334,708 matches
-
Luca Pitti Eleonorei di Toledo. Crescută la curtea luxurioasa din Napoli, Eleonora a fost soția lui Cosimo I de Medici al Toscanei, mai tarziu Mare Duce. Înainte de a se mută în palat, Cosimo i-a cerut lui Văsari să mărească structura pentru a se potrivi gusturilor sale; palatul a fost mai mult decat dublat prin adăugarea unui nou bloc de-a lungul în spate. Văsari a construit în 1565 și așa zisul ""Corridoio vasariano"" (""Coridorul vasarian""), o pasarelă aflată mai sus
Palazzo Pitti () [Corola-website/Science/322610_a_323939]
-
IV-lea î.Hr.. Se presupune că această limbă nu a mai fost vorbită după secolul I î.Hr.. Cel puțin, după aceea, nu mai se găsesc urme ale limbii osce, limba latină dominând întreaga Italie. este apropiată de limba latină, având structura gramaticală comună. Zona de implantare a limbii osce corespunde părților interioare ale Italiei centrale și meridionale, excluzând regiunile actuale ale Pugliei și ale Calabriei. Osca este, fără îndoială, limba italică cel mai bine cunoscută, după limba latină, prin faptul că
Limba oscă () [Corola-website/Science/322599_a_323928]
-
decembrie, trupele franceze au ocupat orașul. Armata română a intrat în Arad pe 16 mai 1919, iar pe 10 iulie 1919 toată administrația a fost preluată de către statul român. Adoptarea noii constituții, în 1925, a asigurat cadrul legislativ necesar creării structurii statale unitare. În conformitate cu legea noului sistem administrativ în 1925, prefectul a devenit reprezentantul guvernului în teritoriu, numit de Ministerul Afacerilor Interne, prezidând Consiliul Județean. În anul 1929 conform noii legi a administrației publice locale, toate capitalele de județ, inclusiv Aradul
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
ii, cunoscuți și sub denumirea de izoprenoide, reprezintă o grupă de substanțe chimice, heterogene din punct de vedere structural, care sunt foarte răspândite în natură. Structura lor de bază pornește de la structura izoprenului. Grupa terpenilor cuprind peste 8.000 de terpene și peste 30.000 de substanțe înrudite numite terpenoide. Cele mai multe terpene sunt de origine vegetală și mai rar de origine animală. În natură se pot
Terpen () [Corola-website/Science/322630_a_323959]
-
ii, cunoscuți și sub denumirea de izoprenoide, reprezintă o grupă de substanțe chimice, heterogene din punct de vedere structural, care sunt foarte răspândite în natură. Structura lor de bază pornește de la structura izoprenului. Grupa terpenilor cuprind peste 8.000 de terpene și peste 30.000 de substanțe înrudite numite terpenoide. Cele mai multe terpene sunt de origine vegetală și mai rar de origine animală. În natură se pot găsi mai frecvent sub formă de
Terpen () [Corola-website/Science/322630_a_323959]
-
inconsistențe și contradicții. Către sfârșitul secolului XIX s-a format consensul precum că textul final provine din patru surse. Cele patru surse sunt cunoscute ca „Yahwistul (de la Yahweh), „Elohistul” (de la Elohim), „Deuteronomistul” (de la Deuteronom) și „Scrierile preoților”. Continuând cercetările asupra structurii Pentateuhului întreprinse în cursul secolului XIX -- de către Wilhelm Vatke, Eduard Reuss, Karl Heinrich Graf și Abraham Kuenen -- savantul orientalist Julius Wellhausen a propus următoarea ordine cronologică a celor patru surse: Cu toate că ipoteza a fost supusă criticii și s-au propus
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
cronologică a celor patru surse: Cu toate că ipoteza a fost supusă criticii și s-au propus ipoteze alternative, mai ales în a doua jumătate a secolului XX, terminologia și descoperirile ipotezei documentare continuă să servească drept bază pentru teoriile moderne aspura structurii și originii celor cinci cărți. Până în secolul al XVII-lea cercetătorii bibliei au susținut punctul de vedere tradițional asupra autorului Pentateuhului: se considera că textul celor cinci cătți a fost scris de Moise, cu excepția a câteva rânduri adăugate mai târziu
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
unii dintre ei fiind băgați la pușcărie și forțați să retracteze, un atentat fiind comis la viața lui Spinoza. în 1670, în „Tratatul teologico-politic”, Baruch Spinoza a respins punctul de vedere că Moise ar fi autorul Pentateuhului. El a analizat structura bibliei și a demonstrat că ea, în esență, reprezintă o compilație a diferselor surse efectuată de către autori de origine diversă. De exemplu, expresia „peste Iordan”, care se referă la ținutul transiordanian (aflat la est de la râul Iordan), înseamnă că naratorul
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
generalizare datorită activităților artistice de amatori și, îndeosebi, a televiziunii. În creația muzicală românească, dansurile populare au fost utilizate mai întâi în aranjamente, rapsodii instrumentale, apoi au stat la baza unor prelucrări mai complexe, mergând până la invenții melodico-ritmice sugerate de structurile tipice. ul românesc a pătruns nu numai în muzica de balet a lui Mihail Jora, Paul Constantinescu, Zeno Vancea ș.a., ci și în creația corală, camerală și simfonică a lui George Enescu, M. Jora, Mihail Andricu, Marțian Negrea, P. Constantinescu
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
că divergența dintre pești și tetrapode s-a produs cu cel puțin 400 de milioane de ani în urmă, mai devreme decât se credea până atunci. Tiktaalik avea unele caracteristici de pește: și unele caracteristici de tetrapod: Craniul avea o structură intermediară între cea a peștilor și cea a tetrapodelor. Capul mare sugerează că respira aer, iar dinții sugerează că vâna ca un crocodil. Tiktaalik ajungea până la 2,75 metri lungime și probabil își folosea membrele din față ca să-și ridice
Tiktaalik () [Corola-website/Science/322658_a_323987]
-
Toleranța la defecte sau toleranța la stricăciuni este proprietatea unei structuri aerospațiale care constă în capacitatea sa de a susține defectele în condiții de siguranță până când pot fi efectuate reparațiile. În proiectarea structurilor se ține cont de toleranța la defecte luându-se în considerație faptul că, în orice structură există defecte
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
Toleranța la defecte sau toleranța la stricăciuni este proprietatea unei structuri aerospațiale care constă în capacitatea sa de a susține defectele în condiții de siguranță până când pot fi efectuate reparațiile. În proiectarea structurilor se ține cont de toleranța la defecte luându-se în considerație faptul că, în orice structură există defecte și că acestea se propagă prin utilizarea continuă a structurilor. Această abordare este frecvent utilizată în ingineria aerospațială pentru a gestiona extinderea
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
proprietatea unei structuri aerospațiale care constă în capacitatea sa de a susține defectele în condiții de siguranță până când pot fi efectuate reparațiile. În proiectarea structurilor se ține cont de toleranța la defecte luându-se în considerație faptul că, în orice structură există defecte și că acestea se propagă prin utilizarea continuă a structurilor. Această abordare este frecvent utilizată în ingineria aerospațială pentru a gestiona extinderea fisurilor din structură aplicându-se principiile din mecanica ruperii. În ingineria aerospațială, o structura este considerată
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
defectele în condiții de siguranță până când pot fi efectuate reparațiile. În proiectarea structurilor se ține cont de toleranța la defecte luându-se în considerație faptul că, în orice structură există defecte și că acestea se propagă prin utilizarea continuă a structurilor. Această abordare este frecvent utilizată în ingineria aerospațială pentru a gestiona extinderea fisurilor din structură aplicându-se principiile din mecanica ruperii. În ingineria aerospațială, o structura este considerată tolerantă la stricăciuni dacă a fost implementat un program de întreținere care
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
cont de toleranța la defecte luându-se în considerație faptul că, în orice structură există defecte și că acestea se propagă prin utilizarea continuă a structurilor. Această abordare este frecvent utilizată în ingineria aerospațială pentru a gestiona extinderea fisurilor din structură aplicându-se principiile din mecanica ruperii. În ingineria aerospațială, o structura este considerată tolerantă la stricăciuni dacă a fost implementat un program de întreținere care să ducă la detectarea și repararea defectelor accidentale, precum coroziunea sau ruperea prin oboseală a
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
în orice structură există defecte și că acestea se propagă prin utilizarea continuă a structurilor. Această abordare este frecvent utilizată în ingineria aerospațială pentru a gestiona extinderea fisurilor din structură aplicându-se principiile din mecanica ruperii. În ingineria aerospațială, o structura este considerată tolerantă la stricăciuni dacă a fost implementat un program de întreținere care să ducă la detectarea și repararea defectelor accidentale, precum coroziunea sau ruperea prin oboseală a materialelor, defecte care slăbesc rezistența structurii sub limita acceptabilă. Structurile de
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
ruperii. În ingineria aerospațială, o structura este considerată tolerantă la stricăciuni dacă a fost implementat un program de întreținere care să ducă la detectarea și repararea defectelor accidentale, precum coroziunea sau ruperea prin oboseală a materialelor, defecte care slăbesc rezistența structurii sub limita acceptabilă. Structurile de care depinde viața umană au fost mult timp recunoscute ca având nevoie de un element de siguranță în caz de avarie. Când a descris mașina zburătoare Leonardo Da Vinci a notat că „În construcția unei
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
o structura este considerată tolerantă la stricăciuni dacă a fost implementat un program de întreținere care să ducă la detectarea și repararea defectelor accidentale, precum coroziunea sau ruperea prin oboseală a materialelor, defecte care slăbesc rezistența structurii sub limita acceptabilă. Structurile de care depinde viața umană au fost mult timp recunoscute ca având nevoie de un element de siguranță în caz de avarie. Când a descris mașina zburătoare Leonardo Da Vinci a notat că „În construcția unei aripi ar trebui o
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
că se putea menține cu o singură parte ruptă, de altfel o cerință redundantă cunoscută sub denumirea de autoprotejare. Totuși, progresele din mecanica ruperii, precum și cedarea catastrofică la oboseală a avionului De Havilland Comet, au determinat o schimbare în cerințele structurilor de avion. S-a descoperit că un fenomen numit "defecte în poziții multiple" poate cauza multe rupturi fine în structură, care vor crește lent și se vor uni cu altele în timp, ducând la o ruptură mai mare și reducând
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
progresele din mecanica ruperii, precum și cedarea catastrofică la oboseală a avionului De Havilland Comet, au determinat o schimbare în cerințele structurilor de avion. S-a descoperit că un fenomen numit "defecte în poziții multiple" poate cauza multe rupturi fine în structură, care vor crește lent și se vor uni cu altele în timp, ducând la o ruptură mai mare și reducând sensibil timpul până la ruperea completă. Nu toate structurile au nevoie să fie tolerante la defecte datorită obosealii pentru a opera
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
fenomen numit "defecte în poziții multiple" poate cauza multe rupturi fine în structură, care vor crește lent și se vor uni cu altele în timp, ducând la o ruptură mai mare și reducând sensibil timpul până la ruperea completă. Nu toate structurile au nevoie să fie tolerante la defecte datorită obosealii pentru a opera în siguranță. Unele structuri operează sub principiile proiectării funcționării sigure, structuri în care sunt acceptate riscuri extrem de mici, printr-o combinație de analize și teste care să arate
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
lent și se vor uni cu altele în timp, ducând la o ruptură mai mare și reducând sensibil timpul până la ruperea completă. Nu toate structurile au nevoie să fie tolerante la defecte datorită obosealii pentru a opera în siguranță. Unele structuri operează sub principiile proiectării funcționării sigure, structuri în care sunt acceptate riscuri extrem de mici, printr-o combinație de analize și teste care să arate că nu se vor forma niciodată rupturi detectabile datorită oboselii, până la ieșirea din funcționare a structurii
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
în timp, ducând la o ruptură mai mare și reducând sensibil timpul până la ruperea completă. Nu toate structurile au nevoie să fie tolerante la defecte datorită obosealii pentru a opera în siguranță. Unele structuri operează sub principiile proiectării funcționării sigure, structuri în care sunt acceptate riscuri extrem de mici, printr-o combinație de analize și teste care să arate că nu se vor forma niciodată rupturi detectabile datorită oboselii, până la ieșirea din funcționare a structurii. Acest deziderat este atins printr-o reducere
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
structuri operează sub principiile proiectării funcționării sigure, structuri în care sunt acceptate riscuri extrem de mici, printr-o combinație de analize și teste care să arate că nu se vor forma niciodată rupturi detectabile datorită oboselii, până la ieșirea din funcționare a structurii. Acest deziderat este atins printr-o reducere semnificativă a tensiunii sub tensiunea tipică de oboseală a structurii. Structurile cu funcționare sigură sunt făcute atunci când costurile sau imposibilitatea inspecției depășește costurile datorate greutății și dezvoltării structurii. Un exemplu de componentă cu
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
combinație de analize și teste care să arate că nu se vor forma niciodată rupturi detectabile datorită oboselii, până la ieșirea din funcționare a structurii. Acest deziderat este atins printr-o reducere semnificativă a tensiunii sub tensiunea tipică de oboseală a structurii. Structurile cu funcționare sigură sunt făcute atunci când costurile sau imposibilitatea inspecției depășește costurile datorate greutății și dezvoltării structurii. Un exemplu de componentă cu funcționare sigură este pala elicei rotorului elicopterului. Datorită numărului extrem de mare de rotații, o mică fisură nedetectabilă
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]