții fetei, pentru un aperitiv. Însă lui Stingo aproape că i se taie picioarele de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lui Leslie, dar "nu era nimic de făcut. În afara cavității ei bucale căscate și a limbii prodigios de active, ar putea fi tot atât de bine îmbrăcată în pieptar de zale, într-o armură întreagă". Dacă tânăra era într-adevăr încarnarea unei zeițe antice, nu era aceea a Venerei născute din unde, ci mai curând a Minervei, care ieșise împlătoșată din țeasta lui Jupiter, gata să se războiască cu el! Asemenea unei adversare de temut, tânăra respinge toate incursiunile asaltatorului ei, indiferent dacă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și mai multă seriozitate, extrem de prestigiosul Lacan, care combină psihanaliza cu structuralismul și lingvistica, exercită o mare influență asupra cercurilor intelectuale franceze. Eros a triumfat în spirit și limbaj. Eros își atrage în egală măsură toate privirile, încarnându-se în noile zeițe ale dragostei, cele care vor fi numite de acum înainte cu referire la bombele atomice sau teroriste care explodează fără contenire în aceste timpuri zbuciumate "bombe sexy". În Franța, televiziunea nu cunoscuse încă decât o înflorire moderată, dar starurile și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din tre cele mai importante puncte istorice ale timpului iar ast ăzi unul din frumoasele complexe arhitectonice ale lumii antice, către care se îndreaptă tot mai mulți interesați în activitatea de cercetare, mai ales. În mitologia greacă, Atena este și zeița înțele pciunii, nebiruită în războaie, protectoare a artelor frumoase, a științei și a meșteșugurilor, ocrotitoare a ora șelor, născută, după legendă, din capul lui Zeus, gata înarmată cu scut, coif, lance și platoșă. Emblema zeiței Atena era bufnița, simbolul înțelepciunii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mitologia greacă, Atena este și zeița înțele pciunii, nebiruită în războaie, protectoare a artelor frumoase, a științei și a meșteșugurilor, ocrotitoare a ora șelor, născută, după legendă, din capul lui Zeus, gata înarmată cu scut, coif, lance și platoșă. Emblema zeiței Atena era bufnița, simbolul înțelepciunii. La romani ea s-a numit Minerva. Despre Athos se știe că este un munte în Grecia, în Peninsula Calcidică, locul unde se află o mulțime de mănăstiri ortodoxe, existente încă din secolul al XĂlea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
parte nemijlocit la acțiune. Încă din primul act își fac apariția locuitorii cavernelor care s-apropie, când încet, când aproape târându-se (I, p. 42). Sunt Than și Li, cele două ființe ciudate reprezentând parcă o corcitură/ de monstru și zeiță, creaturi observate mai demult de Prometeu (I, p. 33). Titanul i-a învățat să râdă, să umble drept, cu fruntea sus și să vorbească tocmai pentru că le-a intuit spiritualitatea latentă (Eu am simțit că poartă un suflet ca și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care erau reduși inițial ( S-aprind lumina minții în ochii ce sticlesc,/ Să fac din fiară omul pe care îl râvnesc ! - I, p. 34). Nimfa Eromeni, soția lui Prometeu, le arată acestor viețuitoare încă șovăielnice în exprimare însemnătatea focului, iar zeița Themis, mama titanului, se îndură la rândul ei de niște făpturi sărmane, îngemănate-n roi (Veniți ! Întindeți fruntea spre ziua ce vă cheamă !/ Vă scuturați de noaptea ce umerii v-a frânt,/ Vă dezlipiți privirea de umedul pământ - I, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]