33,332 matches
-
și, în special, de Marea Ducesă Cristina. La Roma, unde era o mare concentrare de nume de artiști de vârf, a lucrat în „Basilica di Santa Maria del Popolo" și în „San Luigi dei Francesi". În perioada florentină apar celebrele tablouri Convertirea Magdalenei și a Giudittei, expusă la Palazzo Pitti, și a doua versiune a Giuditei decapitându-l pe Holoferne, aflată la Uffizi. Faima sa de pictoriță a crescut și ea a devenit prietena unor aristocrați și oameni puternici, precum Galileo
Povestea unei pasiuni. “Artemisia Gentileschi și timpul său” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105886_a_107178]
-
unui artist însetat de frumusețe. Vizitatorul pasionat de artă nu poate să nu fie uimit de extraordinarul rafinament al operei lui Gentileschi, care a lăsat peste 80 de picturi, de echilibrul compozițiilor sale și armonia culorilor, de luxurianța materiei picturale. Tablourile sale încearcă să conjuge în viziune proprie învățăturile celor pe care îi considera maeștrii săi, Rafael, Caracci și Caravaggio. Cunoscute în marile muzee ale lumii, de la Uffizi la Luvru, Vatican, Galeria Sabaudo din Torino, Prado, lucrări ca Odihnă în timpul fugii
Povestea unei pasiuni. “Artemisia Gentileschi și timpul său” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105886_a_107178]
-
chemat la Florența pentru a ratifica intrarea Artemisiei în prestigioasa Academie de Desen, în 1616, și a accepta emanciparea legală de sub tutela paternă. Orazio Gentileschi, Cântăreața din lăută Artemisia Gentileschi a putut, între primele femei ale istoriei, să-și semneze tablourile. Această gravă dramă a permis fiicei să urmeze o carieră artistică, distrugând-o însă pe cea a tatălui. În hotarele Statului Pontifical, Maria de Medici, fiica Marelui Duce de Toscana, Francesco al II-lea, îi scrie Cristinei de Savoia o
Povestea unei pasiuni. “Artemisia Gentileschi și timpul său” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105886_a_107178]
-
în Bucovina (700-900 de euro) poartă amprenta stilului inconfundabil al lui Ion Grigore, pictorul dispărut dintre noi, din păcate, anul acesta. Lucrarea a participat la expoziția Arta română, organizată de Cercul Militar Național din București, în 1997. Plin de umor, tabloul Trei căței de lei de Marin Sorescu (1936-1996), estimat la 1.000-1.500 de euro, are pe șasiu un text olograf: “oferit Societătii Athena, aprilie 1993 - Marin Sorescu” și a participat la Expoziția personală a autorului de Cercul Militar Național
Sărbătorile picturii românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105914_a_107206]
-
Național Cultural Mobil. Râu de munte de Octav Băncilă (1872, Corni, Botoșani - 1944, București) este o lucrare mai deosebită în contextul operei acestui artist atât de prolific (1.500 - 2.500 de euro). Tot de Octav Băncilă este semnat și tabloul Îndrăgostit (1914), estimat la 4.000 - 6.000 de euro. Din aceeași colecție, menționăm Natură statică cu flori de Gheorghe G.Vânătoru (3.000 - 4.500de euro), La gârlă de Dimitrie Mihăilescu (1872, București - 1922, București), un ulei pe carton
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
rândul lor, că unele pretinse « fantezii » brodate despre lumi cu aer supranatural din cărțile lor preferate figurează deja ca atare în scrieri foarte vechi, în resturi de mituri sau legende de pe alte continente. E greu să rămâi indiferent la un tablou atât de bogat al umanității în care marile spirite nu doar că se întâlnesc, cum spune adagiul, dar mai și consuna la mii de kilometri și secole distanță. Ca si cum realitățile laboratoarelor de azi, preocupate de particule subatomice, vibrații, ADN și
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
Rauschenberg, pop art-ul anilor '60, și chiar gândirea analitică a artei contemporane. Expoziția este axată pe tematica dintre aparență și realitate, pe punctele de ruptură la nivel vizual, dar și pe erotismul operelor sale. De la primele sale colaje la celebrul tablou "Imperiul luminilor", ea nu ilustrează numai visele, ci și metamorfozele. Un atac împotriva realității raționale. Expoziția propune vizitatorilor de a urmări cronologic evoluția pictorului suprarealist și jocul său în raporturile dintre cuvânt și reprezentare, precum în tabloul " Aceasta nu este
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
colaje la celebrul tablou "Imperiul luminilor", ea nu ilustrează numai visele, ci și metamorfozele. Un atac împotriva realității raționale. Expoziția propune vizitatorilor de a urmări cronologic evoluția pictorului suprarealist și jocul său în raporturile dintre cuvânt și reprezentare, precum în tabloul " Aceasta nu este o pipă". Ea aduce noi elemente despre Magritte, oferind o nouă semnificație. Un artist pe care trebuie să-l redescoperim. Rene Magritte a creat cea mai mare parte a operelor sale într-o perioadă de tulburări sociale
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
de la Bruxelles, 1934, Fantastic Art, Dada&Surrealisme, de la New York din 1936, Surrealist Objects and Poems de la Londra, 1937, Bienala de la Veneția 1948, Fantastic Art of 20th Century, de la Basel, 1952, Collages and Objects, Londra 1954, Disquieting Muse de la Houston 1958. Tablourile sale refuză transcrierea neprelucrată a materialului oferit de memorie (Cele șase elemente, Omagiul lui Mack Sennett, Magie neagră, Modelul roșu, Stimularea obiectivă). Ordonează după legi proprii datele pe care i le oferă cultura și observația, dorind să dezvăluie aspecte nebănuite
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
în același timp, poate fi distrusă din nou". La început, Magritte se afla sub puternica influență a cubismului și a dadaismului, publicând aforisme în revista 391, fondată de Francis Picabia. Cam în același timp a văzut pentru prima oară reproducerea tabloului Cântecul iubirii, de Giorgio De Chirico, care l-a fascinat. Ce l-a atras atât de mult la De Chirico? În acest tablou din 1910 se vede o mănușă moale capsată pe suprafața pânzei pe care este pictat un cap
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
în revista 391, fondată de Francis Picabia. Cam în același timp a văzut pentru prima oară reproducerea tabloului Cântecul iubirii, de Giorgio De Chirico, care l-a fascinat. Ce l-a atras atât de mult la De Chirico? În acest tablou din 1910 se vede o mănușă moale capsată pe suprafața pânzei pe care este pictat un cap al unei statui antice și un fundal cu peisaj nocturn în care se ridică o clădire. "Această poezie triumfătoare a înlocuit impactul stereotip
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
el poate fi comparat și cu Marcel Duchamp, care a fost un adevărat pre-dadaist și pre-suprarealist și al cărui umor era foarte prețuit de Magritte. Totuși, între Duchamp și Magritte există anumite diferențe, ca și între Magritte și dadaism. Din tablourile lui Magritte nu rezultă întotdeauna ironia. Pe de altă parte, la Duchamp, obiectele sunt ridicate la rang de valoare de întrebuințare, în timp ce Magritte le prezintă așa cum sunt în realitate, punându-le într-o confruntare poetică. După cum este cunoscut, Magritte a
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
va întâmpla, atunci, în muzeele suprarealiste, vizitatorii se vor plictisi precum o fac în celelalte muzee". Referirea la realitate și mister nu a fost pierdută niciodată, chiar dacă pictorul a căutat noi căi de comunicare între ele. "Vreau să pictez numai tablouri care evocă mister cu același farmec și precizie specifice vieții spirituale". Imaginație și inspirație Despre Magritte se poate spune, pe drept cuvânt, că este un "pictor realist". Această declarație se bazează pe autenticitatea marcantă a artistului. În același timp, poate
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
de la începutul perioadei sale suprarealiste, pe o declarație a cărei implicație a putut fi înțeleasă mult mai târziu și anume că cea mai fidelă copie a obiectelor și a lucrurilor determină spectatorul să-și pună întrebarea asupra înțelesului propriu al tabloului. Realitatea și arta vizuală au conviețuit foarte bine de-a lungul celor mai importante momente. Magritte a dorit ca prin intermediul "cunoscutului" să descopere "necunoscutul". Niciunul dintre pictorii suprarealiști francezi nu a acționat mai puternic decât Magritte prin celebra sa declarație
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
și reproducerile acesteia. Acesta este domeniul care l-a stimulat pe Magritte și l-a constrâns să găsească soluții atât pentru problemele ascunse, cât și pentru cele vizibile. Este vorba despre acea "infailibilă eroare". Pictorul a folosit acest concept în legătură cu tabloul Afinități elective pictat în 1933. Toată imaginea subiectului se află pe un fundal greu de remarcat: un ou imens este pus într-o cușcă al cărei postament este o strachină de lemn ornamentată. Un rol important îl are și găsirea
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
1933. Toată imaginea subiectului se află pe un fundal greu de remarcat: un ou imens este pus într-o cușcă al cărei postament este o strachină de lemn ornamentată. Un rol important îl are și găsirea unui titlu corespunzător pentru tablou. Un titlu bun trebuie să expună anumite calități, însă acestea nu au voie să facă precizări clare, chiar dacă există o șansă ocazională pentru aceasta. Este necesar ca titlul să corespundă procesului mental care l-a condus pe pictor să realizeze
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Un titlu bun trebuie să expună anumite calități, însă acestea nu au voie să facă precizări clare, chiar dacă există o șansă ocazională pentru aceasta. Este necesar ca titlul să corespundă procesului mental care l-a condus pe pictor să realizeze tabloul. Titlul trebuie, de asemenea, să deschidă orizonturi suficient de ciudate pentru ca spectatorul să se întrebe despre fundalurile pe care le transmite tabloul. A fi sau a nu fi: Pipa pictată cu siguranță nu este o pipă utilă. Dar sub tablou
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
pentru aceasta. Este necesar ca titlul să corespundă procesului mental care l-a condus pe pictor să realizeze tabloul. Titlul trebuie, de asemenea, să deschidă orizonturi suficient de ciudate pentru ca spectatorul să se întrebe despre fundalurile pe care le transmite tabloul. A fi sau a nu fi: Pipa pictată cu siguranță nu este o pipă utilă. Dar sub tablou este scris: "aceasta nu este o pipă", ceea ce ne face să recunoaștem că pipa există în zadar. Imposibilul se rezolvă astfel prin
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
tabloul. Titlul trebuie, de asemenea, să deschidă orizonturi suficient de ciudate pentru ca spectatorul să se întrebe despre fundalurile pe care le transmite tabloul. A fi sau a nu fi: Pipa pictată cu siguranță nu este o pipă utilă. Dar sub tablou este scris: "aceasta nu este o pipă", ceea ce ne face să recunoaștem că pipa există în zadar. Imposibilul se rezolvă astfel prin posibil. Magritte este renumit pentru titlurile criptice date tablourilor sale. La Jucătorul, privitorul observă scena din spatele unei cortine
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
cu siguranță nu este o pipă utilă. Dar sub tablou este scris: "aceasta nu este o pipă", ceea ce ne face să recunoaștem că pipa există în zadar. Imposibilul se rezolvă astfel prin posibil. Magritte este renumit pentru titlurile criptice date tablourilor sale. La Jucătorul, privitorul observă scena din spatele unei cortine roșii, ca la teatru, pictorul fiind fascinat de limita dintre real și fantezie. Iar draperia este simbolul acestui crez. Ea poate separa scena de real, sugerând în același timp simplitatea cu
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
reale și oamenii intră în contact cu un spațiu imaginar. Multe dintre personajele sale apar fără cap, ca în Portretul lui Edward James. În Amanții, cât și în Îndrăgostiții, personajele au fețele acoperite, relevând misterul, vălurile simbolizând universalitatea iubirii. În tabloul In memoriam Mack Sennett, acțiunea e plasată într-un dormitor, dând impresia de realitate a formei neliniștitoare ce atârnă în dulapul de lemn negru. Această viziune a cămășii de noapte cu sâni ce par adevărați a fost legată de amintirea
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
chipului, ci îl erijează într-un om întors cu spatele. Magritte redă lumina naturală într-un mod unic. Tușele de pensulă creează o suprafață uniformă care, alăturată culorilor estompate ale peisajului, sugerează lumina dimineții, adăugând astfel o dimensiune suplimentară narațiunii tabloului. Zonele luminoase, albe, și umbrele adânci alternează. Imperiul luminilor este una dintre celebrele pânze ale lui Magritte. Arbori, case, ape, cerul sunt plasate într-o ambianță care dezorientează spectatorul prin dualitatea dintre zi și noapte.
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Cu valiza încă în mână, descopeream platoul acoperit de apă și, din spate, îl vedeam pe Faust în negru care-și clama ultimele vorbe... în timp ce pe fundal se detașa unul din acele peisaje "alegorice", a căror stranie frumusețe fascineaza în tablourile lui Patinir sau a atâtor alți flamanzi (la Lille, acum câțiva ani, li s-a conscrat o expoziție de neuitat!). Pe imagine se detașa încrustat cuvântul UTOPIA: acolo voiajul se suspenda și Faust se regăsea cu el însuși. Pandur a
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
Pitaru, Dâmbovița - 1907, Câmpina). Ea provine din colecția istorică Maria Danciu, soția lui Nicolae Grigorescu, având inscripționat de mâna artistului “Pentru M. Danciu". În 1906, are loc ultima expoziție personală a lui Nicolae Grigorescu, o retrospectivă ce prezintă 109 de tablouri. În același an, este onorat la cel mai înalt nivel, fiindu-i dedicată o întreagă sală (ce îi purta numele), în cadrul Expoziției Generale din 1906, cu ocazia a 40 de ani de domnie a lui Carol I. O activitate excepțională
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
voiasă. În ceea ce privește ciclul tematic de față, atât de recognoscibil, acesta se esențializează în faza de maturitate, progresiv chiar către perioada "albă". Această esențializare a dus la remodelarea figurii țărănești, care, transpusă prin siluete emblematice, dar neindividualizabile, a dus la crearea tabloului idilic al vieții de la sat. Apar astfel modelul tipic de frumusețe feminină, reprezentat în chipurile țărăncilor tinere și mereu vesele, modelul țăranului sau ciobanului, zvelt, ștrengar dar demn, sau tipologia muncii, prezentată mereu în fazele ei marginale, plecarea sau întoarcerea
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]