4,648 matches
-
când, scurmând omătul pentru nevoile mele pisicești, am dat de pământ cât se poate de cald. À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte heterotrofe care Încearcă dedesubt să depolueze, să demineze cu ghilimele - deși tot de un fel de deminare e vorba -, mediul cu care noi, oamenii, ne războim. Cam prostește. Vezi, Cristi, ce Înseamnă o pisică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un adaos de munci grele. Și cu cât roboteam mai trudnic, cu atât eram mai muritori de foame. Am cercat să nempotrivim și-am urzit o răzmeriță. Atunci, no au înhățat un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai vechi decât cel din Delphi. La ieșirea din vale, drumul traversează câmpia înverzită de la Platamonas care marchează intrarea în Macedonia și în Grecia de Nord. După vreo două ore de mers, am ajuns la mănăstirea Sfânta Parascheva, un locaș zidit în stâncă. Se spune că pe când trebuia să se construiască o cale ferată care să traverseze muntele, au dat de icoana Sfintei Parascheva. Considerându-se un semn divin, s-a hotărât să se construiască o mănăstire pe locul acela. De
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu patronul "Pogorârea Sfântului Duh"; aceasta s-a început pe la anul 1840 și s-a sfârșit după doi ani când s-a și sfințit; în timpul acela era 160 de călugărițe 35. După ce pleca de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult soare nu răzbătea în încăperi. În curte, alături, se humuia un bordei pentru troacă, pentru așezatul lemnelor sau chirpiciului; în alt loc se zidea un cuptor pentru vară; lângă casă, cușca câinelui, paznic slăbănog și răbdător 37[...]. La vremea aceea Ipoteștii aveau 18-20 de case; era deci un cătun cu nu prea mulți oameni, ocupați cu munca la câmp, unii dintre ei chiar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
am propus un târg și am reușit, ca în schimbul sumei de 40000 lei să ne cedeze locul. Trebuia să mai mutăm și un hambar mare, ce se ridica în fața casei. După facerea actului am obținut locul. Am hotărăt atunci să zidim o casă nouă. Cea veche fusese din vălătuci și acoperită cu șindrilă și bucăți de tablă. Păstrând înfățișarea exterioară și împărțirea interioară [eronat, n.n.], am zidit o casă cu fundația de piatră și beton, cu pereții de cărămidă și acoperișul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se ridica în fața casei. După facerea actului am obținut locul. Am hotărăt atunci să zidim o casă nouă. Cea veche fusese din vălătuci și acoperită cu șindrilă și bucăți de tablă. Păstrând înfățișarea exterioară și împărțirea interioară [eronat, n.n.], am zidit o casă cu fundația de piatră și beton, cu pereții de cărămidă și acoperișul de tablă zincată. La început ne gândeam să facem un muzeu, dar nu aveam nimic de la Eminescu. S-a făcut un mobilier redus cu mese, scaune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
timp tot felul de reportagii ale unor vizitatori la Ipotești cu aprecieri departe de adevăr. Cu prilejul "Zilelor Eminescu" s-a scris mai mult și chiar în Scânteia din 15 iunie a.c. se spune că abia în 1950 s-a zidit casa memorială. Doresc să se cunoască adevărul și pun mărturie vârsta mea de aproape 85 ani. Petre Irimescu, profesor pensionar 81 Sigur, Petre Irimescu a avut meritele lui, incontestabile, mai ales pentru zbaterile și insistențele sale în legătură cu biserica și casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci 4. Un act din 10 aprilie 1902, trimis la Protoierie, oferă cea mai plauzibilă mărturie a ctitoririi acestei biserici, și anume că e zidită în locul celei vechi care era de bârne cu lut de o vechime foarte mare clădită de niște călugări în mijlocul pădurei cu lemn de paltin și temelie de peatră 5. Că lucrurile s-au petrecut astfel, stau mărturie alte câteva informații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cascada unui pârâu; liane și flori de apă să încunjure cu vegetația lor corpul meu și să-mi strățese părul și barba cu firele lor... și-n palme-le-mi întoarse spre izvorul etern al vieței, "soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve și să mă unească cu întregul naturei 57 [...] Se poate închipui un Eminescu-copil, adormit în raiul său terestru, împreună cu iubita de la Ipotești, sub teiul preferat din preajma lacului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ticluiau. Era vremea când făceau din coji de nucă car cu boi și înhămau la el culbeci bătrâni cu coarne, când Ilie îl citea pe Robinson și i-l povestea cum numai copiii știu să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe cuptorul uns cu humă/ [...] Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel,/ Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
veșniciei." Grigore a fost unul dintre marii apărători ai limbii române, cronic agresată dincoace de Prut, dar mai ales dincolo, unde i se contestă până și numele. Formulările sale aforistice sunt întrutotul memorabile: Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia și Limba Română". Sau: " Aș putea să îndur toate nenorocirile revărsate asupra țării mele, afară de una singură: asuprirea limbii strămoșești (...) Toate zilele mele izvorăsc și se înalță din adâncul și din puterea Limbii Române..." Ultima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ajuns să se vâneze iepuri importați din România, apoi taman asta încearcă să prevină autorul la noi, martor cu pix al împuținării viețuitoarelor și strâmtorării habitatelor din spațiul mioritic. Orice expediție vânătorească devine, astfel, o călătorie inițiatică, la care cei zidiți între membranele de beton ale blocurilor-dormitor (multe construite de inginerul Sardino...) n-au acces decât prin literatură. Așa îmi iau îngăduința să înțeleg invitațiile la expediții cinegetice cutezate în noua carte semnată de Luigi Sardino... * C ercetând vechile scrieri consacrate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unele producții personale ori culese din lumea culturii, cum ar fi acestea: Veniți creștini la rugăciune Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi strălucitoare; Dar câți creștini le calcă pragul În zilele de sărbătoare?. Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Să mi-ți răsăriți Până mi-or gătire Cuptoare de pâne, Nouă buți de vin, Nouă de rachiu, Și-o văcuță grasă, Din ciread-aleasă, Să-i fie de masă... Roagă-mi-te, roagă De-ăi șapte zidari Zidul să-l zidească Și ție să-ți lase Șapte zăbrelui: Pe una să-ți vină Colac și lumină; Pe una să-ți vină Izvorul de apă, Dorul de la tată; Pe una să-ți vină Miroase de flori, Dor de la surori; Pe una să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Nu se recurge la rituri sacrificiale doar pentru a sărbători evenimente religioase; și întemeierea unui oraș, construirea unui pod sau a unui edificiu important prevăd jertfirea unei ființe omenești sau a unui animal domestic. Se poate ajunge chiar până la a zidi o femeie însărcinată. Nimic din ceea ce trăiește nu poate să rămână astfel dacă nu i se conferă viață și suflet, cu ajutorul sacrificării unei alte vieți. Numai o moarte violentă poate să garanteze asta, dat fiind că se întrerupe o existență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trezească; aș vrea ca, la fel ca altădată, mâinile ei să-mi îngrijească arsurile. Mă întorc acasă cu mare greutate și mi se pare c-o văd, oriunde, în jur: când după un stejar, când lângă fântână. Trupul îi e zidit în aer, și la fiecare pas întâlnesc urme ale prezenței ei. Nu reușesc să-i accept dispariția definitivă; în fiecare zi mă iluzionez c-aș mai putea s-o regăsesc lângă patul meu, pe când îmi întinde filtrele ei magice care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pedagogului de-a ajuta educatul să atingă nivelul său maxim de performanță, suportam o discriminare. Dar aceasta e doar o reinterpretare a amintirilor din perspectiva unei relatări centrate pe fenomenul discriminării. O reintrare în posesia propriei vieți pe-o ușă zidită de foarte curând. Dar cartea a fost și-a rămas fereastra mea către libertate. După atâta lectură, credința că aș putea scrie și eu, apăruse firesc. Fiecare uzină și școală organizau câte-un cenaclu de poezie. Liceele își făceau titluri
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În Moldova, Însoțit de numeroși luptători credincioși lui, devine domnitor al Moldovei, În 1359, refuzând recunoașterea suveranității regelui Ungariei. El a stabilit hotarele spre nord și răsărit, cuprinzând cea mai mare parte a teritoriului etnic românesc dinspre răsărit. Bogdan a zidit la Rădăuți o biserică din piatră, În locul uneia mai vechi din lemn, unde mormântul său se vede și astăzi. Fiii voievodului Sas, nepoții lui Dragoș-Vodă, se reîntorc În Maramureș, după Înscăunarea lui Bogdan ca domn al Moldovei, reluându-și proprietățile
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
locului, iar textele sunt scrise În limba română. Inscripția de le intrarea În biserică arată anul zidirii, 1400, și anul 1822, când a fost reînoită.cătune dependente de Apșa de Mijloc au biserici din lemn: cea din Joseni a fost zidită În 1448, cea din Suseni, În 1561. În anul 1930, Întregul protopopiat trece sub jurisdicția Episcopiei greco- catolice rutene, de la Muncaci. Înainte de război, Apșa de Mijloc avea 5.602 locuitori, iar În zilele noastre circa 6.700, români În proporție
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Bisericii romane: "acolo unde este Biserca, acolo se află Roma" (ubi ecclesia, ibi Roma), așa cum se obișnuia să se spună. Totuși, Evangheliile nu vorbesc despre Biserică. Faimoasa frază atribuită lui Iisus Hristos: "Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea" (Matei 16, 18) este foarte controversată (de fapt, remarca este de două ori spirituală, întrucât ar fi primul joc de cuvinte universal cunoscut!74), până într-acolo încât unii exegeți dezbat încă asupra intenției lui Hristos de a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Mai pot fi amintite însă și alte nume care au marcat această perioadă. Mihail Psellos, care deja poate fi considerat un produs al acestei timpurii mișcări renascentiste bizantine, recunoaște filosofiei clasice grecești putința de duce la cunoașterea naturii „așa cum a zidit-o Creatorul”, și implicit valoarea ei pentru teologia naturală. Ioan Italos, discipol al lui Psellos, este autorul care a dus cel mai departe valorizarea culturii clasice, însă a făcut-o supralicitându-i importanța în raport cu valorile teologiei creștine, fapt ce a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
trupurile de la toată imăciunea de carne și de duh și vei da-ne fără vină (DDL.1679: 59-60) c. și-n ceastă zî de astăz aispodobitu-ne cereștiloru-Ț și fără moarte taine (DDL.1679: 99) d. Doamne Dumnezăul nostru, Carele ai ziditu-ne și ne-ai adus în viața aceasta (DDL.1679: 113) e. Iară când veni împlutura vremilor, ai grăitu-ne cu Sângur Fiiul Tău (DDL.1679: 123) (26) a. și i-ai mântuitu-i-ai(PH.1500−10: 16v) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pătură și puteam dormi, eu lângă mama mea. Cum era viața? Dar, vă spun, eram foarte mulți, vreo 24.000 de inși... De fapt, acest lagăr era construit pe cimitirul evreiesc: erau pietrele de morminte... Deci ghetoul din Cracovia era zidit pe cimitirul evreiesc! Dar ghetou Însemna că familiile erau Încă Împreună. Totuși, Încetul cu Încetul, au Început să despartă familiile, o parte au fost duși la Auschwitz, unde erau - după aceea am aflat -camere de gazare, iar oamenii care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Maramureș - pe el nici nu l-am văzut. Eram așa de amărâtă... Două cutii mari pentru păpuși erau pline cu medicamente, că evreii erau deja alungați din spitale și se pare că au pus paturile aici, unde acum s-a zidit un templu - eu n-am fost niciodată acolo. Și atunci au venit să dea fiecare ce are, pentru că acolo trebuia să pună bolnavii evrei care fuseseră dați afară din spital. Și fratele meu a preparat tot ce a avut, medicamente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]