33,831 matches
-
a reacționat și i-a forțat pe păgâni să se retragă în templul lui Serapis. Împăratul Teodosiu I i-a cerut papei Teofil, printr-o scrisoare, să-i ierte pe păgâni, dar să le distrugă templul; potrivit lui Socrates Scholasticus, un contemporan al papei, distrugerea templului a fost sugerată de Teofil însuși. Scholasticus a consemnat că: Distrugerea templului lui Serapis a fost văzută de mulți autori antici și moderni ca un moment istoric reprezentativ pentru triumful creștinismului asupra celorlalte religii. Potrivit cronicii
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
istoric. Reputația de care s-a bucurat Pétau în timpul vieții sale s-a datorat mai ales datorită operei sale referitoare la cronologie. El s-a lăudat că a numărat opt mii de greșeli în "Annales Ecclesiastici" a lui Baronius. Mulți contemporani i-au adus elogii, inclusiv Pierre Daniel Huet, Henri Valois, Hugh Grotius, Isaac Voss, F. Clericus și Henry Noris. Opera să cronologică este însă de multă vreme depășită. În operele sale patristice a avut la îndemână doar ediții imperfecte ale
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
presioniste Hovevey Tzion din România și a corespondat cu Theodor Herzl, Max Nordau și Eliezer Ben Yehuda, mai ales în problema reînvierii limbii ebraice, insistând asupra necesității adoptării oficiale a pronunțării sefarde a ebraicii. Bejerano a publicat articole în gazetele contemporane în limba ebraica -„Hamaghid”, „Hatzofe”, „Hahavatzelet”, de asemenea în ziarele de limbă ladino Telegrafo și „El Tiempo”. A scris și în gazetele evreiești („Egalitatea”, „Revista israelita”) și românești („Adevărul”, „Albina”) din România Istoricul francez Ernest Renan a laudat traducerea în
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
apus. În urma războiului Cartierul Moghrabilor a fost evacuat, iar casele sale mizere au fost dărâmate pentru a crea esplanada din fața Zidului de apus.În acest fel s-a creat o continuitate între Zidul de apus, principalul loc sfânt al iudaismului contemporan și Cartierul evreiesc, și zidul a devenit parte integrală din cartier. Familiile arabe care au locuit în cartierul evreiesc au fost evacuate în schimbul unei despăgubiri financiare. O parte din ele s-au mutat în cartierul Abu Dis, o singură familie
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
de artă etc. Activitățile culturale desfășurate în acest spațiu sunt organizate de câteva inițiative și organizații culturale. Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht” a creat în incinta muzeului o platformă de producție și dezvoltare a practicilor de artă și formelor de cultură contemporană „Zpațiu” - spațiu de cercetare și teoretizare și abordare critică a acestor practici și forme, dedicat dezvoltării și relevanței lor sociale. Muzeul este și sediul asociației de creație "Art-Labyrinth", care organizează evenimente hippie în Chișinău, cât și al altor mișcări alternative
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
în locul vechiului și traditionalului takht. Sabah Fakhri își bazează creația muzicală pe muzică tradițională din Alep, pe poeziile arabe și tradiționale ca cele ale lui Abu Firas Al Hamdani, Al Mutannabi dar și mulți alți compozitori atât tradiționali cât și contemporani. Se numără printre ultimii maeștri ai muzicii tradiționale din Alep, numită koudoud halabiyya. Sabah Fakhry și -a făcut debutul în cinematografie alături de celebra cântăreața Warda Al Jazairia în filmul Al Wadi Al Kabir. Mai apoi, a filmat pentru Nagham al
Sabah Fakhri () [Corola-website/Science/336812_a_338141]
-
faptul că ar trebui sau nu să fie considerată regina Scoției. Acest lucru ar putea fi în cele din urmă o chestiune de interpretare. Cele mai multe liste cu monarhii din Scoția o includ și pe ea, însă altele nu. Anumite documente contemporane, inclusiv Tratatul de la Salisbury a descris-o ca fiind "regină", dar s-a argumentat că nu ar trebui să fie în mod corespunzător considerată un monarh. Din cauza lipsei unui precedent istoric clar în istoria Scoției ca țară complet separată în fața
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
de comentariu a binecuvântărilor și rugăciunilor și acoperea ansamblul rugăciunilor, binecuvântărilor și pasajelor liturgice pe care credinciosul trebuie să le recite zi de zi în diferite situații. Autorul explică în prefață cărții că a redactat-o pentru a corecta ignoranța contemporanilor săi în materie de liturgie ebreiască. Prezentându-se cu insistență că pe un compilator lipsit de orice originalitate, Abudarham subliniază că s-a folosit de Talmudul palestinian, Talmudul babilonean, cu literatura gaonică și de scrieri medievale care îi erau accesibile
David Abudarham () [Corola-website/Science/336818_a_338147]
-
Nothing Even Matters”, alături de Lauryn Hill, pentru albumul acesteia de debut, "The Miseducation of Lauryn Hill" (1998). Mult-așteptatul succesor al lui "Brown Sugar", "Voodoo", a fost lansat în 2000 prin Virgin Records. "Voodoo" a primit recenzii extrem de bune din partea criticilor contemporani de muzică, care l-au numit o „operă de artă” respectiv cel mai bun proiect al lui D'Angelo. Albumul a debutat pe primul loc în topul Billboard 200, înregistrând vânzări de 320,000 de exemplare în prima săptămână. A
D'Angelo () [Corola-website/Science/336821_a_338150]
-
1943 revine la teatru, refugiindu-se împreună cu trupa în orașul Marî, Turkmenistan. Trupa se întoarce în țară un an mai târziu. Palmaresul actriței cuprinde eroine lirice, eroice și romantice din dramaturgia clasică, cât și o serie de roluri în spectacole contemporane: Filmografia artistei include: Cazimirov a devenit Artistă a Poporului din RSSM în 1960. A fost decorată cu ordinele Drapelul Roșu de Muncă și Insigna de Onoare, iar în 1994 i-a fost înmânată Medalia Meritul Civic. a fost căsătorită cu
Ecaterina Cazimirov () [Corola-website/Science/336838_a_338167]
-
încadra stilul artistului în categoria Steampunk, elementul primordial și definitoriu rămâne simbolismul prezent în majoritatea lucrărilor sale. Acestea reprezintă metafore ale stărilor artistului, influențate de sentimente, angoase, frustrări și bucurii ancorate în majoritatea cazurilor în evenimentele curente generate de societatea contemporană marcată de consumerism și dependența de tehnologie. EugeneX este reprezentat internațional de către agentul său bazat în Germania, acesta ocupându-se de expunerea pieselor artistului în diferite galerii de artă europene precum și de includerea acestora în licitații internaționale.
EugeneX () [Corola-website/Science/336826_a_338155]
-
(n. 26 februarie 1962, Petrești, Bacău) este un pictor român contemporan. s-a născut pe 26 februarie 1962 în localitatea Petrești, județul Bacău. În anul 1985, a absolvit Facultatea de Arte din Iași, secția pictură, clasa profesorului Dan Hatmanu. În anul 2006, obține titlul de doctor în arte vizuale al Universității
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
din România la Saloanela Moldovei - 1990, Premiul al II-lea, Voronețiana - Suceava - Muzeul Național de Artă al Moldovei - Pinacoteca Parlamentului României - Muzeul de Artă Bacău - Muzeul de Artă Suceava - Muzeul de Artă Galați - Muzeul Vrancei - Muzeul de Artă Târgoviște - Sinteze contemporane - artă românească, Editura Brumar, Timișoara, 2011 - Corpul uman în arta balcanică, Editura Brumar, Timișoara, 2012 - Nudul, Editura Terra, Focșani, 2014 Constantin Prut: „Pictorul dezvoltă un bogat evantai de procedee plastice, adaptate comunicării unor urgențe ale orizontului profund și, în același
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Zoon politikon", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe" - Galeria "Brâncuși" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Corpul uman în arta contemporană", Galeriile "Căminul artei" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Nud", Centrul Internațional de Cultură și Artă "George Apostu," Bacău, 2011, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - artă românească", Editura Brumar, Timișoara, 2011 - Liviu Nedelcu, Albumul
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Corpul uman în arta contemporană", Galeriile "Căminul artei" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Nud", Centrul Internațional de Cultură și Artă "George Apostu," Bacău, 2011, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - artă românească", Editura Brumar, Timișoara, 2011 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sinteze Contemporane-Artă Românească," Sala "Constantin Brâncuși", Palatul Parlamentului, București, 2011 text Alexandra Titu și Constantin Prut - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?" Expoziție națională, Galeria "Bastion
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Sinteze Contemporane-Artă Românească," Sala "Constantin Brâncuși", Palatul Parlamentului, București, 2011 text Alexandra Titu și Constantin Prut - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?" Expoziție națională, Galeria "Bastion" din Timișoara, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - corpul uman în arta balcanică", Editura Brumar, Timișoara, 2012 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe 2012", Sala "Brâncuși" - Palatul Parlamentului, București, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Peisajul", Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - Sala Focșa, București, 2013, text
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Național de Artă al Moldovei, Chișinău, 2014, 2015, 2016, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "West" "meets east" - "A Cultural Book Exchange", ediția a VIII-a, Galliery, București, 2015, text Mihaela Varga - Liviu Nedelcu, Dicționar de Artă Modernă și Contemporană de Constantin Prut, Editura Polirom, 2016 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Intersalon" Muzeul Husit, Tabor, 2016 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Semnul plastic între imagine și text", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției personale "Abstract",Muzeul
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
intitulat "O istorie a literaturii ruse: de la începuturi până la 1900". Vladimir Nabokov l-a recomandat studenților săi drept „cea mai bună istorie a literaturii ruse în orice limbă, inclusiv în limba rusă”. Această lucrare a fost urmată de "Literatura rusă contemporană, 1881-1925". Mirski a fost un membru fondator al Mișcării Eurasia și redactor-șef al publicației periodice "Eurasia", opiniile sale ideologice evoluând treptat spre marxism. Lui i se atribuie, de asemenea, termenul de național-bolșevism. În 1931, el a aderat la Partidul
D. S. Mirsky () [Corola-website/Science/336932_a_338261]
-
volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele Ioana Papina, Diamanta Ștefanide, Benedict Ionescu și Vicenția Vara. Volumul de debut "Artă și aspirație" (1977) conținea mai multe studii critice și eseuri consacrate universului imaginar plăsmuit de prozatorii contemporani (Tudor Arghezi, George Călinescu, Zaharia Stancu și Laurențiu Fulga). Cartea conține patru comentarii ample: „Grădinarul melancolic (Tudor Arghezi)”, „Facerea lumii (G. Călinescu)”, „Ziua și noaptea (Zaharia Stancu)” și „Privilegiul permanenței (Laurențiu Fulga)”. Au urmat monografii dedicate prozei lui Tudor Arghezi
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Gheorghe Simotta. În perioada 19 octombrie-18 noiembrie 2011, la Galeria Primăriei Sectorului 2, București a avut loc expoziția "Dincolo de arhitectură" unde au fost expuse 100 de lucrări de pictură, uleiuri, acuarela, desene, grafică de carte, gravuri ale 52 de arhitecți contemporani alături de cele ale arhitecților din generații trecute, G. M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu, Gheorghe Simotta, Horia Teodoru și Nicolae Cucu. În noiembrie 2010 Muzeul Municipal din Râmnicu Sărat a expus câteva acuarele cu peisaje râmnicene, urbane și rurale desenate de arhitectul
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii sovietice". În anii 1960-1980 Hudlit a fost principala editură din URSS în domeniul literaturii clasice, ca număr de cărți tipărite și
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii sovietice". În anii 1960-1980 Hudlit a fost principala editură din URSS în domeniul literaturii clasice, ca număr de cărți tipărite și ca tiraj. Astfel
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
lucrare sistematică a acestuia din urmă, "Sistemul Vieții Etice" (1802), recunoașterea joacă un rol central în derularea medierii. În acest sens, putem spune că Kojève expune într-un mod foarte puternic și foarte convingător, gândirea lui Hegel, chiar dacă cei mai mulți comentatori contemporani sunt de acord că "Introducere în lectura lui Hegel" de Kojève este de fapt o introducere la lectura... lui Kojève. Odată cu creșterea mișcărilor sociale după al Doilea Război mondial în Europa, această temă a recunoașterii va fi punctul central al
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
(în ; d. ) a fost o femeie romană a cărei soartă a jucat un rol esențial în tranziția statului roman de la regat la republică. Deși nu au existat surse contemporane, istoricul roman Titus Livius și istoricul greco-roman Dionisie din Halicarnas din timpul împăratului Caesar Augustus (23 septembrie 63 î.Hr. - 19 august 14 d. Hr.) au fost de acord că a existat o astfel de femeie, că ea s-a sinucis
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]
-
literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură universală și comparată" (1971), "Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română contemporană. I. Poezia" (1980), "Mihai Eminescu. Centenar" (1984), "Atitudini și polemici în presa literară interbelică" (1984). A debutat publicistic în 1959 cu un articol publicat în "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Studiile sale de istorie literară au apărut
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]