34,387 matches
-
în Egiptul antic era cultivată ca plantă medicinală, fiind folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale. În zilele noastre, rădăcina de cicoare comună este un foarte popular înlocuitor de cafea, iar părțile aeriene sunt folosite în scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust ușor amărui, se folosesc în salate asortate, precum și în pregătirea unor mâncăruri specifice bucătăriei franceze și italiene). a comună este o plantă originară din nordul Africii, Europa și Asia, al cărei areal natural s-a extins
Cicoare () [Corola-website/Science/309764_a_311093]
-
Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Consoane". "Paletizarea consoanelor". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Substantivul": vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc. "Articolul demonstrativ" se întrebuițează sub formele: ia, iel, iele, iei. "Pronumele": io, nost, vost, noaste, voaste, ale tele, ăsta, ăla, ălălant, ălelante, ăilanți, nime, nimurui etc. "Numeralul": toatele, toticelea, totișoară, toticuță etc. "Verbul" cu diverse forme, ca
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
Citrus sinensis) este un arbore fructifer din genul Citrus, care face parte din familia Rutaceae. Este vorba despre un arbore de mărime mijlocie, dar în condiții optime poate ajunge la 13 m înălțime, are coroana mare, rotundă sau piramidală, cu frunze ovale de 7-10 cm cu margine dreaptă și ramuri care uneori au spini mari de 10 cm. Florile sunt albe parfumate, care apar izolat sau în buchet. Fructul este a dulce. Sustantele active: hesperidina, pectina • Acidul: ascorbic, citric • Alcaloizi: Betadina
Portocal () [Corola-website/Science/309804_a_311133]
-
în energie chimică decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale,lumină,clorofila]-sub infl luminii, moleculă de clorofila eliberează un electron;energia luminii afost trans acestul
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act lm roșii-b)temperatura:necesară deoarece inf activ enzimatica;optim între 25-35 gr C-c)umiditatea:deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei încetinind circulatiamoleculelor necesare fotosintezei;la plantele ofilite stomatele se inchidimpiedicand pătrunderea CO2 în frunze;excesul de apă mărește volumul celulelor micșorând spațiile intercelulare, limitând circulația gazelor în frunze și scazandft;hidratarea optimă 70-80% din capacitatea de reținere a apei-d)concentrația CO2:min-o,o11%;crește con CO2 peste val medie 0,03% duce lasporirea
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
optim între 25-35 gr C-c)umiditatea:deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei încetinind circulatiamoleculelor necesare fotosintezei;la plantele ofilite stomatele se inchidimpiedicand pătrunderea CO2 în frunze;excesul de apă mărește volumul celulelor micșorând spațiile intercelulare, limitând circulația gazelor în frunze și scazandft;hidratarea optimă 70-80% din capacitatea de reținere a apei-d)concentrația CO2:min-o,o11%;crește con CO2 peste val medie 0,03% duce lasporirea fotosintezei;peste2-5% CO2 devine toxic-e)sărurile minerale:ionii minerali participa direct sau indirect la
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
putere de regenerare, dând mereu rădăcini și lăstari noi. Genul olea conține în jur de 20 de specii larg răspândite în jurul globului. Sunt pomi mici întâlniți în zonele limitrofe Mării Mediterane, în sudul Africii, în sud-estul Asiei, în estul Australiei. Frunzele măslinilor se mențin verzi pe întreaga durată a anului. ul preferă climate cu ierni blânde și veri toride, se dezvoltă foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza mării. "Olea europaea", măslinul european, este cea mai cunoscută specie din genul
Măslin () [Corola-website/Science/309925_a_311254]
-
în zilele noastre sunt înrudite cu varietatea Licinian, descrisă de Plinius alături de alte 15 varietăți cultivate în vremea sa. Datorită uleiului obținut, Licinian era cea mai apreciată varietate în Roma Antică. Spre deosebire de cele din Italia, varietățile întâlnite în Spania au frunze mai late și fructe mai mari, însă cu un gust mai amar, iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. Din acest motiv măslinele produse în Spania sunt mai rar destinate obținerii de ulei, în schimb sunt tratate
Măslin () [Corola-website/Science/309925_a_311254]
-
țesutul tulpinii, dar rămâne sudată de rădăcină, care este aproape sferică, aproximativ de 5-15 cm diametru și nu are rădăcini laterale. Rădăcina principală care se găsește sub rădăcina îngroșată este slabă și de 10 cm lungime; se taie după recoltare. Frunzele au o asemănare cu muștarul, cresc direct în partea superioară aproape fără sa aibă gât. Sunt comestibile dar trebuie să fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte să ajungă la vânzare. a are un gust înțepător, asemănător cu varza
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
este mică. Mărimea diferă în funcție de varietate și de timpul în care este lăsată să crească. Cele mai multe fac parte din varietăți speciale, care sunt bune doar imediat după recolectare și nu se conservă mult timp. Se folosesc în salate (chiar și frunzele crude). Depinzând de varietate are pulpa galbenă, albă, puțin portocalie sau roșiatică. Ridichea este foarte populară în America de Sud se folosește varietatea Raphanus sativus, ridiche albă, care este mai mare decât ridichea europeană. Ridichea se cultiva în Vechea Grecie și în
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
consumase. În ceea ce privea șansa ei de a naște copii, numai Dumnezeu putea hotărî. Constantin a fost încântat când a primit scrisoarea și raportul lui Sphrantzes, la sfârșitul lui mai 1451. Începuse să creadă că sluga sa, credincioasă îndeobște, tăia frunze la câini în timpul acestei călătorii. Familia lui Constantin era deja înrudită cu casa sârbească Brancovici, pentru că nepoata împăratului, Elena, fiica fratelui său Toma, se căsătorise, în 1446, cu Lazăr, fiul lui Gheorghe și fratele Mariei. Constantin a trimis imediat un
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
rânduri funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească (1970-1976 și 1990). s-a născut la data de 22 septembrie 1929 în satul Stroențî din raionul Rîbnița, într-o familie de țărani. A absolvit cursurile Institutului Agronomic "M.V. Frunze" din Chișinău (1954) și apoi pe cele ale Școlii Superioare de Partid de la Moscova (1971). În anul 1976 a obținut titlul de candidat în științe economice. Începând din februarie 1954 a lucrat ca agronom, apoi din septembrie 1955 ca agronom
Petru Pascari () [Corola-website/Science/309960_a_311289]
-
funcție. Începând din februarie 1958, el s-a ocupat cu activitatea științifică în calitate de director al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Industriei Alimentare din RSS Moldovenească. În aprilie 1962, a fost numit în funcția de rector al Institutului Agricol "M.V. Frunze" din Chișinău, deținând această importantă demnitate până la încetarea sa din viață. În anul 1966 a fost promovat la gradul didactic de profesor universitar. A publicat peste 60 de lucrări științifice în domeniul biologiei culturilor pomicole și intensificării pomiculturii în RSSM
Gherasim Rudi () [Corola-website/Science/309963_a_311292]
-
prim-secretar al Partidului Comunist din RSSM (1980-1989). s-a născut la data de 18 martie 1934 într-o familie de țărani din localitatea Satul Nou din raionul Sărata (Bugeac, azi regiunea Odessa, Ucraina). A absolvit cursurile Institutului Agronomic "M.V. Frunze" din Chișinău (1959). A obținut în anul 1968 titlul științific de candidat în științe economice. După absolvirea facultății în anul 1959, a lucrat ca agronom-șef la colhozul "Zaria" (Zorile) din satul Olonești. În anul 1961 a devenit membru al
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
("Mentha pulegium") este o plantă erbacee din familia Lamiaceae, una din speciile de mentă ale florei spontane din Europa, nordul Africii și vestul Asiei. Este cultivată în unele zone ca plantă aromatică, datorită aromei puternice de mentă a frunzelor sale. Conține tanin și uleiuri volatile (pulegonă, mentonă, piperitonă). Uleiul esențial extras din plantă se folosește în aromoterapie. În popor se utilizează și ca insecticid împotriva puricilor. Este bogat în pulegonă, o substanță toxică volatilă care stimulează activitatea uterului. Medicina
Busuiocul cerbilor () [Corola-website/Science/310000_a_311329]
-
anul 1961, a devenit membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. În perioada 1964-1965 a lucrat ca instructor al organelor Komsomol din cadrul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist-Leninist pentru republicile unionale. În anul 1965 a absolvit cursurile Institutului Agronomic "M.V. Frunze" din Chișinău, fără a fi scos din producție. În perioada 1965-1970 a făcut parte din conducerea secretariatului cu propaganda al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. După absolvirea în anul 1973 a Academiei de Științe Sociale din Moscova, a devenit activist
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
cu un târnăcop. O "marmotă alpină" poate cântări între 4 și 8 kg și are o lungime cuprinsă între 42 și 54 cm (fără coadă, care măsoară în medie 13-16 cm). Marmota alpină se hrănește cu plante cu tulpină moale, frunzele, rădăcinile și florile ierburilor, dar și cu insecte, păianjeni și viermi. Consumă cantități mari, pentru a-și depozita grăsime suficientă pentru lunga perioadă de hibernare. Pentru a se hrăni, iese din vizuina sa în diminețile și în după-amiezile reci. Nu
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
plasată anterior în genul "Nopalxochia". La această specie, ca și la altele din fostul gen "Nopalxochia", s-a observat o afinitate față de "Webereocereus", ceea ce face sistematica acestui grup și mai complexă. "" este foarte ușor de cultivat. Solul trebuie să conțină frunze mucegăite, iar planta trebuie udată în mod regulat. Câteva doze de îngrășământ sunt necesare vara. Iarna trebuie păstrată în locuri răcoroase și uscate, în jur de 10-15 °C. Plantele crescute în condiții propice pot produce până la trei rânduri de flori
Disocactus phyllanthoides () [Corola-website/Science/309400_a_310729]
-
infertile. Dacă anul este rău și există puțină mâncare, puiul mai mare este dominant și este unicul supraviețuitor. Totuși, se poate spune că acvila imperiala iberica nu practică "cainismul". Când părinții pleacă în căutarea alimentelor, acoperă ouăle sau puii cu frunze și ramuri pentru a evita să fie descoperiți de alti răpitori. Uneori însă acest lucru nu este suficient și puii pot cădea pradă vulturului auriu sau, daca cuibul este în ramuri joase, intrusul poate fi o vulpe sau alt mamifer
Aquila adalberti () [Corola-website/Science/309468_a_310797]
-
Stejarul de pluta ("Quercus suber") este un arbore de mărime medie, sempervirescent (își menține frunzele în toate anotimpurile), originar din Europa de Sud-Vest și Africa de Nord. Din scoarță lui se obține pluta. Frunzele lui au circa 4-7 cm lungime, pot fi lobulate sau zimțate, de culoare verde închisă și mai deschise pe spate. Ghindele sunt de
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
Stejarul de pluta ("Quercus suber") este un arbore de mărime medie, sempervirescent (își menține frunzele în toate anotimpurile), originar din Europa de Sud-Vest și Africa de Nord. Din scoarță lui se obține pluta. Frunzele lui au circa 4-7 cm lungime, pot fi lobulate sau zimțate, de culoare verde închisă și mai deschise pe spate. Ghindele sunt de 2-3 cm lungime. Are o scoarță groasă și neregulata. Cu timpul scoarță crește și se poate recolta
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
a câștigat Marele trofeu al Festivalului național de rostire a creației eminesciene "Luceafărul", pentru regia și interpretarea piesei "Abia înțelese". Apariții în spectacole ca: „ Livada de vișini” de A.P.Cehov, regia Andrei Șerban, „Ghetto” de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză, „ Orfeu în infern” de T. Williams, regia Mihai Manolescu, „Bacantele” după Euripide, regia Mihai Măniuțiu, „Roberto Zucco” de Koltes, regia Felix Alexa.
Liliana Hodorogea () [Corola-website/Science/310464_a_311793]
-
El se sinucide cu sabia pe care o primise de la Hector când cei doi au făcut schimb de obiecte ("Odiseea", 11.541). Din sângele lui Aiax răsare o floare roșie, care la fel ca în cazul lui Hiacintos, poartă pe frunzele ei o parte din numele eroului, "Ai", litere care sunt de asemenea și o expresie a durerii, a tristeții sau a bocetului (Pausanias 1.35.4). Aiax nu este ars pe rug după obicei, ci așezat într-un coșciug și
Aiax din Salamina () [Corola-website/Science/304956_a_306285]
-
dar Vlad le-a îngreunat considerabil avansul, pârjolind terenul și otrăvind fântânile. De asemenea valahii au deviat cursurile râurilor mai mici, formând astfel terenuri mlăștinoase. Au fost pregătite capcane, săpând gropi care au fost după aceea acoperite cu crengi și frunze. Populația și animalele de ogradă au fost trimise în munți, iar timp de o săptămână armata lui Mehmed și-a continuat marșul anevoios, suferind de foame și de sete, "negăsind nici un om, nici un animal, nimic de mâncare sau de băut
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
br> "Floră": <br> Feriga arborescentă (Cyatheales)<br> Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) <br> Coada-calului (Equisetum) <br> Cathaya argyrophylla, o specie de copac veșnic verde, din familia Pinaceae <br> Welwitschia mirabilis <br> Wollemie <br> Metasequoia glyptostroboides, conifer rar din familia Sequoia, cu frunze căzătoare "Faună": <br> Brahiopodele<br> Peștele cu plămâni<br> Tuatara (Sphenodon punctatus) <br> Bichirul ornat (Polypterus ornatipinnis), pește osos primitiv<br> Broasca purpurie (Nasikabatrachus sahyadrensis) <br> Neopilina galatheae, moluscă primitivă<br> Nautilidae Înainte ca geologii să declare că Pământul avea
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]