35,068 matches
-
sintetizați de formele de viață marine, cel mai răspândit compus fiind iodometanul. Cantitatea totală de iodometan produsă anual de mediul biogenerator marin este de 214 kilotone. Iodometanul volatil este descompus prin reacții de oxidare în atmosferă, instaurându-se astfel un circuit natural al iodului. Deși este un element prezent în concentrații reduse, varecul și alte plante stochează iodul, introducându-l astfel în lanțul trofic. În jur de 400.000 de tone de iod sunt produse de către ocean sau organismele marine pe
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
mai bun electrolit pentru electroliză se ține cont de reacțiile principale și secundare care au loc în timpul electrolizei și, bineînțeles, de costul de fabricație. Procesul-cheie al electrolizei este schimbul de atomi și ioni prin îndepărtarea sau adăugarea de electroni din circuitul extern. Produsele necesare de electroliză sunt, în unele stării fizice diferite de la electrolit la electrolit și pot fi eliminate de unele procedee fizice. De exemplu, la electroliza soluției de clorură de sodiu, producția va fi gazoasă și constă în degajarea
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
o apropiere, Germania fiind cheia prosperității europene. Cu o doză de naivitate, se consideră că o Germanie ce prosperase va accepta ușor noul statut internațional. Germania era cheia planului englez de reconstrucție a continentului, reintegrarea Rusiei și estului Europei în circuitul economic european fiind un important obiectiv pe agenda britanică. Politica de fermitate a Franței față de Germania apărea drept unică soluție politică posibilă în condițiile eșecului obținerii unor garanții de securitate anglo-americane. Politica de fermitate a constat în utilizarea unor instrumente
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
și olimpice. Performanța cea mai notabilă este considerată finala de la sol la Jocurile Olimpice de la Barcelona (Spania) în 1992, pentru care a primit nota 10. Aceasta a fost a doua notă de 10 acordată la Barcelona, și ultima până în prezent. În circuitul competițional internațional, Miloșovici s-a afirmat ca o gimnastă de un extraordinar succes, reușind să urce pe podium la fiecare Campionat Mondial și ediție a Jocurilor Olimpice între anii 1991 și 1996. Cu toate acestea, cariera ei pare a reproduce cariera
Lavinia Miloșovici () [Corola-website/Science/303289_a_304618]
-
La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavități specializate, de unde este îndreptat către inimă și reeliberat în organism. Inimile peștilor sunt bicamerale: un atriu și un ventricul. La pești, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul mușchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vieții. Amfibienii și reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni și cel
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
observat). ul analogic clasic este realizat ca un tub catodic în care un fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent și produce pe acesta un punct luminos. Poziția "x"-"y" a punctului luminos pe ecran este comandată prin circuite și dispozitive specializate. Astfel, ecranul osciloscopului devine un grafic al variației în timp a unei tensiuni electrice sau afișează două tensiuni electrice una în funcție de cealaltă, ca de exemplu în cazul figurilor Lissajous. Osciloscoapele moderne sunt adesea digitale și prezintă graficele
Osciloscop () [Corola-website/Science/303384_a_304713]
-
generatoare de semnal interne sau sunt cerute din afară de procedura de măsurare. Acestea sînt introduse în osciloscop fie prin cabluri coaxiale atașate prin conectoare de tip BNC, fie prin sonde (de semnal) cu care se culeg din diferite puncte ale circuitului electric inspectat. Osciloscoapele au în general numeroase posibilități de reglare și moderare, printre care cele mai importante sînt: Osciloscopul servește la măsurarea și observarea unor semnale electrice (în general de tensiune) provenite de obicei din circuite electronice, ca de exemplu
Osciloscop () [Corola-website/Science/303384_a_304713]
-
din diferite puncte ale circuitului electric inspectat. Osciloscoapele au în general numeroase posibilități de reglare și moderare, printre care cele mai importante sînt: Osciloscopul servește la măsurarea și observarea unor semnale electrice (în general de tensiune) provenite de obicei din circuite electronice, ca de exemplu televizoare, amplificatoare audio, oscilatoare electronice, diverse circuite digitale etc. Analiza formei și parametrilor acestor semnale este utilă în construcția, reglarea sau repararea unor astfel de circuite. Pentru măsurarea semnalelor de intrare și a intervalelor de timp
Osciloscop () [Corola-website/Science/303384_a_304713]
-
numeroase posibilități de reglare și moderare, printre care cele mai importante sînt: Osciloscopul servește la măsurarea și observarea unor semnale electrice (în general de tensiune) provenite de obicei din circuite electronice, ca de exemplu televizoare, amplificatoare audio, oscilatoare electronice, diverse circuite digitale etc. Analiza formei și parametrilor acestor semnale este utilă în construcția, reglarea sau repararea unor astfel de circuite. Pentru măsurarea semnalelor de intrare și a intervalelor de timp, pe ecran există un caroiaj ale cărui diviziuni corespund unor unități
Osciloscop () [Corola-website/Science/303384_a_304713]
-
semnale electrice (în general de tensiune) provenite de obicei din circuite electronice, ca de exemplu televizoare, amplificatoare audio, oscilatoare electronice, diverse circuite digitale etc. Analiza formei și parametrilor acestor semnale este utilă în construcția, reglarea sau repararea unor astfel de circuite. Pentru măsurarea semnalelor de intrare și a intervalelor de timp, pe ecran există un caroiaj ale cărui diviziuni corespund unor unități de tensiune sau timp calibrate în V/diviziune, respectiv s/diviziune. Astfel, printre parametrii cei mai importanți ai semnalelor
Osciloscop () [Corola-website/Science/303384_a_304713]
-
în urma unui accident sau a unui caz de forță majoră nu fac obiectul drepturilor și taxelor la import, cu condiția ca această distrugere sau pierdere să fie determinată corespunzător, potrivit cerințelor autorităților vamale. În cazul în care sunt introduse în circuitul de consum, deșeurile și resturile ce rezultă în urma distrugerii vor face obiectul drepturilor și taxelor la import ce s-ar aplica acestor deșeuri și resturi dacă ar fi importate în această stare. 43. Practică recomandată Produsele obținute în urma tratării mărfurilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
pentru perfecționare activă. ANEXA E.8 ANEXĂ PRIVIND EXPORTUL TEMPORAR PENTRU PERFECȚIONARE PASIVĂ Introducere Majoritatea statelor au inclus în legislația națională dispoziții care permit acordarea unei scutiri totale sau parțiale de drepturi și taxe la import în momentul introducerii în circuitul de consum a mărfurilor reimportate după transformare, manufacturare sau reparare în străinătate. Regimul vamal care prevede această scutire este cel al exportului temporar pentru perfecționare pasivă. Acordarea acestui regim poate fi subordonată condiției ca autoritățile competente să considere că operațiunile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
definitiv, cu condiția respectării condițiilor și formalităților aplicabile în acest caz. Drepturi și taxe la import aplicabile la produsele compensatoare 22. Normă Legislația națională stabilește volumul scutirilor de drepturi și taxe la import ce sunt acordate în momentul introducerii în circuitul de consum a produselor compensatoare, ca și modul de calcul al acestor scutiri. Notă În cazul scutirii parțiale, calcularea drepturilor și taxelor la import poate să se bazeze pe plusvaloarea rezultată din perfecționarea mărfurilor în străinătate. Acest calcul poate fi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
importate din țara unde a fost efectuată perfecționarea, în starea în care acestea au fost exportate către acea țară. Procentele care trebuie să fie luate în considerare pentru calcularea deducerii sunt cele în vigoare la data stabilită pentru introducerea în circuitul de consum a produselor compensatoare; totuși, în cazurile în care, la aplicarea acestei reguli, procentele ce trebuie să fie luate în considerare ar fi mai mari decât cele care sunt aplicabile produselor compensatoare, deducerea poate fi calculată în funcție de aceste ultime
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
manager. Lansarea oficială a avut loc in ianuarie 1977, iar în iunie au avut loc primele teste sub noua denumire, la patruspreze luni de la primul test al mașinii Alpine. Debutul în Formula 1 a avut loc în iulie, când la Circuit Silverstone a avut loc Marele Premiu al Marii Britanii, Renault participând la ultimele cinci curse ale sezonului, avându-l ca singur pilot pe francezul Jean-Pierre Jabouille. Mașina a fost botezată Renault RS01 și avea un motor V6 de 1,5 litri
Renault F1 () [Corola-website/Science/302433_a_303762]
-
puncte din Formula 1. În 1979 Renault decide să folosească doi piloți, René Arnoux alaturându-i-se lui Jabouille, însă performanțele reale întârziau să apară, chiar dacă Jabouille a obținut un pole position în Africa de Sud. La mijlocul sezonului, însă Renault decide să aducă pe circuit o mașină nouă - modelul RS10, iar la Dijon-Prenois, la Marele Premiu al Franței, echipa a reușit prima victorie, într-o cursa ce a intrat în istorie: cele două Renault-uri nu doar că au caștigat primele două locuri pe grila de
Renault F1 () [Corola-website/Science/302433_a_303762]
-
tradiție artistică și în egală măsură inovatori ai limbajului plastic autohton: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian. Alături de creația unor artiști marcanți ai primei jumătăți de secol XX, care prin activitatea lor au integrat, la timpul respectiv, pictura românească în circuitul valorilor europene: Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, sunt expuse lucrări al căror subiect este peisajul în creația lui: Jean Al. Steriadi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Iosif Iser, Vasile Popescu.
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
Recunoașterea electromagnetismului, adică a unității fenomenelor electrice și magnetice, li se datorează lui Hans Christian Ørsted și lui André-Marie Ampère în 1819-1820; Michael Faraday a inventat motorul electric în 1821, iar Georg Ohm a analizat din punct de vedere matematic circuitul electric în 1827. Electricitatea și magnetismul (și lumină) au fost legate definitiv între ele de către James Clerk Maxwell, în special în lucrarea sa „” din 1861 și 1862. Începutul secolului al XIX-lea a adus un progres rapid în domeniul științei
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
sarcini și găuri sunt înțelese în termeni de fizică cuantică. Materialul de construcție este cel mai adesea un semiconductor cristalin. Dispozitivele cu semiconductori au devenit o ramură de sine stătătoare după inventarea tranzistorului în 1947. Dispozitive semiconductoare obișnuite sunt tranzistoarele, circuitele integrate, microprocesoarele, și RAM-ul. Un tip specializat de RAM numit flash RAM este folosit în unitățile de stocare USB flash și, mai recent, în solid-state drive-uri care înlocuiesc unitățile de hard disk cu discuri magnetice rotitoare. Dispozitivele semiconductoare au
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
în unitățile de stocare USB flash și, mai recent, în solid-state drive-uri care înlocuiesc unitățile de hard disk cu discuri magnetice rotitoare. Dispozitivele semiconductoare au devenit predominante în anii 1950 și 1960, în timpul tranziției de la tuburi vidate la diode, tranzistori, circuite integrate (IC) și LED-uri semiconductoare. Prezența sarcinii electrice dă naștere la o forță electrostatică: sarcinile electrice exercită o forță una asupra celeilalte, efect care a fost cunoscut, dar nu și înțeles, în antichitate. O bilă ușoară suspendată de un
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
electronii, dar orice sarcină în mișcare constituie curent. Printr-o convenție istorică, un curent pozitiv este definit ca având aceeași direcție de curgere ca sarcinile pozitive pe care le conține, sau că curge dinspre partea cea mai pozitivă dintr-un circuit spre cea mai negativă. Curentul definit în acest mod este numit curent convențional. Mișcarea electronilor încarcați negativ în jurul unui circuit electric, una dintre cele mai cunoscute forme de curent, este astfel considerată pozitivă în sens "opus" mișcării electronilor. Cu toate
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
direcție de curgere ca sarcinile pozitive pe care le conține, sau că curge dinspre partea cea mai pozitivă dintr-un circuit spre cea mai negativă. Curentul definit în acest mod este numit curent convențional. Mișcarea electronilor încarcați negativ în jurul unui circuit electric, una dintre cele mai cunoscute forme de curent, este astfel considerată pozitivă în sens "opus" mișcării electronilor. Cu toate acestea, în funcție de condiții, un curent electric poate consta dintr-un flux de în orice direcție, sau chiar în ambele direcții
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
continuu (CC) fie curent alternativ (AC). Acești termeni se referă la felul în care curentul variază în timp. Curentul continuu, produs de exemplu de o baterie și necesar celor mai multe dispozitive electronice, este un flux unidirecțional de la partea pozitivă a unui circuit spre cea negativă. Dacă, așa cum este cel mai frecvent, acest flux este efectuat de către electroni, el se va deplasa în direcția opusă. Curentul alternativ este orice curent care inversează direcția în mod repetat; aproape întotdeauna aceasta are formă de undă
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
dar acesta oferă energie mai întâi în prima direcție, și apoi invers. Curentul alternativ este afectat de proprietăți electrice care nu se observă în a curentului continuu, cum ar fi inductanța și capacitatea. Aceste proprietăți pot deveni însă importante atunci când circuitul este supus , cum ar fi atunci când este pus în funcțiune. Conceptul de câmp electric a fost introdus de către Michael Faraday. Un câmp electric este creat de un corp încărcat electric, în spațiul care-l înconjoară, și are ca rezultat o
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
potențial între capetele sale. O analiză ulterioară a acestui proces, cunoscut sub numele de inducție electromagnetică, i-a permis să enunțe principiul, cunoscut acum sub numele de legea inducției electromagnetice a lui Faraday, că diferența de potențial indusă într-un circuit închis este proporțională cu viteza de variație a fluxului magnetic prin buclă. Exploatarea acestei descoperiri i-a permis să inventeze primul generator electric în 1831, în care se convertea energia mecanică a unui disc de cupru aflat în rotație în
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]